În ședința de judecată de pe 16 februarie, unde am venit după ce am fost prezentă la deschiderea conferinței CEC-Consiliul Europei despre alegerile prezidențiale, am adresat toate întrebările, un total de 67, avocatului lui Lucinschi, cel care nu a prea avut răspunsuri, pentru că nu cunoaște viața personajului politic respectiv. Totodată, instanța a emis o încheiere prin care nu a acceptat să facă un demers pentru ca SIS să răspundă, totuși, dacă Lucinchi a avut sau nu acces la listele de colaboratori KGB, ca să înțelegem în judecarea cauzei de ce Lucinschi a avertizat toată intelectualitatea din acest teritoriu românesc precum că știe cine cine a colaborat cu serviciile secrete bolșevice. Publicăm răspunsurile SIS.
CONTINUAREA ÎNTREBĂRILOR
36. Petru Lucinschi nu a semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Întrebarea mea, pentru că avem de a face cu 
un proces politic, este: Nu a semnat actul de constituire al acestui stat pentru că figura limba română și pentru că întreg conținutul demonstrează că suntem români și ne-am putea reuni într-un stat cu România ori din alte motive? Care alineat l-a deranjat pe Lucinschi în Declarația de Independență? ACESTA, bunăoară:”LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declaraţiile lor consideră înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi cer lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţională „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia” prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991”; sau ACESTA ”SUBLINIIND că fără consultarea populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum şi a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încălcînd chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Moldoveneşti unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană şi R.S.S. Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii şi apartenenţa noii republici la U.R.S.S.?” sau ACESTA? ”REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE”? – în a cărui bază a fost instituționalizat și unionismul, prin deciziile justiției naționale și Poziția Curții Constituționale a Republicii Moldova. Și-atunci cine este Lucinschi, cum să nu consideri că desconsideră unionismul și că această atitudine a promovat-o prin politicile sale de șef al statului, deci – ce onoare și demnitate oare o fi avînd el?
37. Am spus, în Explicațiile mele la Cererea de chemare în judecată despre cazul rectorului Politehnicii Sergiu Rădăuțanu, despre care, pe Wikipedia (am prezentat materialul ca probă), scrie că, în octombrie 1973, ”prăvălia (conducerea de vîrf) ideologică a dlui Petru Lucinschi dictează că ”Rădăuțanu provine dintr-o familie de moșieri și nu merită să dețină funcția de rector”. Acest Rădăuțanu a pregătit 64 de doctori în științe și habilitați, pe lîngă alte merite uriașe. Restul implicărilor arată că a fost un patriot roman, conștient de identitatea, trecutul, istoria și cultura poporului său. Întrebarea este – avem noi oare sau nu avem de a face cu un exemplu de prigonire pentru ceea ce bolșevicii de pe aici numeau naționalism românesc, al cărui protagonist era basarabeanul Lucinschi, vîndut rușilor.
38. Referitor la ”Lista persoanelor reabilitate, care activaseră în domeniul științei și al învățămîntului sau au studiat la instituțiile subordonate ministeruluiînvățămîntului”, Comisia pentru Problemele de Drept a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești A DECIS reabilitarea lor morală, pentru că au suferit de pe urma politicii de deznaționalizare și de despiritualizare a poporului român din RSS Moldovenească în perioada anilor 70-80. Era un mare activist komsomolisto-komunist, pe atunci, și Lucinschi. Un document din 28.02.1991, anexat ca probă la dosar, spune că Ministerul Științei și Învățămîntului al RSS Moldovenești a reabilitat 34 de persoane de la Institutul Politehnic ”Serghei Lazo”, unde a lucrat și dl Aurel Marinciuc, explicîndu-se că decizia a fost luată după apariția materialului de problemă ”Cum vîna PCM naționaliști” (Făclia nr.3 din 18 ianuarie 1991). Ordinul semnat de Nicolae Mătcaș stabilea nu doar restabilirea în funcții, dar și restabilirea vechimii în muncă, exprimarea compasiunii etc. ÎNTREBAREA ESTE: Există sau nu există și vina activistului komunist Lucinschi în acest calvar și în aceste acțiuni de stricare a vieții multor basarabeni din motive subiective de pretins naționalism, cînd oamenii nu făcuseră nimănui niciun rău, dar aveau niște convingeri și vederi, considerate periculoase, probabil, pentru regimul antinațional și antiromânesc?
39. Ce spuneți despre afirmațiile fostului profesor Aurel Marinciuc – despre persecutarea intelectualității universitare de la Politehnică – Lucinschi a fost autorul moral și politic al acelor hărțuieli și persecuții – el era secretar pe ideologie, iar învățămîntul era sub el si – așa cum spun victimele, – ”ne-a lovit de ne-a rupt”. Ați vizonat video al lui Marinciuc, nu? ”Celovek s dvoinim dnom” a fost un articol în presa sovietică. Iar articolul ”Vin comunistii, oameni buni”, aparținînd chiar lui Marinciuc, a fost pe site-ul lui Rădăuțanu, cel persecutat sub regimul ideologic al lui Lucinschi. Unde cel persecutat scria că, in 1940, s-a făcut aici un Guvern cu 50 de oameni, dar niciun basarabean, niciun moldovean – prima crimă – nu ăștia erau oare comuniștii antinaționali? Nu aceeași politică a promovat mereu Lucinschi?
40. Pe site-ul ”CER ȘI PĂMÎNT ROMÂNESC” a fost republicat articolul meu, postat pe blogul personal, intitulat ”CEI TREI AIATOLAHI AI ANTIROMÂNISMULUI DIN R.MOLDOVA”, unde am spus multe lucruri, subliniind politicile de plasare a unor oameni rămași fideli în funcții-cheie, toți fiind, în esență, antiromâni. Nimeni dintre cei vizați critic nu a avut pretenții la acel articol. Pe 7 martie 2013 am mai publicat un articol pe blog, intitulat ”Anatomia Clanurilor Lucinschi si Voronin. Noi scenarii. Și Unirea cu România…”, avînd 2.391 afișări – asta nu a deranjat? Nu mă abandonează gîndul că am fost chemată în judecată din cauza încăierării clanurilor mafiote din R.Moldova, sperîndu-se la ”un precedent” la îndemîna unor foști decidenți antiromâni. A citit Lucinschi acel articol, pentru că am spus acolo lucruri dure? A tăcut și a înghițit? Înseamnă că a și consimțit?
41. Pe 29 aprilie 2013, am REPUBLICAT articolul ”Ca și în 1999, la Putere au revenit Klanurile Lucinski și Voronin”, unde am repostat și aticolul meu mai vechi. Nu a deranjat?
42. Nu a deranjat niciun alt articol, intitulat ”Aitolahul centrismului a fost la Fabrika”, –http://www.pavlicenco.md/2014/03/05/aitolahul-centrismului-a-fost-la-fabrika/ – publicat la 5 martie 2014, pe blogul meu și avînd 1.053 afişări?
43. ”Рыба, которая портится с головы” este un articol din ”Kommersant Plus”, despre caracatița mafiotă din perioada Lucinschi, începutul carierei lui Filat, despre care este de notorietate zvonul că s-a ocupat de contrabanda nepedepsită cu țigări peste Prut, fapt care, în loc să îl ducă la pușcărie, l-a propulsat spre funcția de șef al Departamentului de privatizare și de administrare a proprietăților statului. Articolul scrie despre tranzacțiile dubioase ale lui Filat, care au fost obiectul examinării într-o comisie a Parlamentului, fiind vorba de afacerea ”TU-164”, de afacerea ”Combinatul de tutun Chișinău”, de alte tranzacții dubioase. Precum și de solicitarea de mită la privatizarea diferitelor proprietăți, cum a fost magazinul ”Okean”, multe altele. Putea oare să ajungă Filat unde a ajuns fără Lucinschi? Putea face Filat partid și deveni premier, apoi să devalizeze BEM, împreună cu alți ”băieți deștepți”, fideli, cărora le-a fost ”naș” – ”Kriostnîi oteț” Lucinschi? Deci – au avut dreptate și Pasat, și Sturza, vorbind de ”băieții deștepți”, eu reiterînd aserțiunile lor emise public, ce au ridicat vălul de pe unele lucruri? Ca să nu menționăm ce știm și noi despre Lucinschi și, profitînd de faptul că nu suntem trași la răspundere pentru declarațiile în ședința de judecată, că Lucinschi îi verifica pe unii indivizi ”deștepți” cît de corupți sunt, ca apoi să îi folosească, prin șantaj, în interesul politic al Familiei sale și în interesul Moscovei. E prea nesigură protejarea martorilor în R.Moldova, ca să vină să vă declare asta cineva în proces… Întrebați-l pe Lucinschi cum a pus SIS-ul să îl verifice pe Filat înainte de a-l folosi și – iată unde a ajuns, sărmanul Filat… Ce spuneți despre asta?
44. Cunoaștem cu toții, că e de notorietate publică și această afirmație a lui Serghei Lucinschi, făcută la Moscova în anii cînd tăticul Lucinschi era Președinte al R.Moldova, publicată de ziarista Elena Zamura, în ”Nezavisimaia Moldova”, – după ce a pierdut o sumă de ordinul milioanelor la jocurile de noroc – că ”tata are o moșie cu 4 milioane de sclavi și are cum să întoarcă pierderea sau datoria celor în fața cărora a pierdut”. Eu aș fi intrat în pămînt de rușine dacă al meu copil se deda unor asemenea ocupații ori mai și spunea așa ceva. Lucinschi – nu? A chemat-o Lucinschi pe Zamura în judecată?
45. ”România Liberă” spune: “În 2015, fiul cel mare al lui Petru Lucinschi, Sergiu, împreună cu Radu Pricop, ginerele fostului Președinte al României, Traian Băsescu, au fost cercetați într-un dosar privind șantajarea lui Alexandru Horpoș, de la care Lucinschi ar fi cerut patru milioane de euro pentru a-și retrage o plângere la DIICOT”. DNA din România afirmă (articolul este atașat ca probă la dosar) că Sergiu Lucinschi susține că ”Petru Lucinschi a făcut toată combinația” – Întrebarea este – care onoare și reputație își apără Lucinschi avînd un asemenea copil, cu o reputație foarte dubioasă, precum crede și majoritatea populației, cu un fiu urmărit penal, în urma unei combinații puse la cale de tata, precum ne spune chiar feciorul? Da, se poate spune că tata nu e vinovat de ce zice și face copilul, dar una e că acest copilaș spune că tata a făcut toată combinația, conform DNA, că fiul nu e cel mai cunoscut om onest de afaceri, însă cum rămîne cu principiul lui Lucinschi în cazul lui Sergiu Rădăuțanu, ”vinovat că provenea din moșieri”?
46. E de notorietate și scandalul din jurul postului „Первый канал в Молдове” în care a fost implicat Chiril Lucinschi, scandal considerat de mulți drept o “reîmpărţire a sferelor de influenţă”? Iată ce spunea Lucinschi presei într-un interviu: ”Compania care îi aparţine feciorului meu retransmitea programele „Первый канал в Молдове” pe teritoriul Republicii Moldova de şase ani. S-a creat colectivul, s-au achitat toate datoriile către stat, aveau şi ceva profit. În timpul acesta, fără niciun fel de explicaţii, reprezentanţii puterii iau decizia de a elibera licenţa unei alte companii, care le este mai convenabilă. Ai impresia că unii exponenţi ai puterii au pierdut orice frână. Iată aşa se creează, pe loc gol, conflicte. Vorba ceea: din greşeală în greşeală spre victoria finală! – E rău ce a făcut Puterea”. Întrebarea mea este: Dar cum oare s-a făcut că exact feciorașul lui Lucinschi avea o companie TV ce retransmitea cel mai nociv post TV rusesc pentru noi? Oare nu tot urmare a traficului de influență și urmare a deciziei luate de ”băieții săi deștepți”
47. Legat de proprietăţi, desigur, NEobținute din salarii. Ala Pugaciova declarase cândva că Lucinschi este vecinul ei la vila de prin Miami. Lucinschi: O minciună inventată. Despre mai mulţi preşedinţi. O prostie. Proprietatea mea este apartamentul meu, dar, mă rog, minciuna place unora şi o inventează, o folosesc. Să fie sănătoşi. – Întrebarea este: Dar cum rămâne cu Hotarărea de Guvern emisă la plecarea lui Lucinschi dun functie, prin care i s-au dat proprietati deosebite? Pentru ce merite și în baza cărei legi? Cine a făcut, nu cumva Dumitru Braghiș, un alt ”băiat deștept” – omul lui Lucinschi, komsomolist de vază, pe care patronul său politic l-a propulsat la funcția de prim-ministru după răsturnarea Guvernului Sturza și care este acum Ambasador la Moscova, unde au fost și alți oameni promovați de Lucinschi și unde a fost chiar el Ambasador în vremuri făcute – și prin implicarea sa – nefaste pentru basarabeni?
48. În articolul ”De ce Moldova nu se lasă descălecată de familia Lucinschi?”, din prestigiosul cotidian ”Timpul”, – aici este linkul http://www.timpul.md/articol/de-ce-moldova-nu-se-lasa-descalecata-de-familia-lucinschi-34358.html, Pavel Păduraru afirmă: ”Un coleg a scris că misiunea noastră diplomatică din capitala rusă avea la început la dispoziţie nu doar clădirea de pe str.Kuzneţki Most, pe care astăzi ruşii vor s-o ia în proprietate federală, dar şi alte imobile, transmise, chipurile, în arendă unor persoane ce „lucrau pentru prosperitatea unor sus-puşi de la Chişinău, cu rădăcini ideologice adânci la Moscova”. Cine o fi – ne întrebăm noi. Ne interesează, pentru că se vorbește de reputația lui Lucinschi, cel care nici nu se simte rușinat că răsună numele lui în relația dubioasă, poate și criminal, cu Familia Șor și cu Raportul Kroll. Continuăm: ”E un lucru cunoscut că cea mai sus-pusă persoană de la Chişinău cu cele mai adânci rădăcini ideologice la Moscova era Petru Lucinschi – tot el primul ambasador al RM independente în Rusia. Şi iată că persoana care m-a sunat mă asigura că Lucinschi nu doar că n-a avut grijă să preia în proprietatea statului nostru clădirea de pe Kuzneţki Most, dar a şi dat în arendă, pe termen necunoscut, unui oarecare Radov sau Radulov alte două imobile ale misiunii, de pe Prospekt Mira. Iar odată încheiate aceste tranzacţii (să nu uităm că Lucinschi a fost ambasador în Rusia doar un an), Moscova l-ar fi sprijinit să ajungă în fruntea Parlamentului de la Chişinău, „ca să oprească românii”. Se ştie deja că, în 1993, spicherul Alexandru Moşanu a fost constrâns să-şi dea demisia, fiind înlocuit de Lucinschi şi că, de atunci, influenţa rusească a dominat la Chişinău, promovându-ni-se în Constituţie o limbă-fantomă şi cultivându-se printre cetăţeni un sentiment vag, dar efectiv, de repulsie faţă de România.” Întrebarea este: Ce aveți de spus la aceste afirmații din ”Timpul”? Au fost dezmințite sau a chemat Lucinschi ”Timpul” în judecată?
49. În același articol, scrie Păduraru, cu subtitlul ”Zborul vrabiei de pe un gard pe altul”: ”Despre cum am trăit pe timpul lui Lucinschi n-are rost să vorbesc, căci ştie toată ţara. Dacă el tot spune supărat că îl bârfesc tâmpiţii, înseamnă că toţi suntem ca atare, iar el poate deveni un vrednic sfânt, pentru că este vorbit de rău pe nedrept. O fi aşa sau altfel, cunosc multă lume care a strâmbat din nas atunci când fiul său, Chiril, a zburat ca o vrabie de pe un gard pe altul – din lista electorală a PD în cea a PLDM. Lumea vedea în Filat schimbarea, pe când acest amestec dintre nou şi vechi trezea în sufletele moldovenilor un sentiment trist… Nu cred că este cazul să ne adâncim în presupuneri despre legăturile dintre Filat şi Chiril. E suficient să ne întoarcem privirea la tabla de şah a guvernării Petru Lucinschi, ca să ne amintim cum erau aranjate pe ea piesele. Aşadar, în 1998-1999, Filat a fost director general al Departamentului privatizării şi ministru de stat. În 1997-1999, Chiril a fost preşedinte şi vicepreşedinte al Agenţiei naţionale pentru atragerea investiţiilor. Şi despre o instituţie, şi despre alta presa a scris multe şi mărunte. Chiar dacă admitem că toate astea sunt aberaţii, oricum şi aici, şi acolo s-au învârtit bani enormi. Iar unde-s bani mulţi, îşi bagă şi dracul coada. Respectiv, şi secretele sunt mari. Cel puţin, ar fi foarte interesant să aflăm măcar cum s-au cheltuit investiţiile venite în RM într-o perioadă când moldovenii erau nevoiţi să fugă din ţară şi să moară printre munţi” – în drum spre Vest, fără pașapoarte cu viză … Întrebarea noastră este – Filat – nu a fost, oare, omul casei Lucinschi, prieten cu Kiriușa, cum îi place lui tata să spună? Adică, ce spune Lucinschi despre promovarea celui de-al treilea fiu politic, – FILAT (după DIACOV și BRAGHIȘ, primii doi fii politici, foști activiști komsomoliști) în noul proiect politic – PLDM?
50. Scrie, mai departe, TIMPUL: ”Filat intră într-un joc periculos. O scurtă analiză a zborului lui Chiril din PD în PLDM ne arată că acesta a urmărit un scop precis – să ajungă în Parlament cu orice preţ. De aceea, după ce a eşuat pe listele lui Diacov, al cărui partid nu a trecut pragul electoral la 5 aprilie 2009, PD nu mai conta pentru Familie (pentru Familia Lucinschi. – Nota noastră.). Rezultă că, în cazul Lucinschi, nu putem vorbi despre devotament politic faţă de un partid sau de o idee.” – Ceea ce s-a și adeverit, Filat fiind trădat de Familia-prietenă a lui Lucisnchi – Familia Miron și fiul Ilan Șor…
51. Păduraru explică, mai departe,”De ce Chiril a ajuns şef pe cultură?” – ”Am rămas cu toţii uimiţi după schimbarea guvernării la Chişinău, când aroape toţi ambasadorii RM numiţi de Voronin au fost schimbaţi, în afară de procomunistul Andrei Neguţa de la Moscova. Încă acum un an, o persoană politică importantă de la Chişinău îmi şoptise că funcţia se păstrează pentru Chiril Lucinschi, care mai trebuie pregătit pentru aceasta… Pe bună dreptate, moldovenii, care în 2009 speraseră sincer într-o schimbare, s-ar fi arătat nedumeriţi de o atare alegere a AIE. Era nevoie de timp pentru promovarea lui Chiril pe asemenea căi, încât imaginea să-i rămână nepătată. Din aceste considerente, probabil, i-a şi fost „încredinţată” şefia celei mai nevinovate comisii parlamentare – cea pentru cultură, mass-media, educaţie, tineret şi sport. Străin de mediul cultural şi academic autohton, Chiril nu s-a manifestat aici prin nimic. A rămas o figură emblematică, tăcută, nepăsătoare, practic neobservată şi fără o atitudine clară în privinţa unor probleme importante din domeniile pe care le reprezintă. (…) desemnarea ambasadorului RM la Moscova are astăzi o importanţă decisivă în condiţiile în care Kremlinul insistă să ne atragă în Uniunea Eurasiatică. Dacă am ales calea spre Europa, avem nevoie la Moscova de un reprezentant demn, care să nu zboare de pe un gard pe altul, ci să-şi poată apăra ţara. (…) desemnarea juniorului Lucinshi în calitate de ambasador în Rusia ar însemna pentru AIE o renunţare voită la eforturile de integrare europeană şi o decizie de a ne lăsa încălecaţi şi mai departe de familia Lucinschi.” Întrebarea este – Cum comentați aprecierea publică precum că Familia Lucinschi a ținut până adineaori – nu știu dacă nu mai este așa și azi – ”Moldova încălecată”, pentru a o ține cramponată pe orbita Rusiei. Veți spune că nu au legătură copiii cu părinții, fiecare are capul lui. Poate, atunci de ce Răduțanu a fost scos din funcția de rector al Politehnicii, pentru că, așa cum a spus Lucinschi, mare șef comunist pe atunci – ”Rădăuțanu provine dintr-o familie de moșieri” și nu merită să se afle în post de rector?
