Loading Facebook Comments ...

18 Comments

Add a Comment
  1. MARTIE 2012: MARSURILE RE-UNIRII CU ROMANIA !
    ——————————————————————–—————
    La Chisinau:
    – Duminica, 25 martie 2012, Marsul Unirii, initiat de Actiunea 2012,
    care va incepe la ora 16.00 de la Academia de Stiinte din Chisinau
    cu banere ale partidelor si asociatiilor membre, cu esarfe si alte insemne politice, dar fara drapele ale partidelor sau ale altor entitati.
    ————————————————————————————————–
    – la Balti:
    Duminica, 25 martie, Miscarea National-Crestina,
    desfasora Marsuri ale Unirii la Balti,
    incepind cu ora 10.00, de la strada Independentei,
    —————————————————————————–
    – la Ungheni,
    duminica, 25 martie, incepând cu ora 13.00,
    de la intrarea in oras, de linga statia PECO.
    ——————————————————————–
    – Vor fi organizate acțiuni la Orhei, în alte localități,
    la care sunt invitați sa participe toti doritorii
    —————————————————————–—————
    – Pe data de 24 MARTIE o delegatie a Consiliului Unirii
    va participa la manifestarile prilejuite de Ziua Unirii la Bacau, la invitatia Asociatiei Refugiaţilor din Basarabia, Bucovina de nord şi Ţinutul Herţa, conduse de dl Ioan Seniuc, semnatarul Consiliului.
    —————————————————————————————-
    Pe data de 27 martie 2012
    vor avea loc manifestari la biblioteci din Chisinau –
    – Biblioteca Municipala ”B.P.Hasdeu”, ora 11.00,
    – Biblioteca ”Alba Iulia”, ora 13.00,
    cu participarea oaspetilor din România – poeta Ana Blandiana si primarul de Alba Iulia Mircea Hava, precum si cu alte personalitati.
    ———————————————————————————————–
    – Tot pe 27 martie, la ora 17.00, va avea loc la Teatrul ”Ginta Latina”,
    din Chisinau o sedinta festiva si un concert cu participarea
    Forului Democrat al Romanilor si a Consiliului Unirii.
    ——————————————————————————–—
    N.B.
    Televiziunea experimentală “Union TV”
    lansează primul său “talk show”, “Wal Man Show”.
    Dezbatere publică va avea loc Marti, 27 martie 2012 ,
    cu începere de la ora 15.00, pe platoul improvizat
    de la “Cafe de Paris” (str. M. Eminescu 55) din Chisinau.
    Tema primei emisiuni este ”Încotro merge Moldova?”.
    Invitat special, ex-premierul Ion Sturza.
    / moderator: jurnalistul Val Butnaru /.
    Invităm toți doritorii.

  2. P.S.
    Marti, 27 martie 2012, orele 11:
    deschiderea expoziției „Memoria ca formă de justiție”
    Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
    (str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău)
    http://www.icr.ro/chisinau/evenimente-13/expozitia-memoria-ca-forma-de-justitie.html
    ——————————————————-
    de
    Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău
    și Primăria Municipiului Chișinău,
    Fundaţia Academia Civică (România)
    și Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței,
    în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova
    PENTRU A MARCA ZIUA DE 27 MARTIE 1918
    ————————————————————-
    La deschiderea expoziției participă realizatorii acesteia:
    – poeta Ana Blandiana /România /
    (Președinte al Consiliul Director al Fundaţiei Academia Civică)
    – și Romulus Rusan
    (Director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului).
    vor lua cuvântul oficialii:
    – E.S. Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova,
    – Ion Hadârcă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
    – Dorin Chirtoacă, primarul Municipiului Chișinău,
    – Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova,
    – Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”
    – Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”
    la Chișinău.
    —————————————————————-

  3. doamna Vitalia,
    Toate comentariile de saptamâna trecuta au fost sterse,
    de pe:

    http://www.consiliul-unirii.ro/

    Ce trebuie sa credem despre toate acestea ?

  4. ANUL 2012:
    DOSARELE MARII RE-INTREGIRI DINTRE NISTRU SI TISA ( III / 14 )
    ——————————————————————————-
    Ziarul „Adevarul” din 22 Martie 2012:
    un interviu cu Nicu Timofte, noul presedinte al RM

    http://www.adevarul.ro/moldova/politica/Nicolae_Timofti-presedintele_Republicii_Moldova-_-Vom_incerca_sa_avem_relatii_de_prietenie_cu_toti_0_668333205.html
    ———————————————————————————-
    o intrebare de jurnalista Nastica Nani:
    – Spuneaţi la postul public de televiziune că nu e momentul oportun
    să vorbim şi despre Unire.

    raspuns:
    – Nu este în programul actualei guvernări.
    Este adevărat însă că unele partide vor asta.
    Problema Unirii e foarte delicată şi complicată.
    Aceste discuţii stârnesc supărări într-o societate şi aşa dezbinată,
    cum e a noastră.
    ————————
    Deocamdată,
    ———————–
    vom face ca popoarele noastre să trăiască bine,
    în pace şi să ne dezvoltăm. Cred că este o poziţie corectă „.
    —————————————————————————–

  5. Pt pelerinul

    Nu au fost sterse, ci s-au sters, pentru ca. (Regretam enorm cele intimplate.)

    Site-ul http://www.consiliul-unirii.ro a fost mutat pe un alt server. Cei care au mutat site-ul pe alt server nu au avut parolele – ca nu le-au fost date – sa mute total, cu toate comentariile. Insa nu li s-au dat parolele din motive de securitate si, ulterior, proprietarul site-ului a vrut sa reaseze el toate datele, insa nu a putut.

    Sigur, am avut emotii foarte neplacute, dar asa s-a intimplat. Nu este reavointa, nici nu sunt implicari diversioniste. A fost, pur si simplu, o incredere ca cineva poate face ceea ce, a vazut apoi, ca nu a putut face.

    Speram sa nu se mai intimple niciodata asemenea cazuri pe viitor si vom lua masuri sa securiza, site-ul si peste ocean…

  6. Consilierii municipali comuniști cer interzicerea aniversării la Chișinău a unirii cu România pe 27 martie. Ce părere aveți?

    http://www.acum.tv/sondaj/

  7. Daniel din Bucuresti

    Felicitări, Doamna Pavlicenco, aveţi nervi tari. Aţi răspuns admirabil.

    Din păcate lumea din România, prinsă în grijile cotidiene, îşi imaginează că românii din Basarabia ar fi nişte retarzi care s-ar complace în situaţia de vasali ai Moscovei.

    Realitatea, după cum se vede din emisiunile de genul celei de mai sus, este că Rusia investeşte enorm în oameni ale căror conştiinţe le cumpără şi în finanţarea partidelor ruseşti.

    Sincer, după ce am urmărit începând din liceu (din România), de pe la jumătatea anilor 80, situaţia din Basarabia, am ajuns la concluzia că acest teritoriu este linia 1 a frontului într-un război purtat de Rusia pe pământ românesc.

    Românii din România sunt însă alături de voi.

    Ar fi bine caşoseaua Kiseleff din Bucureşti, unde se află ambasada rusă (fosta ambasadă sovietică), să fie redenumită în „BASARABIA – PĂMÂNT ROMÂNESC”.

    Mult respect!

  8. Dl Daniel din Bucuresti,
    in sfarsit ROMANII de dincolo incep sa ne inteleaga pe noi basarabenii, ca intr-adevar stam pe LNIA I, in special dna Pavlicenco care adesea ia asupra dumneaei toate loviturile cand este vorba de UNIRE…
    Eu ii doresc Doamnei Pavlicenco sanatata si rezistenta in continuare.

  9. Hahaha. Am urmarit emisiunea.
    Un invitat vorbea de un proiect al „Moldovei Mari”. E hilar. Moldovenii din Ro sunt considerati lenesi si betivi? Hahaha, e halucinant. Putem vorbi de complexe de inferioritate asumate la nivel personal, in cazuri exceptionale intr-adevar, dar nu se aplica in mod exclusiv moldovenilor.
    Din acelasi registru, in mod ironic (si autoironia e o caracteristica a romanilor) ardelenii sunt consiederati inceti si lenti, oltenii in contrast sunt iuti la manie, banatenilor le place sa se considere „fruncea” etc.
    Va felicit dna Vitalia!

  10. Bine venita emisiune. Felicitari realizatorilor.
    Totusi remarc inegala reprezentare: 2 partide anti-romanesti si anti-unioniste parlamentare contra un singur partid neparlamentar romanesc si unionist.

    Domnisoara Morari, cred ca cititi acest blog, ar fi fost mai corect daca ati fi invitat si PL-ul, macar si pentru faptul ca este partid pro-romanesc. In acest fel emisiunea ar fi fost mai echilibrata.

    Vitalia Pavlicenco a tinut piept din punct de vedere politic la bateria de raspunsuri duble, deci „mustrarile” moderatoarei ca a vorbit mai mult nu au tinut cont de realitatea ca proportia a fost 2:1.

    Exceptionala si prestatia lui Octavian Tiru, la obiect, documentata, argumentata. A fost o placere iar pentru mine, o revelatie.

    Igor Botan a punctat un lucru important, in Constitutia Romaniei (care se va modifica dupa alegerile din toamna) ar trebui inclus un punct care sa prevada si obiectivul unirii, asa cum a existat in Constitutia RFG.
    Cum Consiliul Unirii este o organizatie a intregii societati romanesti, consider ca in documentele acesteia trebuie sa apara clar cerinta catre Parlamentul Romaniei ca prevederea propusa de dl. Botan sa fie inclusa in Constitutie.

    Argumentele cerute de moderatoare relativ la avantajele Unirii au fost punctate de Vitalia Pavlicenco, dar cam prea firav in raport cu consideratiile de alta natura, gen, identitate, etc. La acest capitol sunt mult mai multe de spus si cred ca trebuie lucrat mai mult, mai ales ca exista argumente valabile din plin. Desigur, a fost si presiunea timpului, si a cursului general al discutiilor.

    Reprezentantul socialistilor a dovedit ca anti-romanismul acestei formatii atinge paroxismul, atata timp cat declara printre altele ca unirea cu Romania ar fi o tragedie.
    Mai mult, in panica care i-a cuprins, a amenintat ca vor inainta un proiect de lege care sa interzica manifestatii ca cea care va avea loc pe 25 Martie.
    Avantajele unirii sau perspectivele dezvoltarii independente au fost tratate cu sloganuri, neavand niciun argument contra unirii sau pro-statalitate.

    Reprezentantul comunistilor a reiterat teoria sovietica a Moldovei Mari (dupa cum bine a atras atentia Octavian Tiru), si-a aratat frica fata de procesul unirii prin amenintarea puerila privind posibila contestare a integritatii Romaniei (o preluare de acum vreo doi ani a avertismentelor diplomatie ruse), iar argumentele sale privind mentinerea statalitatii au fost vagi si au specificat doar ca populatia se regaseste spiritual fostului spatiu sovietic. Neavand ce spune in favoarea statalitatii, a ocolit orice referire la avantaje economice sau sociale.
    Ca urmare, a incheiat apoteotic declarand cu emfaza ca vede integrarea tarii nu in UE ci in spatiul euro-asiatic.

    Deci, este clar ca o eventuala revenire a comunisto-socialistilor la putere va indrepta tara inapoi spre spatiul fost sovietic, indepartand-o de UE.

  11. Un COMPORTAMENT lipsit de orice bun-simt. Se poate oare asa sa sari ca manelistii cu „gura mare” si sa nu permiti absolut niciunui participant la emisiune sa vorbeasca, sa-si duca la capat o fraza, un gand? Asta vi-i „cultura” (sau in-cultura) „ROMANESCA” sau „ROMEASCA” de a vorbi si a asculta pe altii? – Nici 7 ani de acasa, nici 5 ani de universitate, nici experienta profesionala, nici cea de parlamentar – nimic n-a mai ramas si nu va ajuta sa va stapaniti. Halal de asa „arta a comunuicarii” – cred ca i-ati deziluzionat pana si pe ultimii romantici „unionisti”, insasi ideea „unirii” smecheresti demult fiind compromisa.

  12. Puscasu Vlad Irimie

    @ MIRCEA POPESCU

    asa este,a fost o emisiune minunata.

    Adaug doar ca atunci cand vor intra fonduriile europene in Basarabia, PCRM va ajunge la 1 la suta,din 42 la suta 45,cat are acum.

    Sobolanii fug primii cand corabia se scufunda.Comunistii PCRM vor fi primiti cu drag de tovarasul DODON,si la fel cum PDSR PSD fost PCR in Romania a mers la socialistii europeni, si SOCIALISTII lui Dodon vor avea loc cald in Parlamentul din Bruxelles.

    http://monarchy-of-romania.blogspot.com/

  13. Puscasu Vlad Irimie

    cat despre PCRM-isti,nu realizeaza ce penibili sunt.

    Vorbesc acestia de MOLDOVA de Stefan cel mare,dar vor Unirea Euro-Asia cu RUSIA si cu Moscova….. oare si Stefan cel mare pleca la Moscova,vorbea limba rusa,si depunea flori la statuia Ostasului sovietic(violator si criminal)?

    In LETONIA LITUANIA monumentele sovietice au explodat. Cetatenii satui de monumente staliniste au pus ei dinamite!

  14. Care a fost motivul sa schimbati serverele,
    /imediat dupa deschiderea sit-ului acum circa 2 saptamâni /,
    daca nu e secret ?

  15. Pt Pelerinul

    Nu e secret. Site-ul e gazduit in Romania. Proprietarul il pusese alaturi de site-urile sale profesionale si a dorit sa il separe de acestea, plus ca proprietarii serverului i-au spus ca va fi in mai bune conditii de securitate daca va fi separat. Asta s-a facut. Am vrut sa il facem in R.Moldova, dar ne-am temut, ca suntem patiti, in plus – am vrut s afie „consiliul-unirii.ro”, si nu md.

  16. Contribuţia moldovenilor la crearea României

    După Pacea de la Bucureşti din 16 mai 1812, care a încheiat următorul, dar nu ultimul, război ruso-turc, Imperiul otoman a cedat Rusiei raialele din Basarabia și nu a fost împotriva transmiterii Rusiei pămînturilor dintre Prut şi Nistru ce aparțineau Moldovei.

    Din 1812 Moldova sfîşiată (fără Bucovina) şi Valahia existau în condiţii social-economice, în context social-politic şi spiritual diferite în raport cu cele în care se dezvolta Moldova dintre Prut şi Nistru sau „Moldova Răsăriteană”. Valahia şi Moldova dintre Carpaţi şi Prut (fără Bucovina) rămîneau sub stăpînire turcească și suplimentar sub protectoratul rusesc care se extindea și asupra Valahiei. Moldovenii din dreapta Prutului şi valahii rămăseseră sub o triplă asuprire: plăteau contribuţii otomanilor, erau presați de reprezentanții administrației ruse, erau jecmăniţi de caracuda fanariotă și sufocaţi spiritual de politica grecizantă.

    Moldovenii dintre Prut şi Nistru, după 1812, pentru prima dată în istorie au fost scutiţi de orice impozite, de alte prestaţii şi obligaţii, inclusiv serviciul militar. Noul regim a păstrat în ţinut legislaţia autohtonă, n-a introdus iobăgia (крепостничество). În 1822 tînărul boier moldovan Ionică Tăutul propunea ca boierii din Moldova din dreapta Prutului să aibă aceleaşi drepturi, ca şi cei din stînga acestui rîu.

    Ideea consolidării eforturilor Moldovei dintre Carpaţi şi Prut (fără Bucovina) şi Valahiei era exprimată oricum în Regulamentele Organice, acte cu atribuţii constituţionale, intrate în vigoare la Iaşi şi Bucureşti în 1831. Această idee progresistă, pentru acea vreme şi în acele condiţii, a fost încurajată şi de alte evenimente care s-au produs în Europa la mijlocul veacului al XIX-lea. Tulburările revoluţionare din 1848–1849, Războiul din Crimeea (1856) au avut urmări radicale pentru Moldova din dreapta Prutului şi Valahia. Din această perioadă rolul moldovenilor – oameni de cultură, scriitori, istorici, publicişti din tagma boierească, şcoliţi în ţară și străinătate – la promovarea unirii Principatelor Moldova şi Valahia devine tot mai pronunţat, acţiunile lor tot mai energice şi consecvente. De acum cronologia evenimentelor, componenţa participanţilor, mesajul documentelor elaborate şi lansate de ei demonstrează preponderenţa şi ponderea dominantă a moldovenilor în această operă politică cu urmări tragice pentru Moldova.

    Elita moldovenească, fiind una mai instruită decît cea valahă, sprijinîndu-se pe o cultură și istorie bogată, conștientizînd legătura frățească dintre cele două popoare și fiind îngrijorată de soarta statului moldovenesc slăbit, s-a plasat în fruntea procesului de unire a principatelor.

    În martie 1848 un grup de boieri, printre care Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu, au discutat o „listă de dorinţe”. Ceva mai tîrziu, redactată de M.Kogălniceanu, ea a fost publicată cu titlul Dorinţele partidului naţional din Moldova. Iniţiatorii acestui document pledau cu ardoare, în primul rînd, pentru autonomia Moldovei, dorind însă şi unirea principatelor Moldovei (fără Bucovina) şi Valahiei. La 12 mai 1848 s-a publicat Programul revoluţionarilor moldoveni, semnat de C.Negri, fraţii Vasile şi Ion Alecsandri, G.Cantacuzin, M.Costache, A.Rusu, Gr.Balş, Zaharia Moldovanu, G.Sion ş.a., punctul 6 al căruia prevedea „Unirea Moldovei (fără Bucovina) şi a Valahiei”.

    Programul revoluţionar din 1848 din Ţara Romînească, adoptat la 9 iunie 1848 la Islaz, nu prevedea nici un fel de „unire”, nici măcar a Valahiei cu Moldova.

    Sfîrşitul Războiului din Crimeea, Conferinţa de la Paris din 30.03.1856 au lipsit Moldova de protectoratul Rusiei. Moldova din dreapta Prutului rămînea sub garanţia puterilor europene. Ca ţară învinsă în război, Rusia a fost lipsită de ieşire la Dunăre: judeţele Bolgrad, Cahul, Ismail reveneau Principatului Moldova. Aceste împrejurări au îndemnat şi mai mult o parte din obştimea moldovenească în pornirile ei spre unire. Tinerii revoluţionari romantici moldoveni Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu, V.Alecsandri, Z.Moldovanu, C.Negri ş.a., sprijinindu-se pe trecutul glorios al Moldovei, pe bogatul tezaur de nepreţuit al culturii moldoveneşti, şi-au demonstrat din plin elanul şi consecvenţa în numele, cum credeau dînşii, propăşirii Moldovei.

    Însă de acum în septembrie 1857, în procesul alegerilor divanurilor ad hoc (preconizate de Conferinţa de la Paris din 30.03.1856) au apărut primele semne de îngrijorare: unirea ticluită la repezeală ştirbea simţitor drepturile Moldovei, era în primejdie însăşi existenţa acestui principat. Mare tulburare se stîrnise în Principatul Moldovei. „Se făcea multă vorbă…, mare împoncişare de idei”, pentru că „boierii vroiau unire cu tocmeală, iar tinerii unire fără socoteală. După cum s-a şi făcut”. Constata cu amărăciune Ion Creangă la 1882.

    Descumpăniţi de campania valahilor pentru unire fără chibzuială, alarmaţi de „uneltirile Austriei şi Turciei, care se năpustiseră mai cu seamă asupra moldovenilor”, Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu ş.a. erau neliniştiţi de soarta Moldovei. Devenea tot mai clar, că unirea împinsă de puteri străine „aducea Munteniei numai foloase… Moldova trebuia să aducă pe altarul unirii jertfe destul de mari, chiar însăşi existenţa sa ca stat”.(I.Lupaş, 1937).

    Şmecheriile valahe/munteneşti n-au întîrziat să se producă. A urmat „ticăloasa comedie şi neruşinata înşelăciune” (I.Lupaş) cu alegerile anulate în divanul ad hoc al Moldovei. Contrar hotărîrilor Conferinţei de la Paris din 30.03.1856, a urmat la 24.01.1858 alegerea de către divanul de la Bucureşti a lui Alexandru I.Cuza domn al Valahiei, cu toate că el fusese ales domn al Moldovei la 5.01.1858.

    S-ar fi părut că moldovenii aveau numai de cîştigat: Alexandru I.Cuza, domn al Moldovei, devenise şi domn al Valahiei. În realitate aceasta a fost o banală uneltire dintre valahi și tinerii revoluționarii-romantici moldoveni, sprijinită de puterile mari. Şmechereala valaho/muntenească în scurt timp a dus la dispariţia Moldovei, a desfăşurat campania de valahizare totală a realităţilor moldoveneşti, de „privatizare” a tezaurului cultural moldovenesc.

    Moldovenii au pledat pentru unirea principatelor Valahia şi Moldova, nu pentru anexarea Moldovei de către Valahia. Prin acţiunile energice, poziţia dîrză şi consecventă ale unor politicieni de vază precum Alexandru I.Cuza, M.Kogălniceanu ş.a. moldovenii au contribuit cel mai mult la unire. Subliniem: unirea unor principate cu drepturi egale.

    În scurt timp partida valaho-unionistă a purces la facerea „Valahiei mari” camuflate sub un nume artificial de „România”, deși denumirea inițială a statului unit era Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Pînă la facerea României funcţiile administrative unificatoare se concentrau, contrar prevederilor Conferinţei de la Paris din 19.08.1858, la Bucureşti.

    Moldovanul Mihail Kogălniceanu, promotor energic al unirii principatelor, a fost prim-ministru al României vreo doi ani (1863–1865); în 1877–1878 a fost ministru de externe al României, dar a fost alungat din guvern de valahul devenit român I.Brătianu.

    Moldovanul Alexandru I.Cuza, luptător activ pentru unirea Principatului Moldova (fără Bucovina) cu Principatul Valahia, a fost primul şef de stat al României, a domnit însă 8 ani şi 2 luni. În februarie 1866 „monstruoasa coaliţie” valahă l-a detronat. Primul şi ultimul moldovan domnitor al României Alexandru Ion Cuza, politician progresist, a fost alungat din România. A murit în 1873 în Germania.

    Încălcarea prevederilor divanului ad hoc al Moldovei din 1857, sfidarea hotărîrilor Conferinţei de la Paris din 19.08.1858, lichidarea caracterului de principat de sine stătător al Moldovei, înjosirea domnitorului Moldovei Alexandru I.Cuza şi alungarea lui din ţară, aducerea unui rege, străin la vorbă, la port şi credinţă, au revoltat la culme obştimea Moldovei. După cum mărturiseşte istoricul român I.Lupaş, fărădelegile săvîrşite de „coaliţia monstruoasă” de la Bucureşti au provocat „înteţirile potrivnice ale moldovenilor, înteţiri care au stîrnit la Iaşi ciocniri sîngeroase”.

    Locotenenţa domnească din Bucureşti, înspăimîntată „de puternicul curent potrivnic al ieşenilor, generalul muntean N.Golescu a plecat la Iaşi cu hotărîrea să înăbuşească orice împotrivire a moldovenilor. Unii dintre moldoveni se îndîrjeau contra domnului străin, grupîndu-se în jurul boierului Nicolae Roznovanu, sub a cărui conducere se alcătuise un Comitet separatist. Prin propagandă stăruitoare ei au atras de partea lor şi pe mitropolitul Calinic Miclescu. În întîia duminică din aprilie (1866), fiind Catedrala Mitropoliei ticsită de lume, după săvîrşirea slujbei dumnezeieşti, mitropolitul a ieşit în fruntea mulţimii întărîtate, pornind spre Palatul administrativ. Înainte de plecare, în curtea Mitropoliei, Teodor Boldur Lăţescu a rostit o cuvîntare înflăcărată despre drepturile Moldovei, îndemnînd mulţimea să urmeze pe mitropolitul Calinic. Dar în poarta Palatului mulţimea a fost întîmpinată de o companie de soldaţi valahi, care n-a dat în lături nici în faţa crucii purtate de mitropolit. Unul din soldaţi n-a stat la îndoială să atace cu baioneta mitropolitul, rănindu-l. Calinic a strigat de durere, apoi a căzut leşinat la pămînt. Mulţimea înfuriată a început să atace pe soldaţi cu pietre, dar, atacată la baionetă, a fost împinsă înapoi pînă în curtea Mitropoliei”. Învălmăşeala a ţinut pînă la ora două după masă, dînd capitalei moldovene o înfăţişare tristă.

    În anii care au urmat administraţia românească (valahă) de la Bucureşti a luat toate măsurile ca moldovenii să uite numele lor, limba şi istoria, transformînd poporul moldovenesc într-un element al folclorului regional al României Mari, însușindu-și cultura și limba moldovenească pe care a alterat-o simțitor cu cuvinte străine.

  17. Puscasu Vlad Irimie

    @ A. CAn

    @Mi Popescu
    @Pavlicenco

    GOD BLESS YOU! pentru tot ceea ce faceti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *