În ședința sa din 14 septembrie, BPC al PNL a discutat despre momentul politic și a adoptat următorul Apel-Manifest, publicat mai jos.
APEL-MANIFEST pentru societate: PNL propune partidelor Pactul ”Pentru România, pentru Europa”
Național-liberalii salută fenomenul firesc și legitim al îmbrățișării, de către reprezentanți ai unor entități politice – parlamentare sau extraparlamentare –, a pozițiilor și a mesajelor publice, lansate de peneliști în anii anteriori reconstituirii formațiunii în anul 2006 – cînd național-liberali făceau parte din formațiuni politice coagulate, după 2001, contra Stîngii comuniste antiromânești – dar și lansate în continuare.
Lista, lungă, a acestor mesaje, declarații, poziții, propuneri, planuri și proiecte, decizii ale justiției naționale și internaționale va fi publicată. Succesul PNL.md constă în rezistență și demnitate, este adevărat – nu și în ”intrări în Parlament” sau în procente electorale deturnate de guvernările antinaționale.
Neacceptarea la timp a acestor inițiative de către reprezentanții clasei politice sau de către guvernările cu alură democratică a ținut, însă, și mai ține cantonată evoluția societății într-o zonă gri, inactivă, fără progrese pe vreo dimensiune, – adică într-o zonă fără perspectiva unei vieți civilizate a populației de dincoace de Prut.
Realitățile impun, totuși, reabordarea, de către actanții politici, a multor adevăruri propulsate de PNL în spațiul public.
Printre aceste propuneri RĂMÎNE VALABILĂ cea de prin 2002-2003, de la Masa de atunci a partidelor cu Statut Permanent, sprijinită de Consiliul Europei, privind necesitatea unui Pact politic în Republica Moldova, care să fie semnat de conducerile partidelor din R.Moldova, orientate spre integrarea româneasca și europeană, mai ales acum, în ajunul unui an electoral greu, 2018, cu posibile alegeri conform unui nou Sistem electoral, și care este anul Centenarului Unirii cu România.
Acest Pact trebuie completat ulterior cu un Pact politic semnat de către conducerile partidelor din România, pentru sprijinirea morală a părții de clasă politică proromânească de la noi, în vederea încurajării acesteia să creeze un pol liberal eurounionist.
Ambele Pacte ar fi în spiritul Pactului de la Snagov, din România. Ultimul a fost reiterat, ulterior, în Programul său electoral, și de către Președintele Klaus Iohannis.
În legătură cu primul Pact, entitățile politice desprinse – din anul 2009 încoace – din două partide identificate ca liberal și liberal-democrat, – au fragmentat segmentul românesc al eșichierului politic, iar unele dintre ele periclitează în mod periculos speranța de unitate politică proUE/proUnire cu România.
În noul context politic și electoral, se impune, însă, un Pact-Parteneriat între partidele ce se revendică prooccidentale. E vorba atît de partidele pur unioniste, care sunt implicit europeniste, cît și de partidele ce se revendică doar ca europeniste, dar care încă nu văd Unirea cu România ca obiectiv politic, real, cu o finalitate palpabilă.
Semnarea acestui Pact poate evolua într-un Parteneriat privind candidații proeuropeni în circumscripțiile electorale și ar fi un test al disponibilității liderilor politici, ce se reclamă ca fiind ”de dreapta”, de a pregăti populația pentru un vot comun, unic și unit în favoarea Opoziției actuale – parlamentară și extraparlamentară -, și nu în favoarea clanurilor mafiote și oligarhice.
Dacă acest Pact, ce ar putea evolua, în cea mai firavă versiune – în doar unul de neagresivitate politică – nu va reuși, populația ar trebui să știe cine face separarea, dezbinarea de la centru spre dreapta politică și cine cooperează – direct sau tacit – cu Puterea, pe care o tot critică.
Deoarece din societatea civilă parvin suspiciuni privind vreun ”cal troian” al intereselor Kremlinului, plasat pe Dreaptă, fiind vorba, probabil, de europeniștii ce resping idealul sacru al Reunirii cu România, semnarea Pactului ar reduce din suspiciuni și ar stimula un vot curajos pentru Opoziție.
Să nu uităm – în Declarația de Independență s-a exprimat dezideratul aderării Republicii Moldova la Carta de la Paris pentru o nouă Europă, imperativul încetării stării ilegale de ocupaţie și al retragerii trupelor rusești de pe teritoriul național, precum și valabilitatea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinînd grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase, conform Actului final de la Helsinki şi documentelor adoptate ulterior Cartei de la Paris pentru o nouă Europă.
Menționăm fragmentul definitoriu pentru destinul nostru european și românesc din Declarația de Independență, potrivit căruia ”REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICIUN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
De asemenea, Constituția prevede, în art.142. ”Limitele revizuirii”, că ”Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale” – adică, depinde de voința cetățenilor și decizia aderării la spațiul de securitate NATO.
Este irevocabilă, astfel, ancorarea celui de-al doilea stat românesc în spațiul euroatlantic – deci – și românesc – și aceasta depinde de intelectualii și de politicienii care pot informa și influența corect populația.
Pentru că și evenimentele politice din Ucraina, dar și Sistemul de securitate plasat de SUA în România ne deschid o cale sigură spre a ne desprinde de orbita rusească și, de aceea, nu avem dreptul politic și moral să excludem Reîntregirea României, prin reunificarea celor două state românești și chiar a altor teritorii desprinse cu forța de Stalin din trupul României, ori eventualitatea acceptării acestei palme de pămînt în Europa, dacă vor exista CARACTERE POLITICE AVÎND VOINȚA NECESARĂ ÎNFĂPTUIRII UNEI SCHIMBĂRI RADICALE, CONFORM ADEVĂRULUI ISTORIC CE VA ADUCE LIBERTATEA.
PNL rămîne deschis discuțiilor și invită la dialog entitățile politice neprorusești, dorind evitarea unei treziri prea întîrziate a politicienilor responsabili de soarta acestui teritoriu și a acestei populații nefavorizate de soartă.
Textul Declarației a fost adoptat în ședința BPC a PNL
Chișinău, 14 septembrie 2017