În ședința din 31 martie, grupul activ al Consiliului Unirii a dezbătut mai multe chestiuni de pe ordinea de zi. Printre acestea au fost: 1. Contribuția entităților Consiliului Unirii la consemnarea datei de 27 martie, ca ziua în care s-au împlinit 98 de ani de la Marea Unire. 2. Pregătirea resetării grupului de conducere al Consiliului Unirii, prin înscrierea de noi entități civice și politice în această Platformă unionistă. 3. Examinarea Declarației de condamnare a documentului antinațional adoptat de Parlament cu privire la inviolabilitatea unor prevederi constituționale.
Persoanele prezente la discuții și-au formula impresiile după acțiunea de la 27
martie și am menționat prestația membrilor componentelor civice și politice din cadrul CU, care au fost prezenți atât în palatul Național, la acțiunea de marcare a aniversării Unirii, cât și la marșul Consiliului Unirii de la Universitatea pedagogică de stat ”Ion Creangă”, prin care unioniștii care luptă pe baricadele proromânești au intrat organizat, uniți, cu atributele și însemnele identitare respective, în Scuarul Operei Naționale.
Vorbitorii și-au exprimat regretul în legătură cu prestația unora care au vorbit despre Unire pe scena Palatului Național, precum și în legătură cu declarațiile frumoase de unitate a unioniștilor, dublate, în mod dubios, neclar și nefast, de excluderea forțată a entităților politice unioniste din procesul unionist, cu ele dorindu-se, însă, inexplicabil, discuții pe alte subiecte politice prioritare. Mai mulți membri ai CU, inclusiv din comunități românești din SUA, au notificat deficiența mișcării unioniste prin excluderea premeditată a partidelor politice. Au fost frecvente părerile celor care au vorbit de agenda politico/electorală 
ascunsă a unor structuri pretins unioniste, care urmăresc alte scopuri decât cele anunțate public.
Totodată, s-a decis pregătirea resetării conducerii Consiliului Unirii, îndemnuri puternice în acest sens venind de la Ștefan Maimescu, coordonator al CU, care nu a fost prezent la ședință, dar care a telefonat și le-a urat celor prezenți să fie fermi, hotărâți, principiali și consecvenți în promovarea ideii de Reunire a Basarabiei cu România.
Toți cei prezenți au participat la examinarea și adoptarea textului Poziției PNL și a altor componente ale Consiliului Unirii ce condamnă Declarația anticonstituțională a Alianței parlamentare antinaționale cu privire la inviolabilitatea suveranității, independenței și neutralității permanente a Republicii Moldova. Textul declarației se publică mai jos și separat.
Partidul Național Liberal, alte componente ale Consiliului Unirii condamnă
Declarația anticonstituțională a Alianței parlamentare antinaționale
Cu toate că cei care au constituit o alianță din strânsură în Parlament se declară proeuropeni, documentele pe care le adoptă sunt tot mai controversate, încălcând grav spiritul principiilor și al valorilor europene.
O asemenea declarație este cea cu privire la inviolabilitatea suveranității, independenței și a neutralității permanente a Republicii Moldova, care reeditează – ca și concept și spirit – adunarea antinațională și antiromânească de tristă faimă ”Casa noastră – Republica Moldova”…
Teritoriul românesc din stânga Prutului – care rămâne sub ocupație rusă și o consecință a Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, ce trebuie urgent lichidată ca și în cazul Țărilor Baltice, – a fost proclamat stat independent în baza unei Declarații din 1991, care spune, cu majuscule: ”REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ NICIUN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”
Constituția Republicii Moldova spune, în art.142, intitulat ”Limitele revizuirii”: ”(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.”
Conform și Răspunsului din 26 octombrie 2012 al CURȚII CONSTITUŢIONALE la Sesizarea unui ministru al justiției privind interpretarea art.41 alin.(4) din Constituţie, răspuns incluzând practica CEDO, ”potrivit Curţii, una dintre principalele caracteristici ale democraţiei rezidă în posibilitatea pe care o oferă de a dezbate prin dialog şi fără recurgere la violenţă problemele ridicate de diferite curente politice de opinie şi aceasta chiar dacă deranjează sau îngrijorează. Într-adevăr, democraţia se bazează pe libertatea de exprimare. În această privinţă, o formaţiune politică ce respectă principiile fundamentale ale democraţiei nu poate îngrijora pentru simplul fapt că a criticat ordinea constituţională şi juridică a ţării şi că doreşte să o dezbată public pe scena politică” – spune Curtea Constituțională referitor la partidele formate din cetățeni.
Niciun cetățean al celui de-al doilea stat românesc, orice demnitate sau funcție publică ar deține, nu are dreptul să uzurpeze Puterea în stat. Nimeni nu are dreptul să interpreteze, după bunul plac și chef, Constituția, să invoce, abuziv, contrar spiritului prevederilor sale, argumente ce anulează esența articolului constituțional ce admite reviziuirea – pe căi democratice, prin voința majorității cetățenilor, – a caracterului suveran, independent și unitar al statului, precum și a neutralității sale permanente.
De aceea, încercările de a anihila acest spirit democratic al Constituției, transpusi în practica judiciară din Republica Moldova în decizii luate în temeiul precedentelor CEDO, în spiritul CvEDO, la care Republica Moldova este parte, sunt condamnabile, iar asemenea declarații, votate de majorități caricaturale, sunt nule și caduce ab initio.
Pentru a pune punct reflexelor și instinctelor primare de apărare a statalității moldovenești, create de Stalin și continuate de urmașii acestuia, ca duh antinațional, Curtea Constituțională TREBUIE să anuleze un atare document al Parlamentului ce contravine Declarației de Independență și Constituției, o declarație agreată de voronini, dodoni și karasini, îndreptată contra promotorilor ideii de unitate națională românească.
Fiecare om, fiecare popor, inclusiv poporul roman, are dreptul să fie împreună cu ai săi conaționali, în baza dreptului firesc de unitate al popoarelor, consfințit de legislația internațională și națională, pe care parlamentarii moldoveniși o terfelesc așa cum au terfelit și au compromis, în acești ani, prin corupție și injustiție, ideea de suveranitate și independență a populației din stânga Prutului. Această populație s-a deșteptat, cere Reunirea cu Patria-mamă România și nu mai are de gând să îi suporte pe guvernanții care, în loc să facă reforme europene, să strângă relațiile – la toate compartimentele – cu România, să îmbunătățească viața oamenilor, adoptă declarații moldovenisto-staliniste populiste, în cooperare cu Stânga prorusă odioasă.
Numai Reunirea cu România ne va salva de uzurpatorii antiromâni din Parlament.
Chișinău, 31 martie 2016
