SOCANT! Raspunsul Guvernului Boc la votul basarabean masiv pro Basescu

Întrebat de impresiile proaspete despre moldoveni, Preşedintele român, Traian Băsescu, a răspuns:
„Aceşti oameni trebuie iubiţi”. După care a adăugat: „Şi sprijiniţi”.

FRUMOS A MAI NEGOCIAT „CAVALERUL INTEGRARII EUROPENE”, Iurie Leanca, ACORDUL MICULUI TRAFIC DE FRONTIERA!!! DAR E FRUMOS SI CADOUL GUVERNULUI BOC PENTRU VOTUL BASARABEAN MASIV PRO BASESCU…

TIMPUL – CONSTANTIN TANASE: Micul trafic sau marele bluf?

Cea mai mediatizată acţiune politică a noii guvernări a fost cea privind micul trafic de frontieră cu România. De ieri, acordul a intrat în vigoare şi, formal-juridic, peste un milion de moldoveni care locuiesc în raza de 50 km de la graniţa cu România vor putea să treacă frecvent frontiera şi să penetreze patria lor istorică până la 50 km de la graniţă cu R. Moldova. Iniţiativa acestui acord aparţine PLDM; tot acestui partid îi aparţine şi meritul de a fi obţinut încheierea acordului. Astfel, Acordul privind micul trafic de frontieră îl avem. Vom avea însă şi micul trafic propriu-zis?

Îmi pare infinit de rău, dar temerea mea e că acest mic trafic de frontieră nu va avea loc. Şi de vină nu va fi partea basarabeană, ca în ’40, ci muma noastră istorică, România, ţara noastră de glorii şi de dor, dar care şi astăzi se află sub ocupaţia unor politicieni care fac tot ce le stă în puteri ca să nu le permită „ruşilor de basarabeni” să treacă Prutul. Acum aceşti politicieni au şi un „argument forte” – condiţiile impuse de UE! Apropo de acestea, un înalt funcţionar al UE la Chişinău îmi spunea recent că cele 500 de euro necesare pentru a obţine o viză în România sunt o iniţiativă a Bucureştiului, nu a UE… Bucureştiul, dacă ar vrea, ar pune 50, dar nu 500 de euro!

…când am văzut lista de documente necesare pentru a obţine un permis de mic trafic la Prut, am înţeles că Birocraţia va îngropa nu numai România, dar şi Frăţia cu RM! Să luăm doar două exemple.

1. Pachetul de documente pentru a obţine permisul de mic trafic va fi depus la Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău. Astfel, pentru a obţine permis de mic trafic, un emblematic moş Ion Mieredulce de la Lipcani, mic producător basarabean (de miere de albine), va trebui să vină la… Chişinău? Credeţi că va veni? Nu, nu va veni.

2. Lista actelor necesare pentru permis e total descurajantă! Cât face numai condiţia că „Cererea se completează cu cerneală de culoare neagră, personal de către solicitant, în fata lucrătorului consular şi se semnează de solicitant în interiorul chenarului anume desemnat, fără a se depăşi conturul chenarului”. E pur şi simplu genial gândit! O mică precizare: cerneala neagră o pune la dispoziţie consulatul sau fiecare solicitant trebuie să vină cu cerneala lui, neagră desigur? Ce se va întâmpla, de exemplu, dacă emblematicul moş Ion Mieredulce vede prost, nu are ochelari şi, când îşi va pune semnătura „în interiorul chenarului anume desemnat”, va „depăşi un pic conturul chenarului”? I se va respinge cererea? Va trebui să completeze alta sau vi fi rugat să vină altă dată?

Dar să lăsăm gluma. Ceea ce face ca iniţiativa cu micul trafic să fie moartă din faşă e aşa-zisa „motivaţie” a cererii. Acordul prevede mai multe motive pentru a obţine permis de mic trafic: menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor; însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală; participarea la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass-media sau în domeniul educaţiei; promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic; rezolvarea problemelor de natură juridică; vizitarea mormintelor rudelor.

Pentru a motiva… motivaţia, emblematicul nostru moş Ion Mieredulce trebuie să obţină, respectiv: „invitaţie autentificată, în original, la un notar public din România sau la consulat, prin care persoana care invită se obligă să asigure cazarea, hrana, eventualele cheltuieli medicale sau/şi de repatriere”; „atestat medical, în original, cu număr şi dată de înregistrare, din care sa reiasă diagnosticul, recomandarea de tratament în România, precum şi modalitatea de finanţare a tratamentului la instituţia medicală recomandată” ş.a.m.d. Astfel, o altă emblematică Ioana Găină de la Bumbăta sau emblematica Patricia Cocoş de la Bujor, crescătoare de găini ouătoare, dacă doresc să meargă la Iaşi, respectiv la Huşi cu câteva sute de ouă ecologice, trebuie să prezinte „…o scrisoare pe antet, în original, cu semnătura şi ştampila conducerii camerei locale de comerţ, autorităţii locale sau instituţiei care organizează evenimentele”.

E-he-he! Ştim noi ce înseamnă aceasta! Ştim noi cum şi de unde se obţin aceste scrisori! Dar, apropo, despre ce eveniment este vorba? De unde să ştie, de pildă, doamna Ioana Găină de la Bumbăta ce eveniment se va produce la Iaşi peste doi ani de zile, ca să prezinte de pe acum „o scrisoare pe antet, în original, cu ştampila conducerii instituţiei care organizează… evenimentele”? Dar dacă nu se organizează niciun eveniment, ce face doamna Găină cu ouăle ei?

Fiţi atenţi, fraţi …traficanţi: dacă vreun norocos reuşeşte, totuşi, să adune toate aceste acte, „după depunerea lor va aştepta maxim 60 de zile pentru a primi permisul”. Nu maximul 10-20 de zile, ci tocmai 60! Şi asta se numeşte, chipurile, trecere fără vize! Păi cu vize, fraţilor, se trece mai uşor! Şi încă una, tot fierbinte: dacă vreun fericit nefericit mic traficant va încălca vreo prevedere a acestui acord, „permisul îi va fi retras, şi timp de trei ani i se aplică interdicţia de intrare în România”! Să ştie el, …micul traficantul de… ouă, că nu e de jucat cu o ţară, membră a UE!

…În realitate, avem de-a face cu un acord care nu favorizează, ci, invers, este, vorba bătrânilor de la ţară, punitiv prin esenţa sa, deoarece interzice şi blochează nu doar micul trafic, ci şi simpla deplasare a moldovenilor în România. Toţi care au aşteptat acest acord au fost convinşi că va fi identificată o formulă… euroconformă – adică simplă, elastică, omenească, frăţească, aflată în competenţa primăriilor -, dar nu un cod draconic ce duhneşte a birocraţie românească (euroconformă?!) şi a stalinism rusesc şi care, de facto, face imposibilă trecerea Prutului de către basarabeni. Voluntar sau nu, dar se creează impresia (urâtă) că administraţia de la Bucureşti i-a tras o ţeapă politică „de zile mari” actualei conduceri de la Chişinău, or, este evident că, în formula propusă, micul trafic de frontieră cu România nu va avea loc.

A fost doar un bluf, bineînţeles, din partea fraţilor de la Bucureşti. Realizează acest adevăr preşedintele unionist Ghimpu? (Pe premierul Filat nu-l întreb, şi el ştie de ce). Dacă da, atunci ceva trebuie să urmeze, ceva trebuie să se schimbe în relaţiile frăţeşti dintre Chişinău şi Bucureşti. Prietenii mei ştiu ce anume.

TOT AICI: Permisele, mai rău ca vizele, de Nicolae Roibu

Luni, în conformitate cu Acordul privind micul trafic de frontieră, semnat între Guvernul RM şi cel al României, şi care a intrat în vigoare la 26 februarie 2010, a început eliberarea permiselor de mic trafic pentru cetăţenii moldoveni.

Dis-de-dimineaţă, în faţa Secţiei consulare a Ambasadei României la Chişinău de pe Vlaicu Pârcălab, 39, se adunase mai multă lume. Unii au venit de la Cahul, Vulcăneşti, Ungheni, alţii – de la Briceni, Lipcani, Edineţ. Feţele lor iradiau de bucurie, fiind mândri de faptul că, de azi înainte, vor putea trece liber hotarul de la Prut, de unde a fost scoasă şi sârma ghimpată. Bucuria, însă, le-a căzut în scârbă, când au dat de un panou cu lista actelor ce urmează a fi prezentate pentru a obţine un permis de trecere liberă peste Prut, în raza celor 50 km. Unde mai pui că unii dintre solicitanţi au venit doar cu buletinul de identitate şi paşaportul în buzunar…

Elena Zidu, în vârstă de 66 de ani, a venit la Chişinău tocmai de la Giurgiuleşti, localitate aflată la o distanţă de doar şapte kilometri de Prut. „Am venit numai cu buletinul şi paşaportul. Nu ştiam că trebuie să prezint şi alte acte. Am pierdut ziua degeaba. Cu pensia mea de 500 de lei nu pot să mă descurc, iar, având permis, aş vinde câte ceva din surplusurile agricole din gospodărie şi mi-aş mai ajuta cei cinci copii şi nepoţii. Apoi, m-aş duce la rudele mele din Brăila”, ne spune femeia. O altă femeie – Ecaterina Croitoru din Oneşti, Hânceşti, în vârstă de 59 de ani – ne-a spus că a avut viză, dar că aceasta a expirat în septembrie trecut. „Viză am avut, dar n-am avut şi 500 de euro, care ni se cer.

Dar de unde să iau eu aceşti bani, când primesc o pensie de 400 de lei?”, se frăsuia ea, spunând că vara mergea la Huşi, la rude, unde îşi găsea de lucru, la câmp – la prăşit, la plivit, la cules -, munca fiind mai plătită acolo… Şi Vladimir Basiu, de 63 de ani, din Mărăndeni, Făleşti, ne-a spus că visează să treacă Prutul, ca să-şi vândă produsele agricole pe piaţa din Iaşi, unde a comercializat de mai multe ori şi de unde se întorcea cu cumpărături pentru copii şi nepoţi… Mulţi dintre cei prezenţi au rămas dezamăgiţi aflând că un permis e mai greu de obţinut decât o viză, iar spaţiul de călătorie este destul de limitat, fiindcă, pentru a merge mai departe de zona de frontieră, ai nevoie de viză…

Solicitat de TIMPUL, consulul Petru Liţiu, şeful Secţiei permise pentru micul trafic de frontieră, ne-a spus că, din păcate, cetăţenii nu sunt bine informaţi despre actele pe care trebuie să le prezinte. „Noi am oferit toate informaţiile pe care le-am avut la moment şi abia sâmbătă am pus la dispoziţie toate documentele ce justifică temeinicia deplasării în România. Mulţi dintre cetăţeni, însă, n-au ajuns în posesia lor decât duminică sau luni”, ne-a declarat el. La ora 13.00, când ne mai aflam acolo, consulul ne-a spus că au fost primite actele de la 35 de persoane. Dacă luăm în calcul că de micul trafic de frontieră beneficiază peste un milion de persoane, cu un asemenea ritm, până la obţinerea unui permis de călătorie e-o cale tare lungă…

Tot din TIMPUL:

Câteva întrebări şi mai multe documente

În ce condiţii poate fi eliberat permisul de mic trafic de frontieră ?

(1) Rezidenţilor în zona de frontieră le poate fi eliberat permisul de mic trafic de frontieră cu valabilitate de la 2 la 5 ani, fără a putea depăşi perioada de valabilitate a paşaportului titularului sau, după caz, a documentului de călătorie al minorului în următoarele condiţii:

a) sunt în posesia unui paşaport valabil;

b) prezintă documente care atestă că locuiesc, în mod legal, de cel puţin un an în zona de frontieră şi că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei comune statelor Părţilor contractante, în temeiul regimului privind micul trafic de frontieră, conform prevederilor Anexei nr. 2 a prezentului Acord;

c) nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor Părţilor contractante ;

d) nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale statelor Părţilor contractante, cu scopul de a le fi refuzată intrarea.
Permisul de mic trafic de frontieră se eliberează gratuit fără limită de vârstă.

Unde şi când se poate trece frontiera?

(1) Trecerea frontierei comune a statelor Părţilor contractante de către rezidenţii în zona de frontieră în regim de mic trafic de frontieră se face prin punctele deschise de trecere a frontierei.

(2) Trecerea frontierei comune a statelor Părţilor contractante în condiţiile alineatului (1) se realizează în conformitate cu programul de lucru convenit de către autorităţile de frontieră ale statelor Părţilor contractante.

(3) În situaţii excepţionale, autorităţile de frontieră ale statelor Părţilor contractante pot stabili ca trecerea frontierei comune în regim de mic trafic de frontieră să se desfăşoare şi prin alte locuri decât cele stabilite în acest sens sau în alte intervale orare.

Motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei comune a statelor Părţilor contractante în temeiul regimului privind micul trafic de frontieră pot fi considerate următoarele, fără a avea caracter limitativ:

– menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor;

– însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală;

– participarea la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass-media sau în domeniul educaţiei;

– promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic;

– rezolvarea problemelor de natură juridică;

– vizitarea mormintelor rudelor;

– alte motive întemeiate.

Lista actelor:

1. Cerere – se completează cu cerneală de culoare neagră, personal, de către solicitant, în faţa lucrătorului consular şi se semnează de solicitant în interiorul chenarului anume desemnat, fără a se depăşi conturul chenarului. Formularele de cerere sunt gratuite şi pot fi obţinute la consulat.

2. O fotografie color (3,5 x 4,5), tip paşaport, de dată recentă.

3. Paşaport valabil – valabilitatea permisului nu poate depăşi valabilitatea paşaportului.

4. Documente care atestă că solicitantul locuieşte legal în zona de frontieră, de cel puţin un an – buletin de identitate şi anexa din care rezultă că solicitantul locuieşte în zona de frontieră de cel puţin un an; permisul de şedere – pentru cetăţenii străini; buletin de identitate – pentru apatrizi;

Atenţie! Atunci când din conţinutul documentelor nu reiese că solicitantul a locuit legal cel puţin un an în zona de frontieră, acestea vor fi însoţite de un certificat eliberat pe hârtie cu antet, semnat şi ştampilat de autoritatea care a emis documentul respectiv.

Documente care dovedesc că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei:

– Menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor – invitaţie autentificată, în original, la un notar public din România sau la consulat, prin care persoana care invită se obligă să asigure cazarea, hrana, eventualele cheltuieli medicale sau/şi de repatriere.

– Însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală – atestat medical, în original, cu număr şi dată de înregistrare, din care să reiasă diagnosticul, recomandarea de tratament în România, precum şi modalitatea de finanţare a tratamentului la instituţia medicală recomandată.

– Participarea la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass-media sau în domeniul educaţiei – scrisoare pe antet, în original, cu semnătura şi stampila conducerii instituţiei care organizează evenimentele.

– Promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic – scrisoare pe antet, în original, cu semnătura şi ştampila conducerii camerei locale de comerţ, autorităţii locale sau instituţiei care organizează evenimentele.

– Rezolvarea problemelor de natură juridică – scrisoare personală explicativă; un document emis de instanţa judecătorească.

– Vizitarea mormintelor rudelor – scrisoare personală explicativă dactilografiată; documentele (în original sau copie legalizată) care atestă relaţia de rudenie între solicitant şi persoana decedată; scrisoare pe antet, în original, cu semnătura şi ştampila conducerii autorităţii locale din care să reiasă faptul că mormântul este amplasat pe raza localităţii respective.

– Alte motive întemeiate – declaraţie în formă autentică, în original, la un notar public din România sau la consulat, în care să se explice detaliat motivul şi temeinicia lui.

Toate actele se vor prezenta în limba română. În cazul în care va lipsi un document, solicitarea dvs. de permis va mai trebui făcută o dată, cu anexarea tuturor actelor necesare.

După depunerea actelor veţi aştepta maxim 60 de zile pentru a primi permisul, care se eliberează gratuit şi e valabil de la doi la cinci ani. În cazul în care se va încălca aceasta prevedere, permisul ar putea fi retras, iar timp de trei ani va fi aplicată interdicţie de intrare în România.