În ultimul timp, inclusiv – din păcate – în contextul campaniei electorale, care încă nu a început la Chișinău pentru alegerea primarului general, se vehiculează diferite manipulări în legătură cu cine a pus umărul la rezolvarea problemei cetățeniei române pentru basarabenii minori, ce o redobândiseră împreună cu părinții.
Publicăm aici Sesizarea adresată ministrului român de externe Teodor Meleșcanu de către europarlamentara Maria Grapini, care vine des în Republica Moldova și cu sprijinul acordat în diferite proiecte de cultură, istorie, moștenire spirituală.
Stimată doamnă europarlamentar,
Referitor la scrisoarea dumneavoastră din data de 31.01.2018, prin care abordaţi problematica dobândirii cetăţeniei române de către minorii originari din Republica Moldova, precum şi subiectul vizând operaţiunile de control la frontiera comună dintre România şi Republica Moldova, am onoarea să vă comunic următoarele:
1. Situaţia persoanelor originare din Republica Moldova care au dobândit cetăţenia
română ca minori, împreună cu unul dintre părinţi, dar cărora li s-a refuzat, în trecut, reînnoirea documentelor de identitate şi/sau de călătorie româneşti, a fost reglementată favorabil între timp, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 65/2017 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.
Actul normativ invocat recunoaşte calitatea de cetăţean român a tuturor persoanelor din categoria specificată, dacă acestea au depus, anterior intrării în vigoare a noii reglementări, cereri de înscriere/transcriere a certificatelor de stare civilă străine în registrele de stare civilă româneşti, indiferent de stadiul şi de modalitatea de soluţionare a solicitărilor respective.
în consecinţă, persoanele în cauză pot solicita în prezent întocmirea actelor de stare civilă româneşti sau, după caz, direct reînnoirea documentelor de identitate şi/sau călătorie româneşti.
în context, se impune precizarea că, imediat după semnalarea divergenţelor de interpretare a legii apărute la nivel instituţional, care au generat problematica aflată în discuţie, Ministerul Afacerilor Externe a iniţiat consultări cu autorităţile competente, acestea conducând în cele din urmă la elaborarea şi promovarea proiectului, de act normativ prin care cazurile respective au fost soluţionate.
2. în ceea ce priveşte efectuarea controlului la frontiera comună dintre România şi Republica Moldova, precizăm câ Ministerul Afacerilor Externe a consultat cu privire la această iniţiativă instituţiile având responsabilităţile de profil în materie de control la frontieră (Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Direcţia Generale a Vămilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală / Ministerul Finanţelor Publice).
în baza consultării instituţiilor competente, a fost transmisă părţii Republica Moldova deschiderea de principiu în privinţa cooperării pc această temă. în acelaşi timp, au fost supuse atenţiei autorităţilor din Republica Moldova o serie de dificultăţi care ţin de infrastructura necesară pentru derularea acestui tip de control, respectiv de necesitatea respectării normelor aplicabile bazelor de date electronice utilizate de autorităţile române; aceste aspecte trebuie clarificate în perspectiva unei eventuale introduceri a unui astfel de sistem de control.
Autorităţile române sunt interesate de aprofundarea cooperării în ceea ce priveşte gestionarea frontierei comune cu Republica Moldova, fiind avută în vedere şi încheierea unui nou acord bilateral privind derularea patrulărilor în comun la frontieră. Apreciem că iniţierea organizării de patrule comune, precum şi colaborarea în formatele existente (ca de exemplu, Centrul de Comun dc Contact Galaţi), va conduce la atingerea obiectivului unei cooperări cât mai eficiente la frontieră, inclusiv sub aspectul unui control fluent al traficului.
Cu deosebită consideraţie,
Teodor Meleșcanu
