Acum trupele NATO vor participa la un exercitiu de forta militara in al doilea stat romanesc. Vor demonstra ca ar putea apara cele doua state ale romanilor si ale alogenilor loiali natiunii majoritare. Unionistii din PNL, din alte entitati membre ale Consiliului Unirii au fost si ramin vizionari in privinta infaptuirii treptate a integrarii intraromanesti, care inseamna si integrare euroatlantica. Republicam, mai jos, Apelul Consiliului Unirii de acum doi ani…
Generalul american Curtis Scaparotti preia comanda trupelor NATO în Europa
Generalul american Curtis Scaparrotti preia comanda trupelor NATO în Europa în plină schimbare a strategiei Alianței care a iniţiat o întărire militară fără precedent pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia și desfășoară nave pentru stoparea trecerii migranților prin Marea Egee.
Scaparrotti, care — după serviciul în Afganistan — a condus până în prezent trupele americane din Coreea de Sud, devine astfel al 18-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower.
‘Ne aflăm într-un moment crucial’ pentru că Europa ‘se confruntă cu amenințări și provocări strategice numeroase’, a rezumat situația generalul Scaparrotti (60 de ani), în cursul audierii sale de către Senatul american în aprilie.
‘O Rusie în plină recrudescență vrea mai multă putere și dovedește un comportament tot mai agresiv’, ‘terorismul constituie o amenințare imediată, așa cum lumea a putut fi martoră în recentele tragedii la Bruxelles, Paris și Ankara’, iar ‘afluxul semnificativ al migranților și refugiaților a provocat crize economice, demografice și umanitare care pun la încercare structura socială a Europei’, explica el.
Generalul american va trebui să continue linia predecesorului său, generalul Philip Breedlove, ‘spunând și repetând europenilor că trebuie să facă mai mult’ pentru a-și stopa în cele din urmă reducerea cheltuielilor pentru apărare, a subliniat Jan Techau de la institutul Carnegie Europe, potrivit Agerpres.
Criza ucraineană din primăvara 2014, care durează în pofida unei încetări a focului convenite între rebelii proruși și Kiev, a pus capăt optimismului occidentalilor de a putea coopera cu Rusia, obligând NATO să se lanseze într-o ‘insistență modernă’ fără precedent după sfârșitul Războiului rece pentru o întărire militară substanțială a Estului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dezvăluit în cursul săptămânii că această consolidare s-ar putea traduce prin desfășurarea sub formă de rotație a patru batalioane (putând avea fiecare mai multe sute de oameni) cu echipamemtele asociate în Țările baltice și în Polonia. În Est, mici baze logistice au fost instituite deja, fără a omite întărirea patrulelor aeriene și maritime, crearea unei forțe foarte rapid desfășurabile și o multiplicare a exercițiilor.
Citeşte şi NATO îşi apără aliaţii în caz de agresiuni din partea Moscovei
SUA vor, de altfel, să desfășoare — prin rotații succesive — o brigadă blindată în Europa de Est (4.200 de soldați) din februarie 2017 și prevăd cvadruplarea în anul următor, la 3,4 miliarde de dolari, a cheltuielilor lor destinate întăririi prezenței militare americane în Europa.
Viitorul summit al NATO — în două luni, la Varșovia — va fi ocazia ‘cimentării acestor decizii’, a asigurat marți ministrul estonian al apărării, Hannes Hanso.
De asemenea, țările membre ale NATO din sudul Europei sunt atente la evenimentele din Siria și Turcia, de unde au plecat anul trecut peste 850.000 de migranți spre Europa, și la coastele libiene, etapă a rutei migratorii subsaheliene.
Ca răspuns la grava criză a migranților în Europa, NATO și-a trimis încă din martie șase nave de război în Marea Egee pentru a supraveghea și intercepta rețelele de traficanți, operațiune foarte novatoare pentru Alianță.
NATO intenționează chiar să meargă și mai departe, ‘transformând’ Active Endeavour — altă misiune navală în Marea Mediterană, axată pe antiterorism — pentru a-i permite să coopereze mai bine cu flota Uniunii Europene care acționează împotriva traficanților în largul coastelor libiene.
În fața acestor interese strategice divergente în Est și în Sud, ‘principala provocare pentru Scaparrotti va fi să păstreze unitatea Alianței’, subliniază Daniel Fiott, cercetător la Institutul de Studii Europene (VUB), cu atât mai mult cu cât președintele rus Vladimir Putin ‘caută în mod deliberat’ să divizeze NATO, așa cum a remarcat chiar Curtis Scaparrotti, care avea ca misiune principală în Coreea de Sud să-l țină la respect pe imprevizibilul lider nord-coreean Kim Jong-Un.
Citeste mai mult pe RTV.NET:
APEL–MANIFEST al Consiliului Unirii pentru asigurarea securității și a vieții cetățenilor
Pe data de 1 mai a avut loc o ședință a Consiliului Unirii cu o participare mai amplă a membrilor, la care s-a discutat situația politică și geopolitică din interiorul statului și din regiune, modalitatea de comemorare a datei de 28 iunie. S-a luat în examinare și a fost sprijinită Poziția PNL și a AVR-92 ”Tiras-Tighina”privind invitarea trupelor NATO de către conducerea R.Moldova și s-a adoptat un Apel-Manifest pentru asigurarea securității și a vieții cetățenilor, cu recomandări de importanță majoră pentru destinul cetățenilor loiali celui de-al doilea stat românesc și ideii de unitate națională românească. În curând vom reveni cu un material mai detaliat despre discuția din cadrul Consiliului Unirii, care a decis pentru data tristă din istoria noastră – 28 iunie – să organizeze un Marș și un forum al unioniștilor.
Preşedintelui Republicii Moldova
Parlamentului Republicii Moldova
Guvernului Republicii Moldova
APEL–MANIFEST al
Consiliului Unirii pentru asigurarea securității și a vieții cetățenilor
La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a declarat, în faţa întregii lumi, ieșirea din URSS. De peste 23 de ani urmăm calea suveranităţii, a independenţei şi a democraţiei. De tot atâta timp se promovează o politică de pace în interior şi în exterior, în condițiile neutralitâții constituționale a statului. Forţele armate, conform tratatelor internaţionale la care suntem parte, contribuie la misiuni de asigurare a ordinii şi a păcii în diferite zone de conflict militar din lume. Cu toate acestea, securitatea cetăţenilor noștri a fost și rămâne mereu ameninţată.
Conflictul armat din anul 1992, în care Republica Moldova a fost atacată de Federaţia Rusă 
şi de forţele secesioniste de peste Nistru, staţionarea, contrar prevederilor constituţionale, a trupelor militare rusești în teritoriul de est al statului, manifestările secesioniste din unele unităţi administrativ–teritoriale şi poziția agresivă a unor partide politice şi organizaţii, instigate din exterior, în favoarea refacerii Uniunii Sovietice, au frânat dezvoltarea multidimensională a societății, punând în pericol stabilitatea în societate.
În plus, războiul ruso-georgian din anul 2008, recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud de către Rusia, intervenţia militară în peninsula ucraineană şi anexarea Crimeii de către acest stat, confruntările armate, declanşate de forţele teroriste şi secesioniste proruse în regiunile de Est şi de Sud ale Ucrainei, dar și referendumurile anticonstituţionale din UTA Găgăuzia şi solicitarea aşa-numitului soviet suprem de la Tiraspol privind recunoaşterea independenţei Transnistriei, cu alipirea ei la Federaţia Rusă au arătat cât de uşor şi repede poate fi transformată o ţară în haos, iar o situaţie paşnică – în una periculoasă pentru securitatea populației, precum și cât de vulnerabili suntem astăzi noi, cetăţenii Republicii Moldova.
Consiliul Unirii, plecând de la realităţile regionale ce prezintă pericol pentru securitatea Republicii Moldova şi viitorul nostru european, consideră oportun ca autoritățile statului, conducându-se de Declarația de Independență, care ”CEREA Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste să înceapă negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind încetarea stării ilegale de ocupaţie a acesteia şi să retragă trupele sovietice de pe teritoriul naţional al Republicii Moldova”, succesorul de drept al imperiului sovietic fiind Rusia, declarat stat-agresor printr-o Hotărâre CEDO privind conflictului militar instigat contra Republicii Moldova în 1992, să întreprindă următoarele:
- Printr-o decizie a Parlamentului, să fie declarată zona aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, sprijinit de cercurile imperiale de la Kremlin, drept teritoriu ocupat de Federația Rusă și să solicite tuturor organismelor europene și internaționale recunoașterea acestei stări de fapt, pentru sporirea eforturilor comune în vederea eliberării statului nostru de sub ocupația rusă.
- Ca membru al ONU, beneficiind de toate drepturile și obligațiile ce derivă din acest statut și din Carta ONU, să facă demersurile respective pentru ca aceasta să ceară, în mod expres, Rusiei să recunoască neutralitatea Republicii Moldova și, în consecință, să își retragă imediat și necondiționat toate forțele militate și paramilitare de pe teritoriul statului nostru, în frontierele sale, recunoscute de forurile internaționale.
- Să identifice posibilități, inclusiv prin Curtea Constituțională, care să abordeze situația similar celei privind limba română, pentru a contesta legalitatea statutului de neutralitate, prevăzut în art.11 din Constituţie, în partea că „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”, în condițiile când el nu se regăsește în Declarația de Independență, fiind lovit de nulitate din momentul recunoașterii oficiale a statului.
- Să invite trupele NATO în Republica Moldova, pentru a asigura securitatea cetățenilor într-un context de forță majoră, legat de criza din Ucraina, ce se poate extinde ușor spre al doilea stat românesc.
- Să inițieze de urgență procedurile formale de retragere a Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.
- Să ceară Federaţiei Ruse despăgubiri materiale și financiare pentru prejudiciul cauzat Republicii Moldova, prin staționarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul ţării, contrar art.11, pct. 2, din Constituție, care stabileşte că „ Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, şi pentru subminarea statului, prin susţinerea economică, socială, financiară şi militară a regimului separatist de la Tiraspol.
- Să contracareze manifestările secesioniste, prin introducerea, în legislaţie, a noţiunii de ”separatism” şi a articolelor privind răspunderea penală severă pentru asemenea acţiuni.
- Să încheie, în regim de urgenţă, acorduri de asistenţă militară bilaterală cu ţările membre ale UE şi cu SUA, pentru a preveni intervenţiile militare din partea oricărui stat, cu pretextul de ”a-și proteja etnicii”.
- Să consolideze continuu baza tehnico-militară şi capacitatea de luptă a Armatei Naţionale, sporind considerabil bugetul destinat creșterii capacității de apărare, dat fiind că acesteia i se alocă cel mai mic buget militar din Europa – o cotă în PIB de numai 0,3 la sută.
- Să asigure respectarea cu strictețe a legislaţiei lingvistice privind obligativitatea cunoaşterii limbii române de către toate persoanele ce vor să obţină funcţii în stat.
- Să modifice astfel actele normative încât să fie strict interzisă asistența socială directă – alocaţii financiare sau suplimente la pensii – unităţilor administrativ-teritoriale din partea altor state, fără consimţământul autorităţilor statului.
Consiliul Unirii îi îndeamnă pe toți cetățenii Republicii Moldova, care își doresc un viitor românesc, civilizat, european să se unească pe platforma adevărului istoric, ce ne va face liberi, și să pună presiuni pe guvernanți pentru ca aceștia să identifice limpede și univoc interesul național al românilor și al alogenilor integrați în spațiul românesc – acesta fiind lichidarea consecințelor Pactului criminal Molotov-Ribbentrop și refacerea unității naționale românești, prin reunificarea Republicii Moldova cu România – singura cale de a fi într-o lume democratică, civilizată, pașnică și prosperă.
Consiliul Unirii, 1 mai 2014
