Procesul politic ”Lucinschi vs Pavlicenco”. Partea V

ÎNTREBĂRILE RECLAMATEI în PROCESUL LUCINSCHI vs PAVLICENCO (Primele 20, deja adresate, în ședință, avocatului)
16427283_1390492657690342_7746049402343589051_nIată care afirmații din interviul acordat de Vitalia Pavlicenco portalului www.today.md, folosite în filmul „Cutia Neagră”, sunt contestate de reclamant:

1] din intervalul min. 02:59 – 03:38: „Cred că au dreptate cei care spun că Lucinschi a rămas fidel acelui Sistem, acelui partid [n.n. comunist.] şi chiar el a spus pe undeva acest lucru, în acest fel, a vegheat ca aici nu cumva să se dezvolte forţe naţionale, forţe – nu mai spun – unioniste, iar cu persecutarea unionismului voia trecerea sub tabu a acestui deziderat – toate acestea sunt la activul negativ al lui LUCINSCHI”;

2] de la min. 12:05: ,Este ceea ce vă spuneam la început, că au plasat oameni în funcţii, rămași fideli oamenilor din Sistem, în special acum vorbim de Petru LUCINSCHI şi, în acest sens, ei, cred, nu vor încălca această înțelegere”.

Dar iată cele două blocuri integrale de informații, din care au fost 16266095_1391075854237146_2146666046405688426_npreluate frazele contestate și care sunt obiectul litigiului:

PRIMUL BLOC

”Moscova și-a promovat interesele prin oamenii săi. Și scriam un articol – ”Anatomia Clanurilor Lucinschi și Voronin”, în special, putem spune și de Clanul Snegur, e vorba de oamenii pe care el i-a promovat în primii ani după proclamarea Independenței, care au rămas fideli, dar care astăzi, unii, se regăsesc în Clanul Lucinschi, de exemplu, în PLDM. Cred că au dreptate cei care spun că Petru Lucinschi, cel care a fost unul dintre ultimii mari comuniști din Uniunea Sovietică, a rămas fidel acelui Sistem, acelui partid, și chiar el a spus pe undeva acest lucru, în acest fel, a vegheat ca aici nu cumva să se dezvolte forțe naționale, forțe – nu mai spun – unioniste, iar cu persecutarea unionismului voia trecerea sub tabu a acestui deziderat – toate acestea sunt la activul negativ al lui Lucinschi.”

AL DOILEA BLOC

”Chiar vreau să reproduc – am avut și o discuție cu această persoană – e vorba de Valeriu Pasat care, la sigur, sunteți de acord, este mai informat cu mult decît mine, și care a spus că ”Părintele corupției moldovenești este Petru Lucinschi”. Această acuzație a fost făcută de fostul șef al Securității în timpul unei prelegeri la Universitatea ”Alecu Russo” din Bălți. El a mai spus că ”gașca băieților deștepți, care au fost aduși pe timpul lui Petru Lucinschi și puși în funcții, unul dintre ei fiind cel care este astăzi în detenție, Vladimir Filat. Este ceea ce vă spuneam la început – că au plasat oameni în funcții, rămași fideli oamenilor din Sistem, în special acum vorbim de Petru Lucinschi, și, în acest sens, ei, cred, nu vor încălca această înțelegere”.

https://www.youtube.com/watch?v=IEUciQwvuHc

Onorată instanță,

Ca reclamată, am foarte multe întrebări la adresa fostului și – rămas în suflet – veșnicului comunist Piotr Kirilovici Lucinski. Nu există caz in spațiul ex-URSS ca cei ce au deținut funcții de înalți demnitari comuniști să nu fie considerați ca oameni ai Moscovei – cea care a promovat mereu politici antiromanesti si care le promoveaza si acum prin agenții săi de influență. Eu am făcut la adresa lui Lucinschi declarații politice și cunoaștem sute-mii de articole ce arată, cu lux de amănunte, esența politică prorusească și antiromânească, antiunionistă a persoanei Lucinschi.  

Nu aș vrea nici să vă plictisesc, nici să vă înrăiesc împotriva mea. Dar pretențiile reclamantului sunt absurde, deoarece declarațiile mele sunt judecăți de valoare. Acest proces este politic și, ca să arăt suportul acestor judecăți de valoare privind trădarea continuă a națiunii române de către Lucinschi, e nevoie de timp și răbdare. Și dacă mi-a căzut mie colacul să apăr ce a spus Valeriu Pasat ori au spus mii de oameni despre Lucinschi, declarații din care am tras concluziile făcute public, fiind doar eu hărțuită prin a fi chemată în judecată, va trebui să demonstrez această trădare, prin evocarea acțiunilor și a atitudinilor din viața sa, pe care eu o consider dezonorantă, dar pe care el vrea să o prezinte ca model de “reputație profesională” aproape impecabilă, și încă demnă de a fi apărată.

Lucinschi trebuie să recunoască – o persoană cu atîtia funcții publice de înalt demnitar sovietic si postsovietic, înseamnă și asumarea riscurilor de a fi blamat public de către cetățeni și nu are el atîția ani să mai trăiască pentru a-i tîrî pe toți prin judecăți. M-a ales pe mine. Ok. Atunci și eu l-am ales pe el să îl hărțuiesc legal. Un proces al meu, prin care statul m-a hărțuit, nepermițîndu-mi, fără motive legale, să trec frontiera spre Vest, ca să merg la fiica mea în Germania, a durat cinci ani și l-am câștigat. Vă cer scuze pentru această precizare, dar vreau să vă pregătiți psihologic pentru un proces politic ceva mai lunguț.

1.Pentru concluzii logice, care se impugn, și fapte reale invocate, reiterate pentru www.today.md, pe baza declarației video a fostului ministru al apărării și fostului director SIS Valeriu Pasat privind Petru Lucinschi, drept părinte al corupției moldovenești, am fost chemată de Lucinschi în judecată. Poate nu știu eu, dar întrebarea este dacă a fost acționat și Pasat în judecată, ca să fie întrebat personal de ce a afirmat public ce am reiterat eu în concluziile logice și realitățile cunoscute de o lume, oglindite și în declarațiile pentru www.today.md?

2.Cel ce reiterează ceva spus de cineva e mai criminal, în opinia voastră, decît autorul direct al afirmației, autor care, la sigur, știe multe și de ale cărui afirmații, probabil, se teme Lucinschi?

3.Cine are credibilitate mai mare? Pavlicenco, cea care a spus că Lucinschi ”și-a plasat oameni în funcţii, rămași fideli oamenilor din sistem, în special acum vorbim de Petru LUCINSCHI şi, în acest sens, ei, cred, că nu vor încălca această înțelegere”, sau Pasat, care a afirmat la Bălți și s-a reprodus la TV Publică Moldova 1, cădupă 1991, au apărut două categorii de oameni, unii care muncesc şi alţii care sunt şmecheri. „Gașca băieţilor şmecheri, băieţilor deştepţi, care au fost aduşi pe timpul lui Petru Lucinschi şi puşi în funcţie. Unul dintre ei este Vlad Filat. Adus şi pus la privatizare, iar rezultatul îl vedem astăzi”, a spus Pasat – l-ați chemat pe Pasat pt aceasta în judecată?

4.Este de notorietate și este presărată toată presa, în special a vremii, că Petru Lucinschi era supranumit Șmekerilovici, se pare că tocmai de la ”băieții șmecheri” promovați de Lucinschi în Sistem, care să îi rămînă fideli. Cum explicați această poreclă drăgălașă și nu vine ea oare în confirmarea afirmațiilor noastre despre corupția generată de persoanele promovate de Lucinschi?

5.În știrea video a Televiziunii publice scrie că, fiind ”contactat de Moldova 1, fostul preşedinte, Petru Lucinschi, a declarat că nu ar avea legătură cu fraudele din sistemul bancar, iar acuzaţiile care i se aduc de către Valeriu Pasat sunt nefondate. „Eu am plecat acum 15 ani de la Președinție și a trecut foarte mult timp. Evenimentele acestea au avut loc acum doi–cinci ani de zile. Cum puteam să clădesc aşa ceva când am fost un preşedinte cu anumite prerogative cunoscute? Ştiu caracterul lui Valeriu Pasat când se supără pe toată lumea. El nu trebuie să vorbească la general. Asta nu este un lucru argumentat, ci o aberaţie”, a afirmat Petru Lucinschi.” Prin această afirmație a sa din știrea necontestată, ar rezulta, evident și clar, că și reiterarea, de către mine, a acestor afirmații ale lui Pasat, sunt ”vorbe la general”, adică, altfel spus – ”judecăți de valoare”, care exprimă poziția unei mari, mari părți a societății, pentru care nu poți fi chemat în judecată sau judecat? Unde vedeți diferența? Și unde trece frontiera între judecățile de valoare, exprimate de o persoană, și reiterarea acestora de o altă persoană.

6.Jurnal de Chișinău, pe site-ul său, repetă exact știrea de la Moldova 1 despre declarațiile lui Valeriu Pasat – poate nu cunosc – ați chemat revista și site-ul în judecată? Și dacă nu, cum explicați abordarea selectivă în acest caz? Este oare credibilă și onorabila intenția de a vă apăra nu știu care onoare și demnitate în raport cu o persoană care repetă declarațiile altei persoane, mai ales cînd edificarea multor acțiuni săvîrșite de oamenii percepuți ca ”ai lui Lucinschi” continuă?

7.Pe site-ul news.click.md, atașat la material, Valeriu Pasat confirmă afirmația sa din videoul de la Bălți – ”Părintele corupției moldovenețti este Petru Lucinschi”. Ce aveți de spus?

8.De ce nu m-ați chemat în judecată în termenul legal pentru interviul integral acordat www.today.md și publicat pe blogul meu www.pavlicenco.md, pe care îl administrez, pe 26 noiembrie 2015, neinvocat în lista surselor de către reclamant, dar îmi invocarăți site-uri pe care nu le administrez, nu le întrețin, nu le citesc și nici nu răspund pentru ceea ce publică ele?

9.Pe site-ul revistei www.contrafort.md Vitalie Ciobanu, redactorul-șef al revistei, într-o dezbatere de la Radio Europa Liberă, intitulată ”Despre disidenţi şi disidenţă înainte şi după 1989 în Europa Centrală, România şi Republica Moldova (cu participarea lui Vasile Botnaru, Dorin Tudoran și a lui Vitalie Ciobanu) și despre necesitatea Legii Lustrației”, pe care noi, PNL.md, o avem în Programul politic, iar eu am încercat să să o promovez ca deputat, spune: ”Am constatat că intelectualii noştri, după ’91, când Republica Moldova a devenit independentă, nu au pledat foarte clar şi consecvent în presă pentru cele două legi: lustraţia şi accesul la dosarele Securităţii. Mai mult ca atât, Petru Lucinschi, prin 1996 sau 1997, într-un interviu acordat presei de la Chişinău, întrebat fiind: „Ce părere aveţi, domnule preşedinte, ar fi oportună adoptarea legilor lustraţiei şi a accesului la dosarele KGB în Republica Moldova?”, a răspuns următoarele: „Nu, nu cred că e cazul. Pentru că vom rămâne fără intelectuali”. Ei bine, nu cinismul acestui răspuns care provenea, la urma urmelor, de la un fost apparatcik sovietic, cu merite importante în instalarea comunismului în Republica Moldova, şi ales Preşedinte, în ’96, prin alegeri libere, nu acest cinism m-a şocat, ci m-a uimit şi m-a întristat enorm tăcerea stânjenitoare a liderilor de opinie basarabeni de după acel interviu scandalos.” Cu alte cuvinte, ex-Preşedintele Lucinschi ştia bine ce spune. EXACT LEGAT DE ACEASTA CEREM SIS SĂ NE RĂSPUNDĂ ”DE UNDE ȘTIA BINE LUCINSCHI CE SPUNEA?” A avut acces la dosarele colaboratorilor, a trișat și a șantajat? Pentru că dacă nu a avut acces și a trișat, aceasta a fost pentru a-i intimida pe eventualii luptători ai românismului de a se tempera. Întrebarea este: De unde Lucinschi știa ce spune? Cît de legal a acționat și dacă a fost sau nu șantaj contra intelectualilor? Am citit în proces afirmația sa reprodusă de presa vremii.

10.Pe site-ul http://www.curentul.info/2010/index.php/2010092449238/Actualitate/Masoneria-romana-si-conducatorii-lojelor-pentru-prima-oara-la-vedere.html – într-un articol ”Masoneria din România după 1989”, – scrie că, ”la Chişinău, în 1997, Marea Lojă Regulară a Italiei fondează „Marea Lojă a Moldovei“, cu sprijinul Preşedintelui de atunci, Piotr Kirilovici Lucinschi, cunoscut pentru politica sa antiromânească. Loja a fost înregistrată cu numărul 113 în registrul Lojii italiene, iar ceremonia de iniţiere s-a desfăşurat pe 7 iunie în Hotelul „Codru“ de la Chişinău, fost al Partidului Comunist. Actuala configuraţie a Puterii la Chişinău se datorează în mare parte lui Lucinschi, personaj care manevrează figuri politice proeminente, ca Filat şi anturajul său.” Întrebarea este: Ce aveți de spus legat de afirmația privind ”Lucinschi, cunoscut pentru politica sa antiromânească” și privind ”figurile proeminente din jurul său”? Oare aceste persoane, înfrățite cu Lucinschi și prin masonerie, nu i-au rămas apropiate și fidele, fiind promovate în înalte funcții în stat? Unde sunt Braghiș, dacă nu e Ambasador la Moscova, după ce i-a dat proprietăți impresionante prin hotărîre de Guvern, lui Lucinschi, la plecarea din înalta funcție?

11.Iar despre minciunile lui Lucinschi știe o lume întreagă, de aceea e greu să pretinzi a avea onoare și demnitate. După ce a negat că l-a cunoscut pe fiul lui Nicolae Ceaușescu, Nicu, fost lider UTC-ist, lucru demascat într-un articol denumit ”O minciunică a lui Petru Lucinschi, Ceaușescu și Basarabia”, Lucinschi spune că ”Ceaușescu nu se deosebea de unioniștii de astăzi”, adică, apărarea interesului național al lui Ceaușescu era interpretat de Lucinschi drept ”naționalism”, egalate cu românismul și unionismul, negate și contestate de el de la înălțimea funcțiilor înalte deținute ca lider comunist, de care îl acuza pe conducătorul comunist al României. Cum poate fi altfel apreciat decît ca prigonire a naționalismului românesc, a unionismului, cînd însuși Lucinschi spune: Ceauşescu nu se deosebea de actualii politicieni care împărtăşesc ideea României Mari, ca acelaşi Vadim Tudor. Clar că, activând în sistemul socialist, era mai atent la vorbe, pentru că un politician trebuie să se gândească nu atât la ceea ce va spune, cât la ceea ce nu va spune. Ceauşescu era un mare naţionalist, însă, şi-a pus nişte principii, de care n-a vrut să se dezică.” Jurnalul Naţional public fotografia cu Petru Lucinschi şi Nicu Ceauşescu la aceeaşi masă și stenograma Comitetului Politic Executiv de la 13 noiembrie 1989 în care Nicolae Ceauşescu vorbeşte deschis despre rapturile teritoriale sovietice: Basarabia şi Insula Şerpilor.

12.Pe http://www.presedinte.md/petru-lucinschi se spune: Mediile de informare occidentale au schițat portretul-robot al noului președinte, prezentându-l drept om al Moscovei, rămas orientat spre trecutul sovietic”. Vine întrebarea mea: Putea oare o persoană cu o carieră legata, în totalitate, de Moscova, să facă o cariera pronațională, devenind brusc interesată de o Mișcare de renastere nationala în R.Moldova?

13.Nivelul de trai foarte scăzut pentru majoritatea populației a cauzat nemulțumiri în societatea afectata de rezultatele alegerilor parlamentare din 20 martie 1998, când Partidul Comuniștilor a fost votat de 30% dintre alegători, după ce fusese interzise orice entități de sorginte comunistă. Am publicat toate actele privind restabilirea, în al doilea stat românesc, a Partidul Comuniștilor. Întrebarea mea este: Cunoașteți că cel care a restabilit Partidul Comuniștilor la noi a fost acest înalt demnitar postsovietic Petru Lucinschi? Ce onoare și demnitate poate avea și apăra un communist înveterat?

14.”România Liberă” din 2 decembrie 2005 scria: Petru Lucinschi este tipul perfect al nomenclaturistului „cu față umană”, promovat în politica internațională de Mihail Gorbaciov. (…) Lucinschi a fost readus prim-secretar al PCM la Chișinău, dintr-o funcție de partid în Tagikistan, la cererea insistentă a unor largi cercuri de cetățeni din RSS Moldovenească, dornici să scape de teroarea altor nomenclaturiști, ca Semion Grosu sau Ivan Bodiul, rusofoni înrăiți. Numai că formația sa de activist de partid sovietic nu i-a permis să depășească acest stadiu și să se rupă (…) de dependența față de Kremlinul rus. De aceea, relațiile sale cu autoritățile române au avut, întotdeauna, un caracter strict protocolar, fără efuziuni sentimentale”. Întrebarea este – cum poate pretinde Lucinschi precum că ar fi avut sau are sentimente naționale românești în convingerile sale? Eu, personal, nu am auzit de nicio pocăință a sa în acest sens.Dumneavoastră, stimate avocat, ați auzit?

15.În 1990 îşi propune candidatura la postul de preşedinte al Sovietului Suprem al Moldovei, însă pierde, câştigătorul fiind Mircea Snegur. Lucinschi pleacă din nou la Moscova, unde Mihail Gorbaciov îi propune postul de secretar al CC al PCUS. A fost participant direct la evenimentele din august 1991, iar, în calitate de preşedinte al Comisiei de lichidare a CC, Petru Lucinschi scrie ultima pagină în istoria PCUS. Despre toate astea povesteşte chiar el, în cartea sa numită „Ostaticii”. – Întrebarea este: Care era și care a rămas patria lui Lucinschi? Nu cumva, așa cum recunoaște chiar el în carte, – Rusia?

16.Petru Lucinschi a devenit membru al BP al CC al PCUS pe valul antinaționalismului în RSSM, Gorbaciov luîndu-l, in 1989-90, ca prim-secretar la Moscova. Generalii ruși spuneau că Lucinschi era foarte pornit contra generalului Costaș și a schimbat Guvernul Muravschi pe Guvernul Sangheli, sub controlul său, la indicația Kremlinului, Lucinschi fiind Ambasadorul RM la Moscova. Întrebarea este: De ce controla Lucinschi de la Moscova situația din R.Moldova? Ce interes național urmărea aici Lucinschi împreună cu Moscova?

17.În contextul situației politice din anul 1993, o scrisoare semnată de 167 deputați anunța că ei nu mai vin la ședință, cerînd alegeri anticipate și referendum de neUnire cu România. Lucinschi era Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Iar la 4 februarie 1993 este ales Preşedinte al Parlamentului de la Chișinău de legislatura a douăsprezecea, la 29 martie 1994 – Preşedinte al Parlamentului de legislatura a treisprezecea. De la 1 decembrie 1996 pînă la 4 aprilie 2001 deţine funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. S-au făcut presiuni majore ca cei patru lideri naționali – Alexandru Moșanu, Ion Hadîrcă, Vasile Nedelciuc și Valeriu Matei să își dea demisia, acceptîndu-se alegeri, ca să nu se facă un referendum de neUnire cu România. Întrebarea este: Puteți nega rolul antinațional, direct sau prin oamenii săi, aici, avut de Lucinschi?

18.Într-un interviu pentru VIP magazin – http://arhiva.vipmagazin.md/top-moldoveni/detalii/Petru_Lucinschi._Al_doilea_pre%C5%9Fedinte/ – , răspunzând întrebării ”pe cât de posibilă este revenirea în politică:”, Lucinschi spune: „Cred că niciodată. Revenirea mai activă în politică ar însemna nişte ciocniri de oameni, idei, principii, grupuri de interese. Cine-i cu Lucinschi, cine-i împotriva lui… M-am retras conştient. Puteam să mai fac nişte tergiversări, dar nu am făcut-o pentru că trebuie să se producă un schimb de generaţii”. – Astfel, însuși Lucinschi recunoaște efectele prezenței sale în politică – inclusiv cu ciocniri de oameni, cum a fost cînd era Președinte și clătina mereu Parlamentul și partidele, mai dihai ca Voronin (eu eram deputat și știu cum a fost). Întrebarea este: ”Ce onoare apără Lucinschi cînd recunosaște sincer că ”prezența sa în politică înseamnă ciocniri de oameni?”

19.Petru Lucinschi nu respinge în interviu că, în spatele multor fapte şi evenimente de la noi, s-a aflat și se mai află: „Probabil, încă vreo 10 ani după moartea mea, se va zice că eu tot pun la cale ceva…”. Întrebarea este: Demonstrează oare asta că el a tras și mai trage sfori, stînd în spatele multor scenarii și planuri antinationale?

20.Nu este prezent Lucinschi personal aici, însă avocatul are împuterniciri reprezentative depline, de aceea aș fi vrut să confirme Lucinschi în proces, cum mi-a recunoscut, la lansarea în sala de la Dedeman, a unei cărți despre partide de către Igor Volnițchi, fost purtător de cuvînt al premierului Filat, că el le dă sfaturi și recomandări celor din Alianța pentru Integrare Europeană, pentru că, mi-a spus domnia sa, ”are mulți cunoscuți la Moscova, doar că, în ultimul timp, e cam dezamăgit de PL, pentru că cei de acolo nu îl ascultă.” Dacă pretinde că are demnitate și onoare, ar trebui să recunoasacă. Nu cred că acea influență, de care era mîndru, era proromânească, dimpotrivă – era de stopare a orientării europene.

21.La intrebarea “Care a fost ultima luptă politică a dvs.? Aţi ieşit câştigător din ea?” Lucinschi spune în cartea sa: ”Perioada în care am activat era caracterizată printr-o diversificare nemaipomenită a forţelor politice. Nu s-a putut crea, la acea etapă, o majoritate clară în Parlament. De aceea, am pus public problema, inclusiv de la tribuna Consiliului Europei, să modificăm Constituţia, să fie clar stipulate responsabilităţile. Preşedintele trebuie să obţină prerogativa de a dizolva Parlamentul sau de a demite Guvernul, în cazul în care se ivesc conflicte între ele. Toate celelalte pârghii decizionale trebuiau concentrate în mâinile guvernului. S-a organizat un referendum în problema aceasta, care a fost câştigat. Dar procedura de validare e de aşa natură că trebuie să prevadă confirmarea de către Parlament. Situaţia din Legislativ era dominată de interesul personal al deputaţilor de a nu-şi pierde influenţa şi, e clar, atitudinea lor a fost negativă. Deci, trageţi concluzia: oamenii au susţinut, iar Parlamentul nu a susţinut iniţiativa mea legislativă. Astăzi culegem roadele acelei atitudini ostile a deputaţilor de atunci.” – Personal, eram deputat și știu cine a stricat majoritatea parlamentară – Lucinschi, Roșca și Voronin. Întrebarea este: Ce fel de reputație apără Lucinschi  – cel care recunoaște că aflarea lui în politică înseamnă ciocniri de oameni și afirmă că lupta politică din partea altora ar fi fost dictată doar de interesul personal al deputaților? Păi, tocmai el a început să îi șantajeze pe unii deputați, i-a retras din partidul lui Diacov, a stricat majoritatea parlamentară și a dat jos Guvernul Sturza care trebuia să preia, la un forum european, calendarul parcursului european al R.Moldova? Asta îl arată ca apărător al intereselor naționale sau ca om al Moscovei, antiromân și antiunionist, cum am afirmat în materialul ce mi-a fost solicitat pentru filmuleț?

(Va urma)

Loading Facebook Comments ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *