Consiliul Unirii va invita la o conferinta de presa

Astazi, 23 martie 2012, la ora 11.00, ziaristii sunt așteptați de Consiliul Unirii în sala de conferințe, parter, de la sediul publicației ”Timpul”, pe adresa str. Sciusev nr.98 colt cu str. Sfatul Tarii, Chișinău, la o conferință de presă cu tema ”Îi invitam pe români la acțiunile dedicate Zilei Unirii”.

Loading Facebook Comments ...

10 Comments

Add a Comment
  1. EXTREMA DREAPTA RM

    CSI este o uniune a slavilor si a mulsumanilor, care n-are nimic comun cu locuitorii nostri. CSI permite persoanelor de-a uzurpa puterea in stat, cum face Lukasenco, Nazarbaev, Putin si a.m.d. Unica salvare de tirania CSI este integrarea mai rapida in UE. La manifestatii, este de dorit ca NOI nu vrem in CSI, unde tiranii uzurpeaza puterea in stat. CSI VLASTI NARODU !

  2. Contribuţia moldovenilor la crearea României

    După Pacea de la Bucureşti din 16 mai 1812, care a încheiat următorul, dar nu ultimul, război ruso-turc, Imperiul otoman a cedat Rusiei raialele din Basarabia și nu a fost împotriva transmiterii Rusiei pămînturilor dintre Prut şi Nistru ce aparțineau Moldovei.

    Din 1812 Moldova sfîşiată (fără Bucovina) şi Valahia existau în condiţii social-economice, în context social-politic şi spiritual diferite în raport cu cele în care se dezvolta Moldova dintre Prut şi Nistru sau „Moldova Răsăriteană”. Valahia şi Moldova dintre Carpaţi şi Prut (fără Bucovina) rămîneau sub stăpînire turcească și suplimentar sub protectoratul rusesc care se extindea și asupra Valahiei. Moldovenii din dreapta Prutului şi valahii rămăseseră sub o triplă asuprire: plăteau contribuţii otomanilor, erau presați de reprezentanții administrației ruse, erau jecmăniţi de caracuda fanariotă și sufocaţi spiritual de politica grecizantă.

    Moldovenii dintre Prut şi Nistru, după 1812, pentru prima dată în istorie au fost scutiţi de orice impozite, de alte prestaţii şi obligaţii, inclusiv serviciul militar. Noul regim a păstrat în ţinut legislaţia autohtonă, n-a introdus iobăgia (крепостничество). În 1822 tînărul boier moldovan Ionică Tăutul propunea ca boierii din Moldova din dreapta Prutului să aibă aceleaşi drepturi, ca şi cei din stînga acestui rîu.

    Ideea consolidării eforturilor Moldovei dintre Carpaţi şi Prut (fără Bucovina) şi Valahiei era exprimată oricum în Regulamentele Organice, acte cu atribuţii constituţionale, intrate în vigoare la Iaşi şi Bucureşti în 1831. Această idee progresistă, pentru acea vreme şi în acele condiţii, a fost încurajată şi de alte evenimente care s-au produs în Europa la mijlocul veacului al XIX-lea. Tulburările revoluţionare din 1848–1849, Războiul din Crimeea (1856) au avut urmări radicale pentru Moldova din dreapta Prutului şi Valahia. Din această perioadă rolul moldovenilor – oameni de cultură, scriitori, istorici, publicişti din tagma boierească, şcoliţi în ţară și străinătate – la promovarea unirii Principatelor Moldova şi Valahia devine tot mai pronunţat, acţiunile lor tot mai energice şi consecvente. De acum cronologia evenimentelor, componenţa participanţilor, mesajul documentelor elaborate şi lansate de ei demonstrează preponderenţa şi ponderea dominantă a moldovenilor în această operă politică cu urmări tragice pentru Moldova.

    Elita moldovenească, fiind una mai instruită decît cea valahă, sprijinîndu-se pe o cultură și istorie bogată, conștientizînd legătura frățească dintre cele două popoare și fiind îngrijorată de soarta statului moldovenesc slăbit, s-a plasat în fruntea procesului de unire a principatelor.

    În martie 1848 un grup de boieri, printre care Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu, au discutat o „listă de dorinţe”. Ceva mai tîrziu, redactată de M.Kogălniceanu, ea a fost publicată cu titlul Dorinţele partidului naţional din Moldova. Iniţiatorii acestui document pledau cu ardoare, în primul rînd, pentru autonomia Moldovei, dorind însă şi unirea principatelor Moldovei (fără Bucovina) şi Valahiei. La 12 mai 1848 s-a publicat Programul revoluţionarilor moldoveni, semnat de C.Negri, fraţii Vasile şi Ion Alecsandri, G.Cantacuzin, M.Costache, A.Rusu, Gr.Balş, Zaharia Moldovanu, G.Sion ş.a., punctul 6 al căruia prevedea „Unirea Moldovei (fără Bucovina) şi a Valahiei”.

    Programul revoluţionar din 1848 din Ţara Romînească, adoptat la 9 iunie 1848 la Islaz, nu prevedea nici un fel de „unire”, nici măcar a Valahiei cu Moldova.

    Sfîrşitul Războiului din Crimeea, Conferinţa de la Paris din 30.03.1856 au lipsit Moldova de protectoratul Rusiei. Moldova din dreapta Prutului rămînea sub garanţia puterilor europene. Ca ţară învinsă în război, Rusia a fost lipsită de ieşire la Dunăre: judeţele Bolgrad, Cahul, Ismail reveneau Principatului Moldova. Aceste împrejurări au îndemnat şi mai mult o parte din obştimea moldovenească în pornirile ei spre unire. Tinerii revoluţionari romantici moldoveni Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu, V.Alecsandri, Z.Moldovanu, C.Negri ş.a., sprijinindu-se pe trecutul glorios al Moldovei, pe bogatul tezaur de nepreţuit al culturii moldoveneşti, şi-au demonstrat din plin elanul şi consecvenţa în numele, cum credeau dînşii, propăşirii Moldovei.

    Însă de acum în septembrie 1857, în procesul alegerilor divanurilor ad hoc (preconizate de Conferinţa de la Paris din 30.03.1856) au apărut primele semne de îngrijorare: unirea ticluită la repezeală ştirbea simţitor drepturile Moldovei, era în primejdie însăşi existenţa acestui principat. Mare tulburare se stîrnise în Principatul Moldovei. „Se făcea multă vorbă…, mare împoncişare de idei”, pentru că „boierii vroiau unire cu tocmeală, iar tinerii unire fără socoteală. După cum s-a şi făcut”. Constata cu amărăciune Ion Creangă la 1882.

    Descumpăniţi de campania valahilor pentru unire fără chibzuială, alarmaţi de „uneltirile Austriei şi Turciei, care se năpustiseră mai cu seamă asupra moldovenilor”, Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu ş.a. erau neliniştiţi de soarta Moldovei. Devenea tot mai clar, că unirea împinsă de puteri străine „aducea Munteniei numai foloase… Moldova trebuia să aducă pe altarul unirii jertfe destul de mari, chiar însăşi existenţa sa ca stat”.(I.Lupaş, 1937).

    Şmecheriile valahe/munteneşti n-au întîrziat să se producă. A urmat „ticăloasa comedie şi neruşinata înşelăciune” (I.Lupaş) cu alegerile anulate în divanul ad hoc al Moldovei. Contrar hotărîrilor Conferinţei de la Paris din 30.03.1856, a urmat la 24.01.1858 alegerea de către divanul de la Bucureşti a lui Alexandru I.Cuza domn al Valahiei, cu toate că el fusese ales domn al Moldovei la 5.01.1858.

    S-ar fi părut că moldovenii aveau numai de cîştigat: Alexandru I.Cuza, domn al Moldovei, devenise şi domn al Valahiei. În realitate aceasta a fost o banală uneltire dintre valahi și tinerii revoluționarii-romantici moldoveni, sprijinită de puterile mari. Şmechereala valaho/muntenească în scurt timp a dus la dispariţia Moldovei, a desfăşurat campania de valahizare totală a realităţilor moldoveneşti, de „privatizare” a tezaurului cultural moldovenesc.

    Moldovenii au pledat pentru unirea principatelor Valahia şi Moldova, nu pentru anexarea Moldovei de către Valahia. Prin acţiunile energice, poziţia dîrză şi consecventă ale unor politicieni de vază precum Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu ş.a. moldovenii au contribuit cel mai mult la unire. Subliniem: unirea unor principate cu drepturi egale.

    În scurt timp partida valaho-unionistă a purces la facerea „Valahiei mari” camuflate sub un nume artificial de „România”, deși denumirea inițială a statului unit era Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Pînă la facerea României funcţiile administrative unificatoare se concentrau, contrar prevederilor Conferinţei de la Paris din 19.08.1858, la Bucureşti.

    Moldovanul Mihail Kogălniceanu, promotor energic al unirii principatelor, a fost prim-ministru al României vreo doi ani (1863–1865); în 1877–1878 a fost ministru de externe al României, dar a fost alungat din guvern de valahul devenit român I.Brătianu.

    Moldovanul Alexandru I.Cuza, luptător activ pentru unirea Principatului Moldova (fără Bucovina) cu Principatul Valahia, a fost primul şef de stat al României, a domnit însă 8 ani şi 2 luni. În februarie 1866 „monstruoasa coaliţie” valahă l-a detronat. Primul şi ultimul moldovan domnitor al României Alexandru Ion Cuza, politician progresist, a fost alungat din România. A murit în 1873 în Germania.

    Încălcarea prevederilor divanului ad hoc al Moldovei din 1857, sfidarea hotărîrilor Conferinţei de la Paris din 19.08.1858, lichidarea caracterului de principat de sine stătător al Moldovei, înjosirea domnitorului Moldovei Alexandru I.Cuza şi alungarea lui din ţară, aducerea unui rege, străin la vorbă, la port şi credinţă, au revoltat la culme obştimea Moldovei. După cum mărturiseşte istoricul român I.Lupaş, fărădelegile săvîrşite de „coaliţia monstruoasă” de la Bucureşti au provocat „înteţirile potrivnice ale moldovenilor, înteţiri care au stîrnit la Iaşi ciocniri sîngeroase”.

    Locotenenţa domnească din Bucureşti, înspăimîntată „de puternicul curent potrivnic al ieşenilor, generalul muntean N.Golescu a plecat la Iaşi cu hotărîrea să înăbuşească orice împotrivire a moldovenilor. Unii dintre moldoveni se îndîrjeau contra domnului străin, grupîndu-se în jurul boierului Nicolae Roznovanu, sub a cărui conducere se alcătuise un Comitet separatist. Prin propagandă stăruitoare ei au atras de partea lor şi pe mitropolitul Calinic Miclescu. În întîia duminică din aprilie (1866), fiind Catedrala Mitropoliei ticsită de lume, după săvîrşirea slujbei dumnezeieşti, mitropolitul a ieşit în fruntea mulţimii întărîtate, pornind spre Palatul administrativ. Înainte de plecare, în curtea Mitropoliei, Teodor Boldur Lăţescu a rostit o cuvîntare înflăcărată despre drepturile Moldovei, îndemnînd mulţimea să urmeze pe mitropolitul Calinic. Dar în poarta Palatului mulţimea a fost întîmpinată de o companie de soldaţi valahi, care n-a dat în lături nici în faţa crucii purtate de mitropolit. Unul din soldaţi n-a stat la îndoială să atace cu baioneta mitropolitul, rănindu-l. Calinic a strigat de durere, apoi a căzut leşinat la pămînt. Mulţimea înfuriată a început să atace pe soldaţi cu pietre, dar, atacată la baionetă, a fost împinsă înapoi pînă în curtea Mitropoliei”. Învălmăşeala a ţinut pînă la ora două după masă, dînd capitalei moldovene o înfăţişare tristă.

    În anii care au urmat administraţia românească (valahă) de la Bucureşti a luat toate măsurile ca moldovenii să uite numele lor, limba şi istoria, transformînd poporul moldovenesc într-un element al folclorului regional al României Mari, însușindu-și cultura și limba moldovenească pe care a alterat-o simțitor cu cuvinte străine.

  3. Igorash, mai ai sa spui multe nerozii? Comentariul tau e varza, confunzi etnia cu nationalitatea. Etnia era si este romaneasca (valaha din punctul de vedere al strainilor) in toate „tarile” mediavale locuite de romani (valahi). Clar ca fiecare „tara” avea propriul domn, curte domneasca, proiect politic, propria armata, politica externa etc, etc, etc.
    Unirea si crearea statului national roman a pus capat la toate acestea.
    V(a)lahii – Romanii, adica latinii balcanici sunt mentionati documentar inca de prin sec 8 – 9 de catre cronicari greci, unguri, rushi cu multe sute de ani inaintea moldovenilor, ardelenilor, dobrogenilor, etc. care sunt denumiri regionale pentru aceiasi etnie romaneasca (valaha).
    Deci moldovenii (o varianta regionala a etniei valahe / romanesti) nu aveau cum sa fie transformati de valahi pentru ca ei insisi SUNT chiar valahi.
    E ca si cum ai zice ca „valahii au fost moldovenizati”. adica ridicol si absurd.
    Pazea, sa nu te „oltenizeze” careva!! he he he

  4. @ Igor 23 martie 2012, la 03:03: „În anii care au urmat administraţia românească (valahă) de la Bucureşti a luat toate măsurile ca moldovenii să uite numele lor, limba şi istoria, transformînd poporul moldovenesc într-un element al folclorului regional al României Mari, însușindu-și cultura și limba moldovenească pe care a alterat-o simțitor cu cuvinte străine.”

    Băi Igore, ce „deştept” eşti! Păi noi, românii moldoveni, nici n-am observat că de fapt noi am cucerit pe ceilalţi români şi le-am dat „cultura și limba moldovenească”. Dacă restul românilor şi-au însuşit „cultura și limba moldovenească” de la românii moldoveni, asta înseamnă că suntem cei mai români dintre români şi-i ţinem sub ocupaţie culturală pe toţi ceilalţi români. Băi Igore, nu uita, noi, românii dintre Prut, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră suntem moldovenii adevăraţi, şi nu voi pseudomaldavanii venetici veniţi din fundul Asiei. Actualmente, românii de sorginte moldoveană populează întreaga Românie. Trăiască România, ţara tuturor românilor moldoveni, transilvăneni, munteni, olteni, dobrogeni, maramureşeni etc!

  5. MARTIE 2012: MARSURILE RE-UNIRII CU ROMANIA !
    ——————————————————————–—————
    La Chisinau:
    – Duminica, 25 martie 2012, Marsul Unirii, initiat de Actiunea 2012,
    care va incepe la ora 16.00 de la Academia de Stiinte din Chisinau
    cu banere ale partidelor si asociatiilor membre, cu esarfe si alte insemne politice, dar fara drapele ale partidelor sau ale altor entitati.
    Traseul include Bd. Ştefan cel Mare, str.Puşkin – spre Ambasada României de pe str. Bucureşti, apoi spre Banulescu-Bodoni, continuînd pe Bd. Ştefan cel Matre spre punctul final – Scuarul Operei Naţionale, unde se va dansa Hora Unirii.
    Aderenţii din unităţile administrative ale republicii vor fi ajutaţi, în masura posibilităţilor, de conducerea Consiliului Unirii, să ajungă la Marşul din Chişinău.
    ————————————————————————————————–
    – la Balti:
    Duminica, 25 martie, Miscarea National-Crestina,
    desfasora Un Miting PRO- Unire la Balti,
    incepând cu ora 10.00,
    la Teatrul de Vară, de la strada Independentei,
    —————————————————————————–

    Duminica, 25 Martie 2012:
    ————————————-
    – Un mars la Ungheni, incepând cu orele 13.00,
    de la intrarea in oras, de linga statia PECO
    ——————————————————————–—-
    – Un Mars la Falesti, incepând cu orele 12.

    – Un miting la Orhei, la ora 14.00, în faţa Monumenului Vasile Lupu

    – Un miting la Hânceşti, în faţa Monumentului Eroilor Neamului
    şi al Ostaşilor români cazuţi la datorie, pe strada Mihalcea-Hâncu,

    —————————————————————–—————
    – Pe data de 24 MARTIE o delegatie a Consiliului Unirii
    va participa la manifestarile prilejuite de Ziua Unirii la Bacau, la invitatia Asociatiei Refugiaţilor din Basarabia, Bucovina de nord şi Ţinutul Herţa, conduse de dl Ioan Seniuc, semnatarul Consiliului.
    —————————————————————————————-
    Pe data de 27 martie 2012
    vor avea loc manifestari la biblioteci din Chisinau –
    – Biblioteca Municipala ”B.P.Hasdeu», ora 11.00,
    – Biblioteca ”Alba Iulia», ora 13.00,
    cu participarea oaspetilor din România – poeta Ana Blandiana si primarul de Alba Iulia Mircea Hava, precum si cu alte personalitati.
    ———————————————————————————————–
    – Tot pe 27 martie, la ora 17.00, va avea loc la Teatrul ”Ginta Latina»,
    din Chisinau o sedinta festiva si un concert cu participarea
    Forului Democrat al Romanilor si a Consiliului Unirii.
    ——————————————————————————–—
    N.B.
    Televiziunea experimentală «Union TV»
    lansează primul său «talk show», «Wal Man Show».
    Dezbatere publică va avea loc Marti, 27 martie 2012 ,
    cu începere de la ora 15.00, pe platoul improvizat
    de la «Cafe de Paris» (str. M. Eminescu 55) din Chisinau.
    Tema primei emisiuni este ”Încotro merge Moldova?».
    Invitat special, ex-premierul Ion Sturza.
    / moderator: jurnalistul Val Butnaru /.
    Invităm toți doritorii.
    ——————————————————————
    ADDENDUM special primavaratec:
    La 24 şi 25 martie, orele 18, spectacolul «Străini în noapte»
    la Teatrul Naţional «Mihai Eminescu» din Chisinau
    cu actorii români Florin Piersic si Medeea Marinescu
    ————————————————————————-
    P.S.
    Marti, 27 martie 2012, orele 11:
    deschiderea expoziției «Memoria ca formă de justiție»
    Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
    (str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău)
    http://www.icr.ro/chisinau/evenimente-13/expozitia-memoria-ca-forma-de-justitie.html
    ——————————————————-
    de
    Institutul Cultural Român «Mihai Eminescu» la Chișinău
    și Primăria Municipiului Chișinău,
    Fundaţia Academia Civică (România)
    și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței,
    în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova
    PENTRU A MARCA ZIUA DE 27 MARTIE 1918
    ————————————————————-
    La deschiderea expoziției participă realizatorii acesteia:
    – poeta Ana Blandiana /România /
    (Președinte al Consiliul Director al Fundaţiei Academia Civică)
    – și Romulus Rusan
    (Director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului).
    vor lua cuvântul oficialii:
    – E.S. Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova,
    – Ion Hadârcă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
    – Dorin Chirtoacă, primarul Municipiului Chișinău,
    – Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova,
    – Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială «ProMemoria»
    – Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român «Mihai Eminescu»
    la Chișinău.
    ————————————————————————
    Consiliul Unirii îi cheamă pe toţi doritorii la acţiunile unioniste
    şi îndeamnă forţele de ordine din Chişinău şi din alte localităţi
    să asigure securitatea participanţilor la acţiuni
    contra elementelor teroriste si revansarde.

  6. Igor – nici nu este un nume moldovenesc,
    ci de ocupant rus !
    Stefan cel Mare s-ar cruci la auzul acestor
    boscorodeli imperialiste cotropitoare !
    Lupta si teroarea rosie comunista si tarista contra românilor moldoveni,
    inceputa acum 200 de ani, continua tot mai aprig in 2012,
    când se apropiie tot mai mult Re-Unirea cu România Mare !

  7. Doamna Vitalia,
    Ar fi bine ca marti, 27 Martie sa mearga cineva din partea PNL
    (doamna Alexandra Can sau altcineva ? )
    la Biblioteca Nationala si sa ia cuvântul acolo,
    proclamând dezideratul nostru de Re-Unire cu România,
    CLAR SI RASPICAT !
    Caci acei „oficiali” din lista de mai jos vor folosi numai o limba de lemn si vor bate apa in piua si niciunul din ei nu va indrazni sa re-aminteasca
    audientei ca si acum in 2012, noi avem acelasi IDEAL –
    de Re-Unire cu România, ca si curajosii nostri inaintasi de la 1918 !
    O parere !
    ————————————————
    P.S.
    Marti, 27 martie 2012, orele 11:
    deschiderea expoziției «Memoria ca formă de justiție»
    Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
    (str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău)
    http://www.icr.ro/chisinau/evenimente-13/expozitia-memoria-ca-forma-de-justitie.html
    ——————————————————-
    de
    Institutul Cultural Român «Mihai Eminescu» la Chișinău
    și Primăria Municipiului Chișinău,
    Fundaţia Academia Civică (România)
    și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței,
    în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova
    PENTRU A MARCA ZIUA DE 27 MARTIE 1918
    ——————————————————————————————
    La deschiderea expoziției participă realizatorii acesteia:
    – poeta Ana Blandiana /România /
    (Președinte al Consiliul Director al Fundaţiei Academia Civică)
    – și Romulus Rusan
    (Director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului).
    vor lua cuvântul oficialii:
    – E.S. Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova,
    – Ion Hadârcă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
    – Dorin Chirtoacă, primarul Municipiului Chișinău,
    – Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova,
    – Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială «ProMemoria»
    – Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român «Mihai Eminescu»
    la Chișinău.

  8. Sunt cateva lucruri de rezolvat cu tara si dupa care se va realiza si UNIREA MULT VISATA. Cand se va interzice PNL, sa fie interzis si PARTIDUL PATRIOTII MOLDOVEI.

  9. ANUL 2012:
    DOSARELE MARII RE-INTREGIRI DE LA NISTRU LA TISA ( III / 15 )
    —————————————————————————-
    Conspiratiile oculte:
    „Oamenii „lor” din Chişinău”, de Petru BOGATU
    http://www.jurnal.md/ro/news/oamenii-lor-din-chisinau-bogatu-217742/
    ——————————————————————————-
    Sponsorul lui Igor Dodon este Ilan Shor, om de afaceri,
    soţul interpretei Jasmin, directorul general al Companiei „Dufremol”, preşedintele Consiliului directorilor „Klassika Asigurări”,
    preşedintele Clubului de fotbal „MILSAMI”.

    Născut în Israel, are 25 de ani.
    În Republica Moldova a preluat de câtva timp business-ul tatălui său.
    Mecenat generos, este preşedintele Organizaţiei Internaţionale ORT-Moldova. Aceasta nu trebuie confundată cu cunoscuta televiziune rusă. ORT-Moldova face parte din reţeaua mondială ORT care,
    în colaborare cu Ministerul Educaţiei din Israel, urmăreşte promovarea şi implementarea noilor tehnologii în domeniul învăţământului.

    …atitudinea negativă faţă de Unirea Basarabiei cu România.

  10. Pt laur

    PNL nu va fi interzis niciodata.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *