COMUNICAT DE PRESĂ
Pe data de 15 iulie, membrii DPN a PNL au participat la o ședință statutară, în care președintele formațiunii a prezentat un Raport foarte amplu despre activitatea desfășurată de Biroul Permanent Central după ședința consiliului politic din 24 aprilie, unde s-a discutat situația politică actuală și s-au făcut propuneri în vederea luării unor decizii corecte ale național-liberalilor. A fost adoptată o Declarație, în care PNL a chemat la formarea unei singure Opoziții pe dreapta, pentru stoparea ofensivei ruse.
Vorbitorii au menționat că starea de lucruri este incertă, iar clasa politică – de la guvernare și din Opoziție – în mare parte iresponsabilă, atît pentru deciziile luate în Parlament și Guvern, cît și prin lipsa unor poziții consolidate ca reacție la actul legislativ și executiv.
Anul 2018 este unul electoral, dar este și încărcat de simbolismul ce semnifică Actul Unirii, care, în actuala conjunctură geopolitică, ar putea sugera să fie reeditat.
Pentru aceasta, însă, devine un imperativ coagularea eforturilor forțelor ce pledează pentru UE, inclusiv sau, în primul rînd, unioniste, care sunt adevăratele forțe eurointegriste.
Membrii DPN au apreciat, în mare parte, activitatea Biroului Permanent Central, al conducerii PNL, și au exprimat mai multe puncte interesante de vedere în scopul necomiterii unor pași politici pripiți, avînd, mai ales, în vedere, că mai multe decizii, viziuni și poziții ale PNL, din 2009 încoace și-au demonstrat justețea.
Chișinău, 15 iulie
Raport al Biroului Permanent Central al PNL pentru Delegația Politică Centrală
din ședința de la 15 iulie 2017,
prezentat de președintele Vitalia PAVLICENCO
Stimați membri ai Delegației Politice Naționale,
Stimați invitați,
Ședința precedentă a DPN a avut loc pe 24 aprilie. Am spus și atunci, după o iarnă în care am fost cam 
absentă din comunicarea cu Dvs., o spun și acum că, în această perioadă, nu ne-am evidențiat prin acțiuni și mutări foarte importante. Recunoaștem, anul trecut, după o vară extrem de activă, cu înscrierea românilor în Registrul electoral pentru parlamentarele din România, campanie încununată cu o mare dezamăgire legat de PNL.ro, precum și după colectarea tumultuoasă a semnăturilor pentru prezidențiale și încheierea proceselor de judecată contra CEC, am avut o acalmie, cauzată de motive parțial obiective, iar parțial, subiective.
Motivele subiective sunt constrîngerile de familie, pe care le-am avut personal din noiembrie încoace. Constrîngerile obiective sunt cele legate de situația politică, pe care toți stăm cu ochii și așteptăm cu ce se vor termina tertipurile guvernării.
Acum să vă relatăm ce au făcut BPC și staff-ul în perioada pentru care raportăm.
Am dat cu acuratețe dările de seamă instituțiilor de resort și la CEC, unde au avut loc mai multe seminare, mese rotunde, training-uri. Pe 6 iunie 2017, CEC a adoptat o Hotărîre, în care PNL figurează ca al 12-lea partid în lista celor 23 de partide cu rapoartele la zi, depuse legal și regulamentar, din cele circa 45 de partide. Să nu aveți impresia că vorbim în zadar despre acest aspect al activității – el răpește mult timp și prudență, mai ales după intrarea în vigoare a Regulamentului în baza Legii privind finanțarea partidelor politice.
Noi, practic, nu avem somații, exceptînd o depășire de 2 mii de lei la o donație personală (de 7.500 lei), de la Vitalie Lisnic, membru al BPC, o depășire, anihilată, însă, prin decizia instanței de judecată, urmare a cererii depuse de cîteva partide, printre care și noi, în vederea anulării unor prevederi din Regulamentul CEC. Acum dosarul va merge la Curtea Supremă de Justiție, unde sperăm să cîștigăm încă două poziții, pe lîngă celelalte două deja admise de instanță.
Remarcăm, pentru că veni vorba, că stăm prost la capitolul ”colectarea cotizațiilor” – e și vina noastră, bineînțeles, pentru că nu v-am îndemnat ori stimulat, dar e și o stare morală generală în partid, care, așa cum înțelegem cu toții, nu ne motivează să o facem. Deși trebuie.
În contextul politico-legislativ, cel mai fierbinte subiect este al modificării sistemului electoral. Noi am trimis, împreună cu mai multe partide, două scrisori: una – Comisiei de la Veneția și o alta – Televiziunii publice moldovenești. În prima – am solicitat membrilor Comisiei o întrevedere, precum și Parlamentului nostru, să ne includă în agendă.
După ce au plecat, că și Comisia se întîlnește cu cei ”avînd rating”, le-am mai adresat o scrisoare, în care am formulat pozițiile privind sistemul electoral, în special punînd accentul pe anularea sau reducerea substanțială a pragului electoral, pe anularea colectării semnăturilor pentru candidații partidelor în componenta uninominală a sistemului, pentru organizarea turului doi în aceeași componentă, pentru neacordarea cotelor destinate apriori minorităților etnice, pentru revizuirea, conform cerințelor Curții Constituționale, a legislației privind votul în străinătate, modificarea conceptului de reflectare a campaniei electorale, fără a favoriza pretinsa Ligă superioară a partidelor parlamentare, pentru reformarea echitabilă a CEC, prin includerea, cu drept egal de vot, a reprezentanților tuturor concurenților electorali, pentru alte abordări.
Am avut, în consecință, o invitație de la TVM.
Așa cum ziceam, legat de poziția noastră am publicat amănunțit totul ce am spus în cadrul numitelor Dezbateri în Parlament, dar este și transmisiunea live pe www.privesc.eu.
PNL a anunțat clar că are prevăzut în Programul politic sistemul electoral mixt, pentru că, atunci, în 2006, cînd s-a desfășurat congresul de reconstituire, în a treia formulă, a Partidului Național Liberal. Era în plin regim comunist, prăbușit, cu greu, în anul 2009. Opoziția democratică de atunci și percepția publică era că doar Vladimir Voronin, liderul neocomunist, postsovietic, din al doilea stat românesc, era cunoscut, ceilalți fiind niște persoane anonime, chiar mediocrități, de aceea mai multe forțe anticomuniste de atunci optau pentru un sistem electoral mixt, prevedere regăsită și în Programul politic al PLDM-ului – partid ce creștea, după 2008, ”ca pe drojdie”, și a încercat să promoveze și ca lege această viziune în Parlament, dar lupta politică acerbă nu a permis înlocuirea sistemului.
Astfel, am spus în Dezbateri, că membrii organismelor colective ale PNL.md optează, în majoritatea lor, pentru un sistem proporțional îmbunătățit, pornind de la experiența electorală nefastă din scrutinele desfășurate după 2009 încoace. Dar, avîndu-se în vedere insistența și puterea de decizie a majorității parlamentare, care a acceptat un proiect de lege comasat cu cel al adepților Președintelui socialist Igor Dodon, conducerea PNL a participat și și-a spus în numitele Dezbateri publice opțiunile pentru îmbunătățirea componentelor uninominală și proporțională ale sistemului mixt.
Discuțiile au decurs pornind de la recomandările concrete ale Comisiei de la Veneția și soluțiile oferite de Comisia juridică a Legislativului, pornind de la diferitele propuneri și opinii venite din toate părțile pînă la moment. Discuțiile au fost în contradictoriu.
Primul aspect, de care suntem interesați, a fost finanțarea și controlul campaniilor electorale, inclusiv în faza COLECTĂRII SEMNĂTURILOR pentru eventualii candidați în circumscripțiile uninominale. Printre recomandările Comisiei de la Veneția nu se regăsește aspectul legat de colectarea semnăturilor, decăt propunerea de a se stabili facilități la semnături în cazul candidatelor-femei. Dar, au spus mai mulți participanți la discuții că persoanele ce candidează din partea partidelor nu ar trebui să fie obligate să colecteze semnături pentru că partidele – nu toate, desigur, – au o activitate permanentă, au acțiuni statutare interne, manifestări publice în localități. Ele nu pot fi egalate cu eventualele persoane ce vor să candideze pe neașteptate independent. De exemplu, cum să egalăm un membru al unui partid cu o persoană fără de partid, care se trezește într-o dimineață și dorește să devină candidat independent și, evident, trebuie să încerce să își adune adepții, ca o certitudine că cineva îl poate, totuți, sprijini. El nu poate, astfel, fi egalat cu membrul unei formațiuni înregistrate ce activează conform unor rigori. L-am întrebat pe un primar participant la discuții, care este rostul, rolul și menirea sa de a autentifica listele de subscripție. A recunoscut că poți verifica listele și stabili cu exactitate dacă o persoană sau alta locuiește în acel sat, dacă e ceva mai mic, dar nu poți verifica dacă e vorba de un oraș. De aceea, pretinsa autentificare de către administrația publică locală a listelor de subscripție este o formalitate inutilă, formală, menită doar să fie instrument de influență politică împotriva unor concurenți electorali. Să nu se uite rolul factorului administrativ, folosit din plin de partidele de la Putere și, astfel, startul egal este compromis. Este adevărat că în proiectul de lege nu se spune expres despre autentificare, dar rămîn o serie de întrebări legat de ce poate apărea brusc în lege: Cine se ocupă de verificarea listelor? E posibil ca orice primărie să se poată substitui CEC-ului? Cum facem cînd nici CEC-ul nu a verificat semnăturile, chiar dacă e conectat la baza de date oficială a Registrului populației? De asemenea, ce fel de grupuri de inițiativă cînd e vorba de partid? – idee formulată de reprezentantul Asociației ”Promo Lex”, care a argumentat iraționalitatea acestora în cadrul partidelor ca și concurenți electorali.
De ce să nu urmăm exemplul României, unde listele sunt simplu preluate de pe site-ul Autorității Electorale și se pot face și individual, fără autentificare și alte formalități din partea primarilor și a BEC-ului…Sigur, nu există nicio îndoială că unii primari, probabil, în ale căror birouri cu succes ”s-au colectat semnături”, nu suportă atît de ușor inutilitatea lor în campanile electorale, pentru că dispare ”lucrativitatea”, dar cum să judecăm noi, reprezentanții partidelor extraparlamentare, care s-au lovit în campania pentru alegerile prezidențiale de fenomenul autentificării semnăturilor colectate de către cei care spuneau că ”e de ajuns că au colectat două-trei partide semnături”. În plus – de unde atîția oameni să semneze pentru atîția candidați, cînd nu se permite să se semneze pentru doi-trei și cîți alții vrei, așa cum este în România? Nouă, PNL, primăria lui Ilan Shor, de la Orhei, ne-a ținut listele cinci zile și au scos niște semnatari, pentru că, avîndu-l ca viceprimar pe fostul activist comunist Valerian Cristea, acesta a aratat ce poate. În atîtea localități – primari bărbați sau femei, – erau curioși să vadă ”ce unioniști avem noi prin localitatea noastră”și încercau să copieze, să xeroxeze listele noastre.
Ni s-a spus că nu este prevăzută autentificarea listelor. Ne-am exprimat speranța să nu apară această prevedere, peste noapte, în lege.
O altă problemă este PRAGUL ELECTORAL. În două locuri, sugestiile Comisiei de la Veneția includ prevederi care spun că ”Pragurile pentru accederea în Parlament a partidelor politice (…) rămîn înalte. (…) În special, acest aspect ar trebui să fie reexaminat în cazul în care este introdus un sistem mixt care favorizează partidele mai mari.” La acest compartiment am declarat că ”pragul a fost ridicat de pretinsa guvernare proeuropeană, din 4 în 6 la sută, dar, de obicei, cine face o acțiune, ia o decizie contra cuiva, i se întîmplă sie și e posibil ca unele dintre actualele partide din Parlament să nu mai treacă pragul în Legislativ. Cînd există prag și este înalt, mai mulți simpatizanți și doritori de a sprijini un concurent electoral, fiind sub amenințarea – directă sau indirectă – că ”vin ”rusii” sau ”vine Dodon”, care chiar a și venit, haideți să îi votăm pe cei ”cu șansă”, ”să dăm un vot util”, „să nu ne pierdem votul” și alte trucuri securistice. Nu se știe cîți ne votau pe noi sau pe alții dacă nu existau aceste tertipuri și ele trebuie lichidate. Fiece formațiune să ia cît reușește să mobilizeze și să apere dintre voturi. Această falsă idee, antidemocratică, precum că nu e nevoie de anulat pragul sau de redus drastic, pentru a ”evita pătrunderea partidelor radicale în Parlament” este demnă de chemat în justiție, pentru că toate partidele existente sunt înregistrate oficial, activează conform legii și nu e niciun motiv să se adopte prevederi de lege după ce I SE ”NĂZARE” CUIVA ÎNȚEPENIT ÎN MENTALITATEA SOVIETICĂ, ANTINAȚIONALĂ ȘI ANTIROMÂNEASCĂ. Plus că în sistemul pe doar jumătate proporțional, se reduce numărul deputaților și dacă dorim cu adevărat ”înnoirea clasei politice”, care nu trebuie să fie bătaia de cap a unui partid oarecare, trebuie să deschidem calea prin anularea pragului, el fiind numărul de votanți de care e nevoie pentru a se acorda un mandate. Mai mulți participanți la discuții au fost de acord cu acest punct de vedere.
PROBLEMA COTELOR PENTRU MINORITĂȚILE NAȚIONALE. Legat de această problemă sensibilă sau, mai curînd, care devine sensibilă prin dorința manipulatorilor de a cîștiga pe calea populismului, am declarat următoarele: ”PNL regretă că nu sunt cunoscute rezultatele ultimului Recensămînt al populației – de aceea, e periculos și inadecvat să spunem ce compoziție etnică avem în baza autoidentificării cetățenilor noștri. Și nu întîmplător nu se cunosc rezultatele Recensămîntului, cuiva asta a trebuit. Din cîte știu, Autonomia Găgăuză nu își asigură independența economică, precum, ”pe măsură” (între ghilimele) își revendică o cotă de mandate atribuite automat activiștii populiști de acolo, care cer deputați pentru 5 procente din teritoriu. Dacă un partid crede că va profita politic de problema minorităților, să știți că o să vă lovească efectul de bumerang. Nu deschideți Cutia Pandorei!” La discuții, s-a menționat că sunt, de exemplu, 240 mii de ucraineni în R.Moldova și nu locuiesc, așa cum se știe, compact, precum sunt și cei de origine rusă, dar nu ar putea solicita ”cote”, pentru că nu populează compact teritorii. A fost salutar că mai mulți alolingvi au prevenit, în cadrul discuțiilor, că tratarea neadecvată a acestei probleme este periculoasă și ar promova separatismul.
Tangențial, în contextul atribuțiilor CEC pentru a crea circumscripțiile electorale, s-a discutat despre Autoritatea Electorală, subliniindu-se ideea pentru care optează și pe care a făcut-o public repetat PNL: ”CEC-ul TREBUIE SĂ INCLUDĂ CU DREPT DE VOT EGAL REPREZENTANȚI AI TUTUROR SUBIECȚILOR ELECTORALI, pentru a se da un start egal tuturor acestora și a se evita influența din partea partidelor politice și favoritismul unora dintre acestea.
Acum așteptăm proiectul de lege definitiv, ce va fi propus în Parlament pentru a doua lectură, dar unii participanți au solicitat să fie trei lecturi și publicarea lui din timp pe site-ul Legislativului. Eu le-am zis la urmă că dacă nu vor lua în vedere chiar nimic din ce am propus, înseamnă că nu credem în sinceritatea demersului lor către societatea civilă și că totul a fost o formalitate ieftină.
Au urmat invitații la Jurnal TV, de 1 mai, apoi despre politica externa, la Publika TV, pe 13 mai. Au participat frecvent la emisiuni Alexandra Can și Ludmila Bolboceanu.
Și legat de Televiziuni – cine nu înțelege cum sunt ele împărțite, noi nu vom preciza, pentru că se vede și fără de aceasta. Noi nu le avem și, de aceea, mergem unde ne invită. Cum să nu apărem noi nicăieri și să ne murăm după cotruță?
Am uitat să le mulțumesc, în ședința trecută a DPN, persoanelor ce promovează postările partidului privind activitatea noastră de Internet, dintre cei mai activ și care merită cuvinte frumoase și recunoștința noastră fiind Familia Maria și Ion Gîlcă. La fel aici e și Vitalie Lisnic, evident – Ion Calmîc, Ludmila Bolboceanu, alți membri ai BPC, unii membri ai DPN. Ion Calmîc a creat și un grup DPN pe Facebook, e bine să vă înscrieți.
Am cîștigat, între timp, procesul la Curtea de Apel contra declarațiilor prin care antiromânul înveterat Valeri Klimenko a caracterizat ca ”extremism” activitatea unionistă a PNL, tot cerîndu-mi socoteală în ședința de judecată pentru marșurile unioniste de la Cahul și Bălți, care au fost pașnice, plus că primul a fost organizat la solicitarea colegilor lui George Simion, iar celălalt – de Acțiunea 2012, la care noi am participat ca unioniști de rînd. Eu am mers atunci la Bălți cu colegii noștri de la Orhei.
Legat de procesele de judecată, vă anunț că fostul Președinte Lucinschi nu a depus Recurs în cauza câștigată de mine.
Ce am mai făcut? Am achitat domenul www.pnl.md și avem prelungit termenul de hosting pentru site-ul partidului, care va trebui trecut în balanța PNL.
Am discutat, în această perioadă, despre situația politică în ședințele BPC, unde nu am găsit încă răspuns la întrebarea ”cu cine dialogăm și construi ceva serios și durabil”. Vă solicit și azi, avînd în vedere că mai cunoașteți și ce e prin teritoriu, să ne dăm cu părerea cu cine mai discutăm în vederea coagulării forțelor naționale. Dar revenim la asta.
În aceste luni am avut permanente discuții cu reprezentanți ai unor partide precum Anatolie Prohnitchi, Sergiu Mocanu, Alexandru Oleinic, Vasile Costiuc. M-am întîlnit și discutat cu Mihai Godea, de la PAD. Le-am propus, ocazional, să se gîndească și poate acceptă un dialog și o colaborare unor persoane de la PLDM, de la PLR, de la PPEM.
Sigur, ne putem întreba ”ce să mai discutăm cu aceste persoane cînd am avut cu ele chiar negocieri înainte de prezidențiale?!” Păi, în primul rînd, cu unii dintre ei ne înțelesesem că vom reveni la un dialog în 2017, alții au niște mijloace financiare de la Buget și ar fi bine să fie folosite pentru consolidarea unui Bloc politic, electoral, ca să completăm structurile în toate unitățile teritorial-administrative și să putem identifica mai ușor împreună candidați la funcția de deputat în componenta uninominală a noului concept de sistem mixt, despre care se crede că va fi votat în Parlament, dar și să ne putem apăra voturile mai ușor împreună.
Urmărind afirmațiile obraznice în spațiul public, am difuzat Declarații prin care am avertizat asupra ilegalității aberațiilor antiunioniste ale lui Dodon, care sfidează Constituția și neagă practica judiciară națională bazată pe litera și spiritul Convenției Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a instituționalizat unionismul, datorită efortului PNL și al Curții Constituționale, în Republica Moldova. Intenționăm să ne sfătuim cu niște constituționaliști cum să-l tragem la răspundere pe Dodon pentru declarațiile și amenințările cu răspundere penală a unioniștilor prin schimbarea legislației, care nu poate contraveni Legii Fundamentale, prin instigarea la ură și intoleranță interetnică, pentru negarea pluralismului de opinie și a pluralismului politic, a libertații de exprimare, ca un drept și o libertate fundamentală a omului.
Acum, trebuie să recunoaștem că sunt mulți care – prin alipirea pe invers de Dodon, adică, de fapt, combătîndu-l, după ce au mers cu el de mînuță, au votat împreună legi, au așteptat să căștige ori s-au cuplat altfel politic – fie că își zic unioniști sau europenițti, dar nu și unioniști, acum își fac imagine din lupta contra lor. Dar ca să îl combată legat de unionism, nu li se dă mina, pentru că – vrei-nu vrei, trebuie să facă referință și să invoce lupta PNL și realizările național-liberalilor care au obținut dreptul de a avea un Statut unionist, drum pe care merg acum cei care nu au ajutat cu nimic PNL să cîștige acest drept, dimpotriva – asteptau sa nu ne inregistreze.
În ultima Declarație, că au mai fost anterior, inclusiv am repostat în spațiul virtual toate deciziile și întreaga practică judiciară și constituțională privind legalitatea opțiunii proUnire cu România, am spus, între altele, următoarele: ”Tentativele antidemocratice și anticonstituționale ale persoanei care, accidental, a devenit Președinte al celui de-al doilea stat românesc, trebuie oprite de către instituțiile abilitate. PNL are datoria să apere dreptul la libera opțiune și la libera exprimare, statutară, a membrilor săi și solicită Procuraturii să investigheze aceste cazuri de încălcare a Constituției, de intimidare a cetățenilor ce nu împărtășesc viziunile segmentului de societate influențat malefic de un socialist antiromân, antidemocrat, antieuropean, care împarte societatea în cei ce gândesc la fel ca el, fie vorba și de un Președinte, și cei care gândesc altfel. Mai mult, când asemenea declarații sunt făcute de un Președinte al statului, contra unor cetățeni cu anumite opțiuni politice, faptul poate fi înțeles de o parte din societate ca îndemn la ură, la intoleranță, ca defăimare. Președintele Dodon se prevalează de imunitatea prezidențială prin funcția sa de înalt demnitar de stat, crezându-se inviolabil, și își permite să atace pe cine vrea el, așa cum îi dictează mentalitatea sa sovietică și comunistă.”
Să nu uităm de apropiatul referendum consultativ, inițiat de Dodon, ca să spînzure și să taie el cum vrea în statul ăsta. Vă invit să vă spuneți opinia, a noastră este expusă în Declarație, unde arătăm și, cu plăcere constatînd, cîtă dreptate avem prin Programul nostru politic, unde spunem că nu avem nevoie de așa funcție în stat. Credem că nu va trece referendumul, ca și cel din 5 septembrie 2010, cînd am fost noi învinuiți că l-am împiedicat, după care acum mulți ne spun mersi.
De asemenea, am răspuns întrebărilor presei privind ”Cazul Șevciuk, ce demonstrează ceea ce știe toată lumea – Republica Moldova nu este un stat în adevăratul sens al cuvântului. Deși și-a proclamat Independența, parte și din cauza conducerii din acea vreme a României, de orientare promoscovită, Chișinăul este controlat de circa 26 de ani de Puterea din Rusia și cine vrea aici să conducă sau, mai exact spus, să fure, trebuie să aibă girul sau să se împartă cu cei de la Kremlin. Clanurile mafiote, criminale de aici au colaborat și au furat de pe ambele maluri ale Nistrului, din bani publici și fonduri europene sau ajutoare rusești date separatiștilor. De aceea, Șevciuk are niște spete și la Moscova, și la Chișinău, cu care au făcut bani. Aceștia îl și protejează. În concluzie, Republica Moldova nu se va rupe de orbita și interesele Rusiei până nu va adera la NATO. Având această umbrelă, va avea ALTĂ securitate, populația va avea un ALT viitor – românesc, european.”
Toate acestea sunt bune. Dar sunt sigură că așteptați cu nerăbdare o poziție sau deschiderea subiectului legat de aflarea fostului Președinte Băsescu al României la întîlnirea de la Chișinău, oferită publuclui ca și un congres extraordinar al unui proaspăt partid, tot unionist.
Eu cred că noi avem în DPN mulți oameni care înțeleg ce se întîmplă în jur. De aceea, deși este neplăcut, o să spun ce credem. Noi am avut o ședință de BPC de trei ore și jumătate. Cunoașteți. noi nu am manipulat niciodată, nu am făcut populism ieftin, nu am trișat ori spus minciuni, pentru că minciuna ucide totul.
Am vorbit și data trecută despre mișcările pe colțul/segmentul de scenă unionistă. Azi sper să mă ajute și colegii.
Am încercat să explic la Jurnal TV și poate doar parțial am reușit, că nu așa trebuia să procedeze un FOSTpreședinte al României, care nici cînd a fost în exercițiu nu a fost Președinte al tuturor românilor – pe niciun mal al Prutului. Dar lumea asta aici nu știe și e loc la noi încă vreo patru ani pentru manipulare.
Și e una cum m-am simțit eu pe 25 iunie, cînd trinomul Guțu-Șalaru-Codreanu, cu cireașa pe tort Băsescu, vorbesc aproape că de primul partid unionist, și neagă ce au făcut alții. Păi, ce iese din PPCD și din PL, a pepecedismo-securism miroase, nu spun altfel, deși aș avea dreptate. Persoane cu afilieri la ASCOM-GRUP avîndu-l ca pe o krișă ”Lucinschi, foști colegi ai lui Leancă, cu ascendență frontistă, altfel spus, clanulețul Lucinschi-PPCD, cu persoane care voiau să își vîndă votul de aur lui Voronin pentru Greceanîi, în schimbul unui post de Ambasador la Paris, și cu alte interese – să ne judece pe noi?!
Pe 25 iunie, cînd Guțu și Șalaru strigau despre un partid unionist, cei care l-au forțat să plece și pe Ilie Bratu, m-a sunat, omenește și colegial, Sergiu Mocanu, care mi-a spus că mă compătimește omenește, moral și politic, pentru ce aude. Că și el a pățit pe timpuri cu PLR și cu Platforma lui Năstase, cu Țopii.
Am simțit și noi ce am simțit, dar îmi închipui cum s-a simțit și Mihai Ghimpu. Acum din PL zboară toate cioburile, iar ziua de 25 iunie a însemnat oare trădare, destrămare, decumătrizare și desolidarizare? Ghimpu de Șalaru, Ghimpu de Băsescu, Băsescu de Ghimpu și Chirtoacă, Eba de Chirtoacă, în arest la domiciliu, și Chirtoacă de Eba Băsescu. În locul lui Băsescu eu mergeam să îl vizitez pe Chirtoacă în arest la domiciliu, că s-au tot folosit unii de alții în vremurile de manipulări reușite.
Acea ”Întălnire cu Băsescu”, la care au participat și membri de-ai noștri și la care PNL nu a fost invitat oficial, a lăsat o amprentă care încă își va spune cuvîntul. Una e că se zvonește de ce a venit și de ce va mai veni Băsescu. Sergiu Mocanu l-a invitat insistent să nu vină la un partid cu o conducere care nu suferă de integritate morală și profesională, dar despre care se spune că are în spate Puterea actuală, cei vizați dînd și o reacție nostimă, necredibilă. Se spune că Băsescu a cam căzut pe gînduri după ce a vizionat filmulețul trimis de Mocanu…
Părerea noastră, făcută publică, este că urma – și îl cred și pe Anatolie Caraman, care a făcut ce ne așteptam și noi că era bine de făcut – ca un FOST Președinte al României să vină în al doilea stat românesc nu ca un șef de partid, ci ca un FOST Președinte de Țară și să organizeze o masă rotundă cu toate entitățile românești, să se discute despre acțiunile de mai departe în vederea coagulării.
Nu a făcut, iar ce a făcut ați văzut. Este mare păcat că acest PUN a început cu stîngul și cu minciunile – și nu e vorba raportat doar la noi, ci raportat la Adevăr. Îmi amintesc de o vorbă înțeleaptă, învățată din viață: ”Să nu-i urăști pe cei care ți-au făcut rău. Habar nu ai ce le pregătește destinul. ÎN VIAȚĂ TOTUL SE PLĂTEȘTE”, adică nimic nu rămîne neobservat și nepedepsit.
Nu am invocat, cerut sau solicitat o clipă să vină Băsescu la PNL, așa cum a spus Șalaru la TVR Moldova, – căci așa ceva nu e posibil în niciun fel. Am vorbit, dar după eveniment, despre o discuție la masa rotundă, care să preceadă o acțiune masivă, adunătoare de mulți unioniști – entități politice și civile, asociative. Nu invoc cine stă în spatele acestui început de construcție manipulatorie, dar un Congres extraordinar nu poți aduna în două săptămîni cu documentele legale. E păcat că nu se aplică egal și uniform legea, că eu știu cît m-am judecat și cu voroniniștii, și cu filații din pretinsele Guverne proeuropene, în timp ce Ana Guțu și Șalaru înregistrează ușor rezultatele a două miraje. Nu cred că Băsescu a fost ales legal ce a fost ales.
Acum putem discuta și chiar am să vă rog să răspundeți – este asta o coagulare, o unificare? Între un început de partid și o intenție de partid? Cînd Șalaru spune că PNL are numai un președinte și vicepreședinți și mai mult nimic (asta ăn timp ce noi am colectat cinstit 15.540 de semnături în toamna trecută!), cînd spune că noi ne-am fi supărat că Băsescu nu a ales să vină la PNL, că cineva e pensionar și vrea funcții, dar că el adună tineri, că PNL a compromis unionismul, cînd îi are alături pe tinerii care au venit exact la noi, la PNL și la Consiliul Unirii, și i-am ajutat tot noi de prin 2011 încoace, cînd Șalaru spune că ”unii (adică – PNL să înțelegem) ar fi toxici pe dinăuntru”, ”fiind mai bine să rămână pe dinafară”, cînd spune că ei cu PLR nu s-au înțeles, iar de PNL nu vrea să vorbească, după care ne calomniază, cînd el le spune ortacilor săi să nu atace partidul Maiei Sandu, fiind ”unicul partid cu care PUN-ul ar putea colabora”, la care Maia Sandu îi răspunde că încă nu discută cu el, pentru că ”nu are rating”, ori cînd Băsescu, văzînd ce boacănă urîtă și inetică a comis Șalaru, îi cheamă, fariseic, pe unioniștii din toate partidele la PUN, deci – cînd le auzim pe toate acestea – vă întreb e corect ce se întîmplă? Eu cred ca nu e corect. Eu v-am informat despre ce știu, voi vedeți ce mai aflați. Vă invit să vă spuneți părerile în dezbateri.
Noi, o delegație din patru persoane, de la Consiliul Unirii, am fost la Cotroceni și am depus un Demers înainte de alegerile din 2014 solicitînd sprijin moral și politic pentru coagularea forțelor românești aici. Consilierul prezidențial Iulian Chifu, care ne cam atacă acum, pe care îl cunosc personal de mulți-mulți ani, a zis atunci că pe ei îi interesează doar PL, pe care – spun eu – acum Băsescu l-a trădat, că nu prea poate fi vorba de Unire, – deși Băsescu, după PNL, vorbise de Unire ca de obiectiv de Țară, – pentru că avem zone vulnerabile – Găgăuzia, Transnistria, Taraclia, Bălți etc. . Și multe altele.
Noi am respectat discreția și nu am publicat acel Demers, dar îl vom publica, îl am aici. Vi-l pot citi. Acum voi reproduce un fragment. Menționez că membrii delegației noastre au ieșit șocați, consternați, uluiți de la discuția cu Iulian Chifu care, recent, după plecarea lui Băsescu la București, a atacat PNL.
”Consiliul Unirii, din care face parte și Partidul Național Liberal din R.Moldova – o entitate politică extraparlamentară, foarte activă în cadrul acestei Platforme unioniste, împreună cu Asociația Veteranilor de Război-1992 ”Tiras-Tighina”, alte numeroase entități, – a adresat mai multe scrisori, demersuri, propuneri conducerilor celor două state românești, la care, probabil, din lipsă de timp sau din alte motive, necunoscute nouă, nu s-a răspuns.
Consiliul Unirii l-a invitat și pe Președintele Traian Băsescu – după ce a lansat afirmația despre obiectvul unionist ca și ”proiect de Țară” – în componența CU, sprijinind mesajul ”Unirea cu România este cea mai scurtă cale de integrare a Republicii Moldova în UE”.
CU a făcut mai multe încercări de a discuta despre imperativul de coagulare a forțelor românești, pentru a nu diminua lamentabil în stânga Prutului segmentul național, dar și pentru a se obține un grup unionist reprezentativ în Parlamentul R.Moldova, în contextul evoluțiilor din zonă, care par a fi periculoase și însoțite de riscuri. Din păcate, cu forțe proprii, nu s-a reușit o asemenea coagulare, dispersarea fiind la îndemâna structurilor din afară, ostile reunificării românești și demersului european al R.Moldova, care ar putea încerca oricând să le pericliteze.
Și asta în condițiile când societatea manifestă un interes și sprijin tot mai mari pentru obiectivul unionist, sondajele si televotingurile demonstrând ca ”proiectul reîntregirii Țării”, lansat de Președinte fiind tot mai real.
Au semnat coordonatori ai Consiliului Unirii Ştefan Maimescu, Nicolae Dabija, Anatol Caraman, Gheorghe Mârzencu, Gheorghe Viţă, Vitalia Pavlicenco, Anatolie Revenco, Timotei Ţurcanu.
Este firesc faptul că am fost solicitată să dau interviuri presei. De exemplu, pentru portalulurile www.official.md și www.moldnova.eu, și am răspuns altfel la două întrebări:
- Credeți că este posibilă coagularea tuturor forțelor unioniste din Republica Moldova într-un singur partid?
Este dorită și necesară o coagulare, dar nu știu cît este ea de posibilă, pentru că, în toți acești 25 de ani, s-au găsit mereu ”forțe” de pe ambele maluri ale Prutului care, în loc să o încurajeze, de fapt, au tot dezbinat entitățile românești, unioniste. Partidul Național Liberal este primul partid unionist din Republica Moldova, cu Statut și Program unioniste, cu dreptul de a opta pentru Unirea cu România obținut în anul 2012 în instanța de judecată și prin Poziția Curții Constituționale, ca răspuns la Sesizarea unui Ministru al Justiției dintr-un Guvern pretins proeuropean, care a încercat să obțină interzicerea PNL pentru decizia Congresului său al III-lea privind obiectivul unionist. PNL nu doar i-a chemat, încă în 2010, pe toți unioniștii sub steagul Unirii, dar a creat, cu alte entități, și Platforma Consiliului Unirii, cea care a organizat, din 2012 încoace, multe acțiuni unioniste și a plasat unionismul în spațiul dezbaterilor publice. PNL a chemat de foarte multe ori la unificarea forțelor românești, însă PL, care mai este în Parlament și care s-a desfăcut în patru părți, nu a dorit niciodată o coagulare proromânească. Acum încearcă să o facă fragmente plecate din PL. Noi, PNL, nu am fost invitați la ”întîlnirea cu Băsescu de duminică”, dar considerăm că acest declarat ”început de coagulare” de către doi foști membri ai guvernărilor corupte de după 2009 este un început nereușit. Băsescu, cel care a fost Președinte al României, care a încurajat votarea lui Voronin ca Președinte al R.Moldova (fapt pentru care, adevărat, și-a cerut scuze, plus că are și multe alte păcate față de basarabeni), încumătrit cu PL, trebuia, fiind și președintele unicului partid unionist din România, să adune toate entitățile proromânești și unioniste de dincoace de Prut și să discute sincer cu unioniștii cum procedăm cu toții mai departe. Nu a făcut-o, ci – avînd în vedere și poziția sa șubredă în România (a declarat că s-ar putea să fie și arestat în curînd) – și-a urmărit duminică interesul politic personal, ca să își mențină cel puțin aici sprijinul pentru partid în preajma europarlamentarelor.
- Partidul Național Liberal va accepta să fuzioneze cu Partidul Unității Naționale (dacă acceptă să fuzioneze, care ar fi condițiile solicitate de PNL).
PNL este un partid istoric românesc ce a înfăptuit unificarea și modernizarea României. Noi, PNL.md., ne revendicăm de la național-liberalii din perioada interbelică de aici, persecutați de regimul bolșevic după 1940, și de la acțiunile noastre demne pe parcursul a 10 ani. Avem o decizie a Congresului al IV-lea al PNL (25.10.15) privind imuablitatea valorilor național-liberale. Asta înseamnă că noi nu putem abdica la denumirea de PNL și la obiectivul unionist. În rest, totul se negociază – intrarea într-un bloc politic sau electoral, doctrina, care poate fi populară (așa a făcut PNL.ro), structura partidului și a conducerii. Probabil, de aceea cei care fac partide cu denumiri neistorice, de tranziție, nu ne abordează. Sau poate nu o fac pentru că nu le ticnește că am fost primii temerari care am instituționalizat unionismul, chiar dacă și ei așteptau ca PNL să nu-și poată înregistra Statutul unionist, drept de care acum se folosesc tot mai mulți. Ideea de BUN (Blocul Unității Naționale, de AUR – Alianța Unității Românești) ne aparține, de asemenea, ea rămîne valabilă, dacă se dorește cu adevărat unificarea unioniștilor, și nu doar manipularea acestora în scopuri politice egoiste.”
Amintesc faptul că am experdiat în 2012 căte o scrisoare fiecărui partid necomunist din Parlament, inclusiv PL, în care ceream să se edifice de ce Ministerul Justiției nu voia să ne înregistreze Statutul și Programul Unioniste. Nimeni nu ne-a răspuns.
Acum schimbăm subiectul, cum se spune la Știrile TV. ASTA A FOST POZIȚIA EXPRIMATĂ ÎN NUMELE PNL. După aceasta am marșat pe ideea unei încercări de coagulare a unei forțe în perspectiva anului 2018. Am discutat cu reprezentanții – așa cum spuneam – PLR, PAD, PPM, PPEM, PDA, MA, chiar și Forța Poporului, care transmite în Republica Moldova DigiTV.
I-am propus și lui Ghimpu, care nu este azi într-o situație de invidiat, să ne întîlnim să discutăm. Da, da – Ghimpu, cel cu Scrisoarea aiuristică către Dumnezeu. Nu am niciun motiv să îl deplîng pe Ghimpu, pentru toate calomnierile la adresa mea pe ambele maluri ale Prutului. Oricum, i-am întins o mînă, el se mai gîndește. Să nu fie prea tîrziu, cum a fost în cazul altor partide, care s-au trezit irevocabil de triste după alegeri.
Ceea ce îi caracterizează pe toți, pentru că am fost la discuții și împreună cu colegi, e că cei mai mulți sunt în derută, în așteptare, nu știu cum să procedeze mai bine. Ceea ce, însă, e mai rău e că noi putem discuta și ne putem coagula cu toți, în timp ce ei, între ei, au incompatibilități – și se pare – de nedepășit. De aceea, e mai greu să îi aduni împreună. Cu cine am putea merge, dacă e să modelăm ipotetic? Cu Șalaru și Guțu, sau cu Ghimpu? Cu PLDM sau cu PPEM, care au mai avut legături cu PNL.ro? Noi avem înțelegere cu unele partide, altii, cu care am discutat, nu refuza, dar nu vor cu altii.
Desigur, dacă ar fi o căruță plină cu saci de bani, ar fi mai ușor, dar daca nu, atunci cine să discute cu filozofi și teoreticieni național-liberali sărăntoci? De fapt, s-ar găsi, dar cu condiția – uitați de ștampilă, de principii și de echipele voastre, așa cum mi-au mai venit misionari și mesageri, despre care am aflat recent (așa cum bănuiam) – că erau de prin zona Filat-Lucinschi, prieteni la cataramă cu Băsescu. Colegii din BPC știu. Între alții, lumea noastră nu știe de legătura ombilicală dintre Lucinschi și Băsescu, eu v-o pot detaliza dacă veți dori.
Totuși, dacă se forțează adoptarea sistemului mixt, asta ar putea forța partidele să se coaguleze, în caz contrar fiecare, după 2018, se va transforma în ”tarankă” pentru bere…
Acum trec la alt aspect – cel legat de forțele europeniste și neautorevendicate ca românești, iar, prin urmare, de conștientizarea necesității de îmbinare a mesajului antimafie cu cel unionist. De remarcat – în cadrul penultimei mele emisiuni de la Jurnal TV, unde s-a discutat pe urmele vizitei lui Băsescu, am notificat, la cei de-ai casei, cum e Dolganiuc, că zona Năstase-Sandu începe să fie de acord cu pozițiile noastre dintotdeauna – că trebuie îmbinat mesajul unionist cu mesajul anticorupție și antioligarhic, proeuropean, că nu sunt credibili politicienii europeniști, care nu sunt și proromâni, chiar unioniști, că un succes poate fi cînd se vor uni Opoziția unionistă, care este implicit cu cea europenistă, care nu e și unionistă, dar care începe a înțelege că nu poți cîștiga în al doilea stat românesc avînd două Opoziții democratice – unionistă și europenistă. Poate le va veni odată mintea la cap odată, deocamdată, însă, ei ne spun că ”toți unioniștii sunt la Năstase și Sandu”. Totuși, se pare că cei din zona Năstase-Sandu au nevoie de un punct atractiv pentru a aduce unioniștii. Nu vor, însă, să o facă direct.
Desigur, acum e lupta pentru electoratul PL și PLDM. V-am sunat să prospectăm situația echpelor PL din teritoriul dupa dezastrul cu PL. O parte se va duce la PD, dar nu toți. Și polarizarea tot mai evidentă dintre prounioniști și prododoniști, pe seama celor care optau pentru integrarea europeană, arată că avem o guvernare care nu prea stă cu gîndul la binele populației.
Urmare a acestui fapt cetățenii care credeau în aderarea noastră la UE au început să asocieze integrarea europeană și UE cu corupția. De aceea, au înțeles că numai prin Unirea cu România ajungem și la dreptate/justiție, și la civilizație, și la bunăstare. O altă parte, crezînd mai șubred în UE, s-au întors la mirajul nefast al regăsirii împreună cu Rusia, mai ales că e un obiectiv tîmpit alimentat de fariseii socialiști. Nu cred că cei ce își zic pe bună dreptate sau pretins fals că sunt proeuropeni (iar europeniștii sinceri sunt numai unioniștii) au atîta timp fără a se coagula, mai ales că mulți spun deja (deși eu nu sunt de acord cu asta) că dacă unioniștii și europeniștii nu se unesc, vor veni dodoniștii. Nu ar fi chiar vina unioniștilor sărăntoci pentru eventuala venire a socialiștilor, care s-ar putea cupla cu pediștii. Eu cred că e vina conducerii României, că nu vrea să sprijine moral, național și politic o coagulare a Opoziției antiruse.
Apropo, de PNL.ro. Am încercat să obținem invitație la Congresul PNL.ro din 17-18 iunie de la București. Nu am văzut pe nimeni din Basarabia, dar asta nu contează. Nu renunțăm, însă, a găsi o posibilitate de a le spune național-liberalilor din România, mai ales în preajma anului 2018, că nu sunt buni continuatori ai național-liberalilor pe ambele maluri ale Prutului, unde aceia au luptat pentru Reîntregire sau, aici, au fost deportați pentru atașament la o convingere național-liberală.
Data trecută am spus la ședința DPN că intenționăm să extragem din cele patru volume ale CĂRȚII MEMORIEI – numele membrilor Partidului Național Liberal din Basarabia, care au activat în stînga Prutului în perioada interbelică și care au fost DEPORTAȚI pentru apartenența la acest partid istoric important, ce a înfăptuit modernizarea și unificarea României.
Astăzi vreau, în mod special, să îi mulțumesc staffului, lui Ion Calmîc, pentru că, toată iarna, a extras din patru Cărți ale Memoriei numele național-liberalilor și ale familiilor lor, deportați și exterminați pentru valorile național-liberale și unioniste, ce au însemnat și înfăptuirea României Mari. Sunt 57 de pagini word, cu membri ai PNL din toate unitățile administrativ-teritoriale actuale, plasate, și cu ajutorul lui Vitalie Lisnic, pe un compartiment special, la Istoria noastră, pe site-ul partidului, unde îi invităm pe toți să își găsească bunicii și străbunicii, dacă au fost național-liberali și dacă s-au prăpădit urmare a ocupației sovietice din 1940.
La sediul PNL vin urmași ai național-liberalilor și ne informează că au avut membri ai PNL în familiile lor pe cînd eram împreună cu frații români într-un stat mare, prosper și frumos. Și își găsesc, în Cartea Memoriei, rudele persecutate de bolșevici. Acum acest lucru poate fi urmărit pe Internet.
Am discutat de mai multe ori și cu reprezentanți ai Sfatului Țării-2, cum sunt Anatolie Caraman și Ghenadie Cosovan, pe care i-am invitat și la ședința de azi, pentru că ne gîndim: o fi printre atîția unioniști și unii care vor ceva sincer cu adevărat și pot împinge lucrurile. La un moment dat mi s-a spus că cei care diriguiesc SF-2 ar fi regretat că nu au fost invitate și partidele anul trecut în structură, de unde rezulta că trebuiau să urmeze alte evoluții, de la un moment dat. Nimic nu s-a schimbat și declinul de la 27 martie din acest an a demonstrat-o. Aceleași interese, aceleași fluxuri bănești, aceleași scopuri meschine. Ghenadie Cosovan a recunoscut că numai PNL nimic nu a dezbinat. Ei și ce? Reușesc să dezbine alții cu succes și încă să ne facă pe noi vinovați, care ne spun că am compromis unionismul, cînd am făcut atîtea acțiuni frumoase și am deschis calea pentru partidele unioniste dincoace de Prut – prima oară în 201 ani de ocupație ruso-sovietică, pentru că ea continuă.
Apropo – de faptul că mai suntem făcuți vinovați, în timp ce alții tot dezbină. Cînd au venit la sediu Anatolie Revenco și Ștefan Maimescu să propună formarea Consiliului Unirii, la sfîrșitul anului 2011, m-am gîndit două săptămîni și le-am spus trei lucruri care vor fi dificile, neplăcute și care se vor întîmpla: 1. Că eu nu voi putea să fac față financiar la două structure; 2. Că eu voi fi vîrf de lance și voi fi atacată din dreapta și din stînga; 3. Că, la urmă, cînd vom fi realizat ceva, o să vină bănoșii și o să ia jucăria, adică opera/istoria făcută de noi și o să spună că e a lor și ei știu mai bine ce să facă acum cu ea. Dar am uitat de un lucru, al patrulea – să prevăd că, după aceasta, pe de asupra, o să îmi și dea în cap și ai noștri, și ceilalți, pentru că tot eu voi fi fost vinovată că nu pot ține ritmul ca la început și o să și mai spună că noi totul am compromis. Acum suntem în această fază. Noi suntem un partid cu identitate clară, cu o istorie cunoscută, dar fără celelalte ingrediente murdare, proprii ziselor partide de aici, și, astfel, rămînem să nu putem împăca imaginea bună, dar statică, a noastră, cu necesitatea de reîmprospătare și dinamism, de care avem nevoie.
Dar mai sunt două lucruri pe care vreau să le spun neapărat. Unii dintre Dvs. își închipuie că dacă vine o persoană nouă în fruntea partidului acum, totul va fi ok, bine, plăcut și frumos. Eu mă îndoiesc, deși cautăm o formulă în exact acest sens. De ce mă îndoiesc? Pentru că pe cel care vine nu îl doare ce am trăit noi, nu îl interesează istoria noastră și sacrificiul Dumneavoastră. De aceea, trebuie găsit o persoană care să înțeleagă și să aprecieze aceste lucruri, această muncă și istorie ce ne aparține și pe care, cred, nu am pătat-o. Dacă nici persoana nu va avea bani pentru dezvoltare, va vinde partidul, adică ștampila și speranța noastră. De aceea, le înțelegem pe toate și căutăm soluții, genii însă nu suntem.
Al doilea lucru este că orice ar spune cineva, noi nu suntem ca partidele de care nu se aude o dată în opt ani, în două legislaturi. Am participat la toate scrutinele, exceptînd la ultimul, prezidențial, și poate că e și mai bine că așa s-a întimplat. Dar semnături am colectat și vă mulțumesc, încă o dată, pentru acel adevărat sacrificiu.
În felul acesta, cu o asemenea situație tulbure sau, mai exact, tulburată continuu de inamicii viitorului nostru național civilizat, apar tot mai multe semne de întrebare, dar avem, din păcate, tot mai puține clarități și răspunsuri.
De exemplu, ce e și cu această nouă formațiune Voința Poporului, care ia oameni de peste tot, fără identitate și fără popor, că noi aici avem doar populație, dar cu scopul clar că trebuie cuiva să încurce. Ei spun acum în teritoriu că ar fi ei adevărații unioniști. Voi știți mai bine cine este acolo invitat și cine și-a făcut profesie din a merge de la un partid în altul pentru alte interese decît convingeri sincere.
Acum, în final, mă puteți întreba ce facem noi concret mai departe. Eu ar trebui să vă solicit extinderea structurilor PNL. Dar pentru că nu avem mijloace financiare pentru dezvoltare și extindere, pentru sedii și altceva, nu vă pot cere aceste lucruri. Dar cine are posibilitatea să aibe grija de a avea un om-doi-trei în fiecare localitate, nu ne putem decît bucura. Pentru că, oricare ar fi acțiunile noastre de mai departe, oricum vor evolua lucrurile, vom face ceva tot cu oamenii. Și prin efortul de a colecta 15.540 de semnături, chiar și ajutați de alții, am demonstrat-o. Acum, după ședința DPN, după ce am terminat cu lista național-liberalilor deportați, vom trece la completarea bazei noastre de date cu oameni de treabă.
Dar avantajul unei coalizări, coagulări, alieri rezidă în posibilitatea și capacitatea acesteia de a ne organiza cu coordonatori, ceea ce noi acum, de unii singuri, deși am încercat, nu reușim.
În final, vă mulțumesc pentru că ați avut tăria să ascultați, asta e și ca un mănunchi de argument politice cînd sunteți în situația că trebuie să răspundeți.
Si va spun o parabola.
Ghearele unui vultur de 40 de ani sunt deja prea lungi și devin elastice. Din această cauză nu-și mai poate înfige ghearele în animalul vânat. La această vârstă, vulturul are și ciocul prea lung și prea încovoiat și îi este greu să-și sfâșie prada. Penajul stufos al aripilor și pieptului îi îngreunează zborul. În asemenea condiții, vulturul e nevoit să decidă: să moară sau să înfrunte o îndelungată și dureroasă perioadă de 150 de zile de transformări …
El revine în cuibul său din vârful piscului. Pentru a scăpa de ciocul vechi și inutil, vulturul lovește puternic cu el de stâncă până îi cade. Apoi așteaptă să-i crească un cioc nou cu care își smulge ulterior ghearele. Cu ghearele noi își smulge vechiul penaj, și iar așteaptă să-i crească altul. Și doar așa, după aproape jumătate de an de durere și chin, cu cioc, gheare și pene noi, vulturul reîntinerește pentru a mai trăi încă 30 de ani.
Noi suntem acum în această situație. De cele mai multe ori, în viață, trebuie să înduri și să înfrunți durerea, frica, neîncrederea. Să uiți de obiceiurile trecutului, pentru a trăi un prezent greu și a te pregăti de viitor. 
