Ukraina vrea să interzică și Partidul Comunist, iar noi ”plodim” alte partide comuniste… ”reformatoare”

954863_478691228888693_564869821_nCitim pe www.publika.md că Ucraina ar putea interzice Partidul Comunist

”În Ucraina s-ar putea interzice existenţa Partidului Comunist. Propunerea aparţine preşedintelui interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov. Acesta a declarat că se va adresa Ministerului Justiţiei să analizeze elementele de legătură a formaţiunii cu teroriştii şi chiar posibilitatea interzicerii partidului, scrie unian.net. Declaraţia a fost făcută de Turcinov, după ce liderul Partidului Comunist din Ucraina, Petr Simonenko, a făcut declaraţii mincinoase despre evenimentele din Mariupol de la tribuna Parlamentului. „Simonenko face propagandă şi spune minciuni, care sunt vehiculate de sursele mass-media ruseşti”, a spus Turcinov.

Așa cum unioniștii au spus primii legat de invitarea și aderarea la NATO, așa cum spun de necesitatea unificării cu România, așa cum au scris primii contra Panglicii orange-negru a ocupației ruse, așa cum vorbesc despre decomunizarea societății în al doilea stat românesc, la fel au spus de scoaterea, încă o dată, a partidelor de sorginte comunistă în afara legii.

În anii precedenți am tot cerut și publicat toate argumentele privind restabilirea ilegală a Partidului Comuniștilor de către ciracii lui Lucinscki, cel care conduce și azi RM prin fiii politici. PCRM este un partid antiromânesc, înregistrat ilegal și azi la Ministerul Justiției.

În ultima ședință a Consiliului Unirii, dl Ștefan Maimescu a propus să cerem din nou scoaterea comuniștilor în afara legii, fapt pe care îl facem. Însă conducătorii noștri – pretins proeuropeni – mâine-poimâine vor mai plodi și înregistra alte partide comuniste, reformatoare, adică ”tot trădătoare”, prin nimic mai bune decât actualii comuniști, pentru că au de gând după alegeri, dacă norocul le surâde cu oamenii rătăciți, să colaboreze tot cu bolșevicii capitaliști ai lui Voronin și Tkaciuk.

Noi mergem mereu în coada evenimentelor. Halal! Așa realizează guvernanții noștri sloganele ”Moldova fără Voronin!” ”Moldova fără comuniști!”?

Vitalia Pavlicenco

Articol publicat anterior pe acest blog la 11 noiembrie 2009, după ce am cerut în Parlamentul 2005-2009, ca deputat, înregistrarea ilegală a PCRM la Ministerul Justiției.

Din pacate, unele linkuri nu mai funționează, au avut grijă europenii să scoată informațiile…

secera-si-ciocan.jpg”In contextul „conditiilor” si „amenintarilor” in lupta nervilor AIE-PCRM, repostam – la solicitarea unor colegi de la PNL – textul Hotaririi din 1991 a Parlamentului RM privind scoaterea in afara legii a Partidului Comunist.

Amintim: aceasta Hotarire este si astazi in vigoare, dar nu se respecta de facto. Inregistrarea PCRM la Ministerul Justitiei este si un abuz, şi o ilegalitate. Explicatiile, declaratia si documentele referitor la neintrarea in vigoare a Hotaririi Prezidiului Parlamentului RM din 1993, privind repunerea in lege a partidelor de sorginte comunista, pot fi gasite la adresa

http://www.pavlicenco.md/2009/01/17/pcrm-este-deja-in-afara-legii-in-rmoldova-si-inregistrat-ilegal-la-ministerul-justitiei-vedeti-aici-documentele/

In Parlamentul trecut am declarat, de la tribuna centrala, despre ilegalitatea PCRM pe arena politica jos-comunistii.jpga RM, prezentind si documentele de la link-ul reprodus, pe care le-am remis si sefului Misiunii UE in RM, Reprezentantului Secretarului General al Consiliului Europei. Ca deputat, am trimis interpelari la Procuratura Generala, la CCCEC si la Ministerul Justitiei, insa raspunsurile au fost ca de obicei – fara valoare si suport juridic.

Pe 17 ianuarie 2009 am postat pe blog documentele si un comentariu pe care il reiau: „Mai multi cititori ai ziarelor nationale, vizitatori ai blogurilor, in esenta anticomunisti, propun insistent ca fortele democratice sa puna in afara legii Partidul Comunistilor. Amintesc, la 27 iulie 2006, am citit, de la tribuna Parlamentului, Declaratia pe care o gasiti scanata mai jos, insotita de actele ce demonstreaza ca Partidul Comunistilor este inregistrat ilegal la Ministerul Justitiei, pentru ca documentul oficial prin care a fost repus in legalitate, in 1993, in R.Moldova, nu a fost publicat in Actele Oficiale si, conform legii, nu a intrat in vigoare. Am facut interpelarile necesare la Ministerul Justiei, la Procuratura Generala, dar, asa cum la noi nu functioneaza institutiile statului, legea nu este in capul mesei. Declaratia explica (in pag.2) natura documentelor anexate, fiind vorba de demersul unui grup de deputati de a se repune in legalitate partidele de sorginte comunista, semnaturile acestora, o incercare neoficiala de descifrare a semnaturilor, extrasul ce include lista actelor oficiale publicate, unde lipseste decizia de repunere in legalitate a partidelor de esenta comunista.

Astfel, Partidul Comunistilor activeaza ilegal in R.Moldova si e nevoie doar de o noua majoritate, democratica, a carei aflare la guvernare in R.Moldova sa aduca realitatea in confoirmitate cu legea, adica sa aplice legea potrivit careia documentele nepublicate in Actele Oficiale nu au putere de lege.”

Acum, cind avem un Minister al Justitiei care aplica legea, si nu legea apelului telefonic, ar fi de aplicat legea si in acest caz. Problema e de vointa politica.

Documentul de mai jos putea fi gasit la: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=309453

Un vizitator al blogului ma intreba recent despre inca o hotarire, Nr.697 de la 30.08.1991, despre care mi se spune ca putea fi gasita aici http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&309476

Dar nu intelegi cind ea se deschide despre ce e vorba.

Acum nu mai poate fi gasita.Prin aceasta hotarire, a fost modificat pct.2 despre nationalizarea patrimoniului Partidului Comunist, scriindu-mi-se ca, in insusi registrul textului despre modificare, ea lipseste. Sint intrebata despre continutul hotaririi Nr. 697 de la 30.08.1991 si despre ce s-a intimplat cu averea PC RSSM. Am gasit si aceasta hotarire si o gasiti oostata la primul link indicat in acest articol.

Vitalia PAVLICENCO

Fişa actului juridic HPO683/1991
ID intern unic: 309453

R e p u b l i c a  M o l d o v a
stemaaa.pngPARLAMENTUL
HOTĂRÎRE Nr. 683
din 23.08.1991
Cu privire la Partidul Comunist din Moldova
Publicat: 30.08.1991 în Monitorul Oficial Nr.008
Promulgat: 23.08.1991
Data intrării în vigoare: 23.08.1991
De-a lungul anilor, Partidul Comunist din Moldova, care este o parte componentă a PCUS, a dus o politică antipopulară. Urmărind scopuri utopice, Partidul Comunist, care a uzurpat puterea şi s-a substituit organelor puterii şi administraţiei de stat, a fost organizatorul represiunilor şi al deportărilor în masă, al colectivizării forţate, al foametei planificate, devalorizînd şi numicind metodic şi sistematic cultura naţională, obiceiurile şi tradiţiile populare, limbile naţionale, falsificînd istoria.

Executînd orbeşte directivele Centrului imperial, Partidul Comunist din Moldova a deformat dezvoltarea economiei naţionale a republicii, conducînd la o catastrofă ecologică şi la o degradare considerabilă a fondului genetic al societăţii. Fuziunea Partidului Comunist cu structurile puterii de stat şi uzurparea de către acesta a rolului conducător în societate au dus la acumularea, pe seama mai multor generaţii ale republicii, a unor imense mijloace materiale în mîinile respectivului partid.

Nefiind înregistrat în modul stabilit şi acţionînd contrar legii, Partidul Comunist din Moldova caută cu orice preţ să menţină regimul totalitar, sistemul administrativ de comandă şi vechile practici. El a acţionat împotriva renaşterii naţionale a poporului moldovenesc, fapt demonstrat de faimoasele Teze ale CC al PCM din 1983, a contribuit la formarea, pe teritoriul statului nostru suveran, a două pseudorepublici – marionete ale Centrului, a pus obstacole în calea înfăptuirii reformelor economice şi politice, vădindu-şi astfel caracterul conservator, reacţionar.

Faţa adevărată şi scopurile minuţios camuflate ale Partidului Comunist s-au manifestat deosebit de pregnant în organizarea şi sprijinirea înfăptuirii loviturii de stat anticonstituţionale de dreapta, reprezentînd partea cea mai reacţionară a societăţii şi alcătuită din exponenţi ai aparatului de partid nomenclaturist, ai complexului militar-industrial şi din grupul de deputaţi “Soiuz”, lovitură care a avut loc în noaptea de 18 spre 19 august 1991 şi a fost îndreptată spre răsturnarea, prin mijloace violente, a puterii de stat, instaurate în mod legal.

În temeiul Decrtetului cu privire la puterea de stat, articolelor 4 şi 7 ale Constituţiei Republicii Moldova, Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova

h o t ă r ă ş t e:

1. Se interzice activitatea Partidului Comunist din Moldova pe întreg teritoriul republicii.
2. Se naţionalizează întreaga avere a Partidului Comunist din Moldova, care se consideră de acum înainte proprietate de stat a republicii, dreptul de a dispune de ea transmiţîndu-se Guvernului Republicii Moldova.
3. Guvernul Republicii Moldova să ia imediat sub pază bunurile naţionalizate (clădirile, mijloacele de transport, întreprinderile, editurile, tipografiile, documentele arhivei de partid ş.a.), inclusiv bunurile transmise prin tranzacţii altor persoane.
4. Guvernul Republicii Moldova să ceară organelor de resort ale U.R.S.S. să transmită neîntîrziat Republicii Moldova toate documentele şi materialele de arhivă vizind activitatea Partidului Comunist din Moldova.
5. Preşedintele Băncii Naţionale a Moldovei să sisteze toate operaţiile băneşti potrivit conturilor Partidului Comunist din Moldova, structurilor organizatorice, întreprinderilor şi filialelor acestuia şi să verse mijloacele băneşti, inclusiv valuta, în venitul bugetului republicii.
6. Controlul asupra îndeplinirii prezentei Hotărîri se pune în sarcina Primului ministru al Republicii Moldova.
7. Prezenta Hotărîre intră vigoare din momentul adoptării ei.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA
Alexandru MOŞANU
Chişinău, 23 august 1991.
Nr.683-XII

Loading Facebook Comments ...

7 Comments

Add a Comment
  1. = Iulita Voluntara Unionista dela Smil =

    Chiar daca ELITELE noastre UNIONISTE
    au fost omorâte prin accidente si otraviri
    in ultimii 24 de ani de “independenta”
    tradatoare mafiota corupta pro-ruseasca,
    in aceste timpuri de criza, dar istorice si unice,
    oare unde sunt acei viitori CONDUCATORI UNIONISTI,
    din viitorul GUVERN DIN UMBRA

    ( lideri noi si cinstiti, onesti, curati, curajosi si responsabili,
    care nu fac parte din nomenclatura mafiotica corupta actuala
    neo-comunista, pretins pseudo-liberala si ruso-filata lucinskista)
    deci acei CONDUCATORI
    care sa conduca populatia noastra mioritica
    spre Re-Unirea cu România ?

    1. Ion Costas, general, ex-Ministru al Apararii
    2. Anatol Munteanu, colonel, combatant in razboiul cu rusii din 1992
    3. Nicolae Petrica, general, fost vice-Ministru al Apararii
    4. Dumitru Gabura, patriot român, fost lucrator din fostul SIS-tem KGB din Chisinau
    5. Nicolae Lupascu, patriot român, colonel (r) din fostul SIS-tem KGB din Chisinau
    –––––––––––––––––
    6. Paul Goma, scriitor disident anti-comunist, nascut in jud. Orhei, stabilit la Paris
    7. Sanda Can, activista PNL
    8. Mircea Rusu, ex-deputat in Parlamentul din 1990.
    9. Ilie Bratu, militant unionist
    10. Ilie Ilascu, martir national
    ––––––––––––––––
    11. Damian Hâncu, patriot martir din aprilie 2009
    12. Dragos Galbur, medic unionist, Balti
    13. Dan Nicu, analist politic
    14. Stefan Gorda, Ambasador al RM la Praga, originar din Bucovina de Nord
    15. Iorgu Munteanu, Ambasador al RM la Washington
    –––––––––––––
    16. Lilia Neagu, martira, luptatoare anti-ocupatie
    17. Victor Cravcencu, profesor, disident anti-ocupatie, Balti
    18. Ioan Eşanu, protoiereu, Parohia româneasca Sf. Nicolae, Călăraşi, RM
    –––––––––––––––-
    19. Eugenia Duca, preşedintele ”Asociaţiei femeilor de afaceri”, Chisinau
    20. Victor Bostan, director, Vinaria Purcari
    21. Dumitru Pogorea, antreprenor unionist stabilit la Novosibirsk
    ––––––––––––-
    22. Mihai Ciubotaru, redactor-sef, revista “Basarabia Literara”
    23. Vladimir Besleaga, scriitor, originar din Transnistria
    24. Tina Butnaru, jurnalista din s. Vorniceni
    25. Eleonora Lisnic, jurnalista, Chisinau
    26. Andrei Esanu, istoric, academician
    –––––––––––––––
    27. Vasile Rudan, fost militar, Bucuresti, originar din Bucovina de Nord
    28. Alexandru Budisteanu, arhitect, Bucuresti, originar din Balti.
    29. Mircea Popescu din California, din parinti din Basarabia
    30. Nicolae Madalin Stefanescu din Bucuresti,
    descendent din dinastia contelui unionist CaraVasile din jud. Cahul
    31. Bogdan Diaconu, deputat unionist la Bucuresti
    32. Scythicus din Constanta, român vest-moldovean, voluntar unionist
    –––––––––-
    33. John Onoje, african naturalizat moldovean, luptator anti-ocupatie
    34. Emile van Leeuwen, un olandez stabilit la Chisinau
    –––––––––
    35. Dna Tamara Suniţa, activista pelerina unionista
    36. Vasile Porcul, activist unionist din Estonia, originar din Transnistria
    37. Iacob Lupanciu, patriot unionist, s. Mingir, Hâncesti
    38. Ricky Ardezianu, cântaret de muzica usoara,
    39. Nicu Ţărnă Motanescu, cântaret unionist
    40. Nicu Mâţă, cântaret de muzica populara
    etc.
    ––––––––––––––––––––––––––––
    Deci, UNDE SUNT EI ?

  2. = Iulita Voluntara Unionista dela Smil =

    „Preşedintele Traian Băsescu
    lasă deschisă dezbaterea
    despre Unirea României cu Moldova
    într-un stat federal”

    de Marius Diaconsescu, istoric, Bucuresti

    ziarul Adevarul md
    13 Mai 2014

    http://adevarul.ro/news/eveniment/raspunsul-presedintelui-traian-basescu-intrebareadespre-unirea-romaniei-moldova-intr-un-stat-federal-1_5371b9b90d133766a89b0349/index.html

    În timpul unei emisiuni Adevărul Live l-am întrebat în direct pe preşedintele României, dl. Traian Băsescu, despre oportunitatea discutării în spaţiul public despre Unirea României cu Moldova într-un stat federal. Domnul preşedinte a răspuns foarte diplomat, la prima vedere rezervat, dar cu mesaje foarte clare despre procesul de Unire. Iată transcriptul discuţiei:

    Marius Diaconescu:
    „Domnule preşedinte, Dumneavoastră aţi reuşit să aduceţi în spaţiul public o discuţie reală despre Unirea Moldovei cu România, ceea ce este într-adevăr un merit, pe care istoricii îl vor constata la momentul potrivit. Însă cred că ar trebui să depăşim discursul sentimental spre chestiuni mai pragmatice, de exemplu să ne punem întrebarea: instituţional cum va fi posibilă această Unire. Şi de aceea îmi permit să vă lansez o provocare vis-a-vis de procesul de Unire şi din perspectiva istoricului, pentru că un istoric înţelege poate altfel lucrurile. E drept, un istoric unionist convins. Cred că cea mai bună variantă, pe care va trebui să o discutăm la momentul oportun, ar fi realizarea unei federaţii între România şi Moldova, o federaţie, un stat federal în care practic Moldova îşi păstrează cea mai mare parte a atributelor statalităţii sale cu excepţia externelor, apărării şi poate moneda unică. Credeţi că o discutare a acestei variante de Unire, o aducere în spaţiul public a acestui subiect, ar contribui la apropierea momentului în care să facem această Unire?”

    Traian Băsescu:
    „Bună ziua! Vă mulţumesc pentru întrebare, o întrebare extrem de dificilă pentru un preşedinte în funcţie şi poate o să înţelegeţi din răspunsul meu că există nişte bariere pe care nu le voi trece. Însă m-am declarat unionist aşa că nu o să-mi neg această abordare vis-a-vis de Republica Moldova. Pentru a discuta despre refacerea, nu integrală, a României Mari, dar pentru a discuta despre Unirea cu Republica Moldova, trebuie să plecăm de la două premise pe care, sunt convins, Dumneavoastră ca istoric le înţelegeţi perfect. În momentul de faţă în România 75-80% din cetăţeni sunt pentru Unire, în Republica Moldova doar 20% din cetăţenii Republicii Moldova sunt pentru Unire. Deci din acest punct de vedere Unirea nu ar avea un suport popular. Ceea ce nu înseamnă că România nu trebuie să facă tot ce ţine de ea pentru ca acest suport să crească. Am început să facem de câţiva ani. După cum bine ştiţi sunt 5500 de burse. Acordăm cetăţenia celor care au pierdut-o fără voia lor şi familiilor lor până la gradul 3 sau 4. Încercăm interconectarea energetică. Nu o facem cu suficientă viteză, dar o facem. Încercăm să asistăm Republica Moldova în procesele de a se îndrepta către Uniunea Europeană, fie că vorbim de dreptul de a circula fără vize, care s-a întâmplat deja, fie că vorbim de asocierea la Uniunea Europeană şi Acordul de liber schimb. Eu nu consider că sprijinirea Moldovei să se îndrepte către Uniunea Europeană, sigur lucru care nu s-ar putea face fără voinţa guvernului democratic proeuropean de la Chişinău, deci eu nu consider că acest drum este un drum care ne desparte de proiectul ca la un moment dat să ne unim. Pe ce mizez? Şi v-o spun în modul cel mai sincer. Pe distanţa de la asociere până la accesul, până la intrarea în Uniunea Europeană. România a semnat acordul de asociere în 1993 şi a devenit membră a Uniunii Europene după 14 ani, în 2007. Deci acel drum care îi va apropria pe românii din stânga Prutului de România s-ar putea la un moment dat să-şi găsească soluţia scurtării într-o Unire a României cu Republica Moldova. Dar n-aş discuta astăzi şi acum despre un stat federal.”
    —————————————-
    De ce trebuie să discutăm despre Unirea României şi Moldovei într-un stat federal?

    Probabil că politicienii consideră că încă nu este oportună discuţia despre modul de realizare a Unirii celor două state româneşti pentru a nu provoca antiunioniştii şi a nu deranja politicienii străini care nu agreează ideea. Însă orice discuţie publică despre Unire trebuie să fie un pas spre Unire. Dacă nu o pot face oficial politicienii, deşi sper ca măcar unii să o discute în spatele uşilor închise, astăzi, în epoca internetului, putem să ne asumăm această răspundere de a aduce în spaţiul public cât mai multe idei şi soluţii pentru a atinge acest deziderat.

    Statul modern român a fost conceput după modelul francez ca un stat centralizat, ceea ce a creat întârzieri în dezvoltarea economică regională. Cât de puternic înrădăcinat este centralismul statal s-a văzut în bâlbâiala politicienilor în proiectele de regionalizare. Nu doar interesele de partid sau mai bine zis ale baronilor locali au blocat regionalizarea, cât incapacitatea politicienilor de a proiecta viitorul ţării altfel decât prin decizii centralizate de la Bucureşti. Statul centralizat din România este o piedică în realizarea Unirii.

    Moldova a fost în perioada comunistă a ocupaţiei ruse un stat în cadrul federaţiei Uniunea Sovietică. Chiar dacă principalele decizii se luau la Moscova, care avea atribuţii ce depăşeau apărarea şi externele, administraţia regională cu centrul la Chişinău a dus la formarea unei conştiinţe a statalităţii. Pe baza acestei conştiinţe a propriei statalităţi, în 1991 Republica Sovietică Socialistă Moldova şi-a declarat independenţa şi a devenit Republica Moldova. În noul context conştiinţa statalităţii a evoluat, fiind considerată de mulţi moldoveni un bun de care sunt mândri şi pe care vor să îl păstreze. Mulţi moldoveni nu vor Unirea cu România tocmai din cauză că nu vor să piardă această statalitate, având amintirea, bine cultivată de propaganda rusă, a adminsitraţiei centralizate româneşti din perioada interbelică.

    Până în toamna anului 2013 nu s-a discutat la nivel oficial despre un proiect de Unire a României şi Moldovei. Politicienii au ezitat să discute public această idee, unii au atins-o cel mult în spatele uşilor închise. Declaraţia publică a preşedintelui României, Traian Băsescu, despre proiectul Unirii a avut ca efect aducerea în spaţiul public a discuţiei. Indiferent de opiniile pro sau contra, discutarea ideii de Unire este un câştig. Pentru ca atât românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi Europa să conştientizeze necesitatea Unirii celor două state româneşti, trebuie să discutăm cât mai des acest proiect, pe toate canalele, nu doar diplomatice, dar şi pe cele media şi ştiinţifice.

    Pe fondul acestor discuţii publice despre Unire din ultimele luni a crescut în Moldova numărul celor care sunt deschişi acestui proiect. Ezitările sunt încă multe, dar este important ca să fie cât mai mulţi moldoveni convinşi că cea mai bună opţiune este Unirea. Iar politicienii de peste Prut vor fi nevoiţi să urmeze voinţa poporului.

    Unirea nu se va putea realiza fără păstrarea statalităţii Moldovei, deoarece este prea puternică conştiinţa acestei statalităţi. Cred că singura variantă viabilă ar fi realizarea unei federaţii între România şi Moldova. În cadrul acestei federaţii România ar prelua sarcina apărării, compensată prin renunţarea Moldovei la reprezentarea externă. O monedă unică ar fi necesară pentru a nu exista blocaje în dezvoltarea economică. Restul atributelor statalităţii Moldovei, echivalente cu autonomia administrativă, financiară şi legislativă, vor trebui să rămână la Chişinău.

    Care ar fi câştigul moldovenilor? Integrarea imediată în Uniunea Europeană, securitatea în cadrul NATO şi acces la fondurile europene. NATO şi UE şi-au asumat riscul Unirii în momentul integrării României datorită precedentului Germaniei Trebuie să fim conştienţi că în momentul în care România a fost acceptată în NATO şi în Uniunea Europeană s-au făcut analize de risc de către specialiştii celor două structuri şi sigur, printre riscurile asumate, este şi această Unire a României cu Moldova.

    Există un precedent: reunificarea Germaniei. Dacă germanii au avut dreptul să se reunifice într-o singură ţară fără să fie afectat statutul Germaniei în NATO şi Uniunea Europeană, de ce noi românii nu am avea acest drept? Nu trebuie să cerem voie nici Berlinului, nici Moscovei, nici altcuiva! Este dreptul nostru de a trăi într-un singur stat. Trebuie doar să găsim cea mai bună soluţie pentru a ne înţelege noi românii de pe ambele maluri ale Prutului.

    Deocamdată suntem încă în faza declaraţiilor de dragoste şi a ezitărilor celor care caută avantaje. Discuţia în sânul societăţii civile trebuie să evolueze. Trebuie să căutăm soluţii şi să le discutăm, chiar şi cu patimă. Important este să discutăm cât mai mult despre Unire, pentru ca această idee să fie percepută de cât mai mulţi. Unii azi refuză această idee, dar mâine vor avea o altă opţiune.

    Cele trei mesaje ale preşedintelui României
    —————————————————
    Răspunsul preşedintelui României la provocarea unei discuţii despre Unirea într-o federaţie a fost foarte diplomat. Mă aşteptam la acest gen de răspuns, chiar mi-l doream, fiind conştient de limitele declaraţiilor publice ale şefului statului.

    În ciuda rezervei afişate la suprafaţă, domnul Traian Băsescu „a scăpat” câteva mesaje importante.
    1.
    Chiar dacă în acest moment Unirea nu are suport popular în Moldova, „nu înseamnă că România nu trebuie să facă tot ce ţine de ea pentru ca acest suport să crească”. Este un mesaj atât pentru guvernele României, de acum şi din anii următori, cât şi pentru viitorul preşedinte al României. Traian Băsescu lasă o moştenire grea viitorului preşedinte, care, indiferent de culoarea sa politică, va trebui să susţină discursul unionist în spaţiul public şi, mai ales, să persevereze în măsuri pentru creşterea suportului popular unionist în Moldova. Întărirea taberei unioniste în Moldova este în primul rând sarcina României, care trebuie să fie cât mai atractivă pentru moldoveni.
    2.
    Al doilea mesaj este adresat politicienilor din Moldova, care nu trebuie să îşi facă iluzia că odată semnat acordul de asociere Republica Moldova este ca şi intrată în Uniunea Europeană. României i-au trebuit 14 ani pentru aderare, cu consensul întregului spectru politic. Câţi ani va avea nevoie Moldova pentru aderare, în condiţiile în care comuniştii antieuropeni încă mai au suport electoral? Drumul lung până la aderare, care sigur ar depăşi cei 14 ani ai Românei, poate fi scurtat prin Unire.
    3.
    Al treilea mesaj important, adresat atât politicienilor, cât şi societăţii civile de pe ambele maluri ale Prutului, este în ultima frază a preşedintelui: „n-aş discuta astăzi şi acum despre un stat federal”! Nu ştiu dacă această idee a Unirii într-un stat federal a fost vreodată discutată în spatele uşilor închise, însă e important că preşedintele României nu exclude această idee. Aserţiunea domnului Traian Băsescu „n-aş discuta astăzi şi acum despre un stat federal” lasă deschisă analiza acestei variante de Unire, indiferent dacă ea are loc în spatele uşilor închise sau în spaţiul public, de către societatea civilă şi de către politicieni.

  3. Израильский суд приговорил бывшего премьер-министра страны Эхуда Ольмерта к шести годам тюремного заключения, сообщает Jerusalem Post.

    68-летний представитель израильской элиты должен будет выплатить штраф в размере 1 млн шекелей. Также Ольмерту в течение семи лет запрещено заниматься политикой. Экс-премьер 31 марта был признан виновным в коррупции по делу о строительстве жилого комплекса Holyland в Иерусалиме. Согласно материалам следствия, в период с 1994 по 2006гг. Ольмерт, занимая пост мэра Иерусалима, а затем и министра промышленности, торговли и инфраструктуры в правительстве страны, за взятки лоббировал строительный проект, пишет РБК.

    В тюрьму отправятся и другие фигуранты этого дела. Они получили сроки от 3,5 до 7 лет тюремного заключения. Среди них – генеральный подрядчик Holyland, вице-мэр Иерусалима и раввин, который был посредником при передаче денег. Все они получили гораздо меньшее наказание, чем того требовала генеральная прокуратура. Судья, оглашая приговор, особо подчеркнул, что самый серьезный срок получил Ольмерт, потому что он занимал самый высокий пост среди фигурантов дела. Также судья заявил, что получатель взятки несет большую ответственность, чем тот, кто деньги предлагает.

  4. Un sfat pentru fanii lu Filat,cititi acest articol!

  5. = Iulita Voluntara Unionista dela Smil =

    N.B.
    Marius Diaconescu
    este lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
    A absolvit în 1995 Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în decembrie 2004 a susţinut doctoratul în istorie la Universitatea „Eötvős Loránd” din Budapesta.

    A studiat în zeci de arhive şi biblioteci din opt ţări, a scris studii şi articole de istorie în reviste de specialitate, a prezentat peste 50 de comunicări ştiinţifice la conferinţe naţionale şi internaţionale.

    Este colaborator al revistei „Historia”, unde, prin articolele publicate, promovează demitizarea cunoaşterii istoriei.

    Are mai multe intervenţii în presă, articole sau interviuri, despre subiecte culturale cu iz politic.

  6. din acest link omiteti 〈=1 si se va deschide (link copiat cu greseli)

    http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=309453
    fix asa si la al 2 lea link

  7. Pt IT

    la primul link am reparat, mersi, la al doilea nu ne iese nimic, din pacate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *