„Noi suntem ALTFEL: cinstiți și curajoşi!”
Care sunt aşteptările cetăţenilor? Iată 7 priorităţi ale Viziunii PNL-2015-2018, pentru un salt în Dezvoltarea şi Modernizarea Capitalei.
În 2018, Chişinăul va avea aspect european, o şosea auto de centură, transport şi infrastructură tehnico-edilitară urbană modernă, cu oameni încadraţi în reconstrucţia Municipiului, pentru revenirea la normalitate.
Prioritatea 1: Abordări urbanistice PRINCIPIALE ale Planului de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Chişinău
Se va pune accentul pe:
– Actualizarea urgentă a Planului Urbanistic General al mun. Chişinău conform cerinţelor dezvoltării durabile, inclusiv pentru oraşele, satele şi comunele integrate
– Construirea şoselei auto de centură în jurul Chişinăului, care va schimba radical situația în Municipiu. Centura va impune modificări în Planul de amenajare şi în Strategia de dezvoltare a Teritoriului Municipiului Chișinău (PUG). Documentul va fi Constituţia/Biblia Municipiului
– Constituirea unui Consiliu Consultativ al Primăriei din reprezentanți ai sectorului asociativ, care să avizeze proiectele de construcții şi amplasarea obiectivelor comerciale (gherete, terase, curţi etc.) – ca prim-filtru de epurare a proiectelor; crearea Gărzii Urbanistice – obstacol în calea abuzurilor şi corupţiei urbanistice
– Extinderea, pe piaţa investiţională, a instituţiei dezvoltatorului, în format “free-development”, ce va elimina schemele de excrocherii în construcţia blocurilor rezidenţiale, în contul investitorilor particulari,- viitorii locatori. Se va pune accentul pe modernizarea fondului locativ, inclusiv prin proiecte de mansardare, însă strict conform experienţei europene. Continuarea revizuită a Programului de construcţie a locuinţelor sociale. Dezbateri publice pe un Program pentru parteneriat public-privat „FAS & CIP” (faţada-acoperişul-scara şi curtea-iluminarea-parcarea).
Prioritatea 2: Transport urban EUROPEAN
– Identificarea soluţiilor pentru o mai bună sistematizare a circulaţiei, prin modernizarea transportului în comun.
Problemele cu care se confruntă traficul din Chişinău vor putea fi soluţionate doar prin adoptarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, în care vor fi prevăzute: dezvoltarea, cu precădere, a rețelei de troleibuze, cu amenajarea staţiilor terminus în apropierea şoselei de centură; introducerea sistemului de Bus Rapid (în vederea substituirii treptate a microbuzelor existente); îmbunătăţirea INFRASTRUCTURII TRANSPORTULUI URBAN la standarde europene. Principala direcţie de dezvoltare a reţelei stradale urmează să devină degajarea centrului de tranzit şi limitarea, în timp, a transportului rutier în partea istorică a orașului.
Parcări, prin aplicarea tehnologiei germane ECO, sub formă de gazoane verzi; piste pentru bicicliști, unite într-o rețea mare de transport alternativ pe distanțe mici și medii, pentru a se reduce presiunea pe transportul public; reamplasarea Gării Auto din Centrul orașului (zona Bâc – o variantă). Piața Centrală ar rămâne alimentară; construcţia de străzi şi magistrale cu flux continuu; dezvoltarea infrastructurii pietonale într-un oraș cu trotuare amenajate pentru pietoni, cu treceri pietonale denivelate, cu multe locuri de așezat, cu rampe pentru cărucioare, cu stâlpi de delimitare a trotuarelor; interzicerea parcării auto pe trotuare, prin bariere de protecție, mai ales în Centru – elemente pentru revizuirea şi actualizarea noului PUG.
Prioritatea 3: Un mediu ambiant CONFORTABIL
– O industrie nouă, de procesare a deşeurilor, conform unui Master Plan al Sistemului de Management integrat al deşeurilor solide pe întreg Municipiul Chişinău
– Strategia de substituire a daunei cauzate mediului ambiant – «cine poluează — plăteşte»
– Atragerea fondurilor pentru construcţia unei uzine de ultima generaţie (tehnologia de prelucrare termică prin piroliză a deșeurilor solide)
– Curăţirea, prin tehnologii performante, a lacurilor în zonele de agrement.
– Amenajarea zonelor adiacente prin parteneriatul public-privat.
Prioritatea 4: Dezvoltarea şi modernizarea habitatului suburban
5 proiecte-pilot pentru modernizarea localităţilor suburbane, ce pot forma o nouă piaţă a produselor alimentare BIO, substituind importurile masive pe piaţă:
– 5 parcuri agroindustriale în Cricova, Ghidighici, Grătieşti, Sângera, Vadul-lui-Vodă (există deja un proiect elaborat pentru Chişcăreni-Sângerei)
– O microcentrală-pilot termo-electrică cu turbină pe biogaz cu perspectivă de amplasare, în fiecare localitate din Municipiu
– Un EcoParc (1000 – 3000 ha) – rezidenţi, structuri de afaceri cu profil de turism rural „verde” și agricultură ecologică „Green-PIK”, asociate în mini-clustere (grupuri) din mini-ferme (ecoferme tematice)
– Zone noi rezidenţiale ECO pentru familii tinere, construcţia «caselor pasive»
– Proiectul «Tânărul fermier» prin conceptul: «Fiecărui liceu-un grup (cluster) de micro-ferme ecologice de excelenţă».
Prioritatea 5: Politici decizionale și de management TRANSPARENTE
– Toate deciziile importante, cu impact major, se vor lua în urma unei consultări publice, inclusiv prin referendum
– În managementul Primăriei – sistemul ”succesiunii” (Policy Making) şi o propunere CMC de dublare cu o cameră de experți pentru studii de impact, de analiză a nevoilor, pentru prevenirea deciziilor abuzive analiza contractelor de licitaţie, arendă și chirie a bunurilor municipale, pentru rezilierea contractelor dubioase
– Un Centru ”Scriere proiecte” (în Direcţia Patrimoniului municipal Chişinău), pentru atragerea de investiţii
– Evaluarea întregului patrimoniu public municipal, cu rezultate făcute publice. Înstrăinarea se va produce, în caz de necesitate argumentată, prin licitații deschise
– Expertiza structurii Primăriei, pentru optimizarea atribuțiilor adecvate dezidera- telor, în special în gestionarea proiectelor, crearea Consiliilor de cartier
– Selectarea prin concurs a cadrelor/specialişti, combinând cu formarea profesională continuă și o politica socială flexibilă = superpersonal.
Prioritatea 6: Proiecte sociale ECHITABILE
– Funcţionarul public, prin definiţie, servește cetăţeanul – postulat ce va impus în Primărie. Sloganul „Voi servi onest cetăţeanul în fiece zi!” – chintesenţa relaţiei Primărie – Cetăţean.
Proiecte sociale prioritare:
– Educaţia, Sănătatea şi Cultura – petrele de temelie ale unei Naţiuni
– Politici specifice și programe de suport pentru pensionari, persoane cu dizabilităţi, tineret, elite ale societăţii, familii cu mulţi copii şi alte categorii defavorizate
– Un Fond de solidaritate alimentat din acumularea amenzilor pentru încălcarea legilor, deciziilor şi pentru infracţiuni comise pe teritoriul Municipiului
– Utilizarea, fără compromis, a măsurilor legale de constrângere faţă de factorul infracţional, antisocial şi imoral. Primăria, prin poliţie şi organele coercitive municipale, va asigura liniştea şi siguranţa cetăţenior.
Înfăptuirea proiectelor enumerate necesită un volum impresionat de investiţii (miliarde de EURO).
De unde vor veni aceste resurse? Există mecanisme sigure de finanţare:
Prioritatea 7: Politici investiționale ATRACTIVE
- Apelare la Planul Marshall!
Promovarea dezideratului naţional de aderare la UE, utilizând calea cea mai scurtâ, eficientă şi puţin costisitoare – Reîntregirea şi Modernizarea Ţării, prin implementarea Planului Marshall: România–R.Moldova 2018! (Studiu de caz «PLANUL MARSHALL» România – R. Moldova, 2014).
Ce înseamnă pentru noi UNIREA , UE?
– calea dezvoltării investiționale (bani pentru agricultură şi infrastrutură), cu aplicarea principiului „more for more!”…
– libertate, bunăstare, securitate, respectarea dreptului omului, justiţie, stat de drept! Planul Marshall va fi implementat printr-un efort investițional din partea României + UE + SUA + alţi Parteneri de Dezvoltare + voința politică a elitei din R.Moldova şi România.
- Atragerea şi conversiunea remitenţelor în investiţii (există viziunea şi planul de aplicare, inclusiv prin coparticiparea la Planul Marshall).
N.B.: Migranţii basarabeni nu au încredere în guvernanți și nu folosesc pentru binele societății circa 6 miliarde de EURO! Sunt multe de făcut. De aceea, adresăm un apel către populaţia activă, cu poziţie civică, să ne constituim, împreună cu viitorii consilieri ai PNL, într-o echipă cu elan, pentru gestionarea interesului public, aproape de oameni şi de problemele lor.
Toate proiectele, programele și conceptele PNL și ale Consiliului Unirii pot fi găsite aici:
nu ar fi fost mai serioasă abordarea dacă aţi fi pornit în dezideratele d-voastră de la mărimea bugetului local? Se vor multe, dar cu ce bani bre? cu ce bani?
In Capitala cei inetresati, in speta primarul Chisinaului ar putea obtine bani nerambursabilimdin Fonduri Europenei
Pentru a obtine finantare nerambursabila din fonduri europene orice solicitant trebuie sa prezinte un proiect sau un plan de afaceri pentru o activitate concreta in Municipiul Chisinau.
In plus, cei doritori pentru finantari europene este necesar sa ai o firma inregistrata si sa incepi o activitate inainte de a solicita sprijinul financiar.
Niciun finantator nu iti acorda banii fara sa demonstrezi ca ai o idee de proiect viabil si un plan financiar prin care sa demonstrezi utilizarea corecta si eficienta a alocarii financiare. Mai mult, daca indeplinesti toate conditiile, orice ajutor financiar se acorda ca rambursare a cheltuielilor efectuate din fonduri proprii!
Deci candidatului PNL Timotei ȚURCANU poate foarte bine sa faca foarte multe minuni in Capiatala!
In Capitala, cei interesati, in speta primarul Chisinaului, ar putea obtine bani nerambursabili, din Fonduri Europene.
Pentru a obtine finantare nerambursabila din Fonduri Europene, orice solicitant trebuie sa prezinte un proiect sau un plan de afaceri pentru o activitate concreta in Municipiul Chisinau.
In plus, cei doritori pentru finantari europene este necesar sa aiba o firma inregistrata si sa inceap o activitate inainte de a solicita sprijinul financiar.
Niciun finantator nu iti acorda banii fara sa demonstrezi ca ai o idee de proiect viabil si un plan financiar prin care sa demonstrezi utilizarea corecta si eficienta a alocarii financiare. Mai mult, daca indeplinesti toate conditiile, orice ajutor financiar se acorda ca rambursare a cheltuielilor efectuate din fonduri proprii!
Deci candidatul PNL Timotei ȚURCANU poate foarte bine sa faca multe din cele necesare prosperarii Capitalei!
CRONICA UNIONISTĂ EUROPEANĂ –
—————————————–––––––
Sâmbătă, 16 Mai 2015
UN MARȘ UNIONIST EUROPEAN LA CHIȘINĂU-
circa 25 mii de persoane !
La 203 de la Ruperea și Ocupația rusească
a Moldovei de Est de la Moldova istorică /16 Mai 1812/
Bucurați-Vă ochii și inima –
Priviți aici zecile de mii de oameni pe străzile Chișinăului
CERÂND Re-UNIREA EUROPEANĂ CU ROMÂNIA !
Un Video de Anatol Mătăsaru
/priviți și alte video de Alexandru Moraru și Onu Brega/
https://www.youtube.com/watch?v=E6yxyhEGvcU
N.B.
pe tot parcurul marșului,
agenții staliniști ai SIS-temului KGB-ist bălănist timoftist din Chișinău
au fotografiat atent și profesional fiecare participant
pt. a fi ulterior hărțuiți, dați afară de la lucru, deportați sau chiar asasinați.
/ citiți amănunte pe blogul scriitorului Vladimir Beșleagă –
www europalibera org
(SCRISOARE DESCHISĂ)
Personalități majore din RM cer revocarea de urgență
a deciziei de expulzare a lui George Simion
http://www.timpul.md/articol/%28scrisoare-deschisa%29-personalitai-majore-din-rm-cer-revocarea-de-urgena-a-deciziei-de-expulzare-a-lui-george-simion-74605.html
Zeci de oameni /73/ de cultură, jurnaliști, academicieni și persoane publice din Republica Moldova au înaintat Guvernului și Președinției de la Chișinău o scrisoare deschisă prin care solicită
revocarea de urgență
a deciziei de expulzare de pe teritoriul Republicii Moldova
a cetățeanului României, George Simion, vest-moldovean din Focșani
Semnatarii scrisorii consideră că decizia autorităților Republicii Moldova în cazul președintelui Platformei Unioniste Acțiunea 2012 încalcă drepturile fundamentale ale omului: libertatea de exprimare, dreptul la liberă circulație, libertatea individuală. Totodată, în viziunea susținătorilor lui George Simion, măsura abuzivă a instituțiilor de la Chișinău afectează irevocabil imaginea Republicii Moldova, aspirațiile sale europene și imaginea în lume a tuturor cetățenilor săi.
Acad. Nicolae DABIJA; preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova;
acad. Mihai CIMPOI, preşedintele Asociaţiei Uniunilor de Creaţie din republica Moldova;
acad. Alexandru MOŞANU, ex-preşedinte al Primului Parlament al Republicii Moldova;
Ion UNGUREANU, ex-ministru al Cultirii;
Arcadie SUCEVEANU, preşedinte al Uniunii Scriitorilor;
Vasile BAHNARU, directorul Institutului de Filologie al Academiei de ştiinţe;
acad. Sergiu CHIRCĂ;
acad. Petru SOLTAN;
Andrei STRÂMBEANU, scriitor;
Ninela CARANFIL, artistă a poporului;
Mihai MORĂRAŞ, redactor-şef al publicaţiei “Universitatea”;
Ion COSTAŞ, ex-ministru al Apărării;
Aurelian SILVESTRU, scriitor, director al Liceului „Prometeu”;
Valeriu SAHARNEANU, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor;
Ioan PAULENCU, artist al poporului;
Vladimir CURBET, artist al poporului;
Serafim BELICOV, redactor coordonator al revistei „Viaţa Basarabiei”;
Vasile ŞOIMARU, economist, scriitor, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova;
Anton MORARU, doctor habilitat în istorie, prof. univ.;
Iurie COLESNIC, scriitor, Doctor Honoris Causa;
Alecu Reniţă, preşedinte al Mişcării Ecologiste, ex-deputat în Primul Parlament al republicii;
Tudor UNGUREANU, artist al poporului, conducător al Ansamblului „Ştefan Vodă”;
Iulian FILIP, scriitor;
Ion NEGREI, istoric;
Gheorghe VIŢU, preşedinte al Asociaţiei Basarabia Bucovina şi Ţinutul Herţa;
Vasile GROZAVU, preşedinte al Ligii Românilor de Pretutindeni, filiala Chişinău;
Maria BULAT-SAHARNEANU, jurnalistă;
Anatol PETRENCU, istoric;
Teodor MARŞALCOVSCHI, istoric;
Nadejda BRÂNZAN, ex-deputat în Primul Parlament;
Ion GĂINĂ, directorul muzeelor „A. Mateevici” şi „Ioan Zlotea” din Zaim şi Sălcuţa;
Tudor BOTIN, artist plastic;
Nina JOSU, scriitoare;
Andrei MOROŞANU, jurnalist,
Raisa CIOBANU, jurnalistă;
Ion BRADU, scriitor,
Gheorghe BUDEANU, scriitor;
Eugenia BULAT, scriitoare;
Valeriu DULGHERU, şef de catedră, UTM;
Vlad MISCHEVCA, istoric;
Andrei VIZIRU, jurnalist;
Mihai TAŞCĂ, istoric;
Maria STOIANOV, textieră, cant-autoare;
Igor COBILEANSKI, scenarist, regizor;
Igor CAȘU, istoric;
Val BUTNARU, jurnalist;
Vitalie CĂLUGĂREANU, jurnalist;
Nicolae NEGRU, analist politic;
Petru BOGATU, analist politic;
Vlad CUBREACOV, om politic;
Ion MISCHEVCA, doctorand în istorie, analist politic, editorialist;
Aneta GROSU, ziaristă;
Petru Grozavu, ziarist;
Sergiu STANCIU, viceministrul Tineretului și Sportului;
Aliona BALICA, șef serviciu juridic Radio Chișinău;
Valentin BUDA, jurnalist;
Ștefan SOFRONOVICI – poet, cercetător, Instit. de filologie la AȘM;
Victor ALEXEEV, președinte Partidul Noua Opțiune Istorică;
Corneliu BOTGROS, muzician;
Ana GUȚU, deputat PL;
Margareta CEMÂRTAN SPÎNU, scriitoare;
Leo BUTNAU, poet, prozator, istoric literar;
Larisa ZUBCU, director „Sala cu orgă”;
Eugenia MARIN, mama Doinei Aldea-Teodorovici;
Eleonora CERCAVSCHI, profesor, Liceul Teoretic Grigoriopol;
Gheorghe PALADI, medic, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei;
Ghenadie CIOBANU, compozitor și om politic;
Valentina BUTNARU, președinte al asociației „Limba noastră cea română”;
Veaceslav STAVILĂ, istoric;
Andrei ȚURCANU, filolog, profesor universitar;
Ana BEJAN, profesor;
Viorica OLARU, istoric;
Viorica CUCEREANU, jurnalist.
––––––––––––––––
CRONICA CINEFILĂ UNIONISTĂ EUROPEANĂ
–––––––––––––––––––––––––––––––––––
O INIVITAȚIE –
21-23 mai 2015, orele 17 și 19, /intrarea liberă/
a doua ediție a Festivalului de Film Românesc,
„MARI SCRIITORI, MARI ECRANIZĂRI”
Chișinău, cinematograful Odeon, str. M.Eminescu-55
–––––––––––––––––––––––––––-
ZIUA 1:
Joi,21 Mai 2015
Ora 17:00 – “CEL MAI IUBIT DINTRE PAMÂNTENI”
– după romanul lui Marin PREDA, Regia: ȘERBAN MARINESCU
Ora 19:00 – “CASA DIN VIS”
– după romanul lui Fănuș NEAGU, Regia: IOAN CĂRMĂZAN
–––––––––
ZIUA 2:
Vineri,22 Mai 2015
Ora 17:00 – “FELIX și OTILIA”
– după romanul lui George CĂLINESCU, Regia: Iulian Mihu
Ora 19:00 – “CIULEANDRA”
– după romanul lui Liviu REBREANU, Regia: Sergiu Nicolaescu
––––––––––
ZIUA 3:
Sâmbătă,23 Mai 2015
Ora 17:00 – “MOROMEȚII”-
după romanul lui Marin PREDA, Regia: Stere Gulea
Ora 19:00 – “MOARA CU NOROC”
– după romanul lui Ioan SLAVICI, Regia: Victor Iliu
http://ziarulnational.md/claudia-motea-cred-in-puterea-traditionala-a-artistilor-de-aici/
Petru Bogatu // Eliberarea unionismului
http://ziarulnational.md/petru-bogatu-eliberarea-unionismului/
Chișinău
Deși relatările despre manifestația din 16 mai au făcut înconjurul globului, semnificațiile ei esențiale au scăpat presei. Or, evenimentul anunță o nouă stare de fapt care nu a fost realizată încă nici de clasa politică autohtonă, nici de observatorii străini.
Marea surpriză
––––––––––-
Nu exagerez cu nicio iotă când spun că mitingul unionist a produs o mare surpriză amestecată generos cu o senzație de stupoare. Mulțimea reunită în Piața Marii Adunări Naționale i-a impresionat și pe adepții Unirii, și pe inamicii ei. Nimeni nu s-a așteptat că fără bani, fără experiență, fără sprijin politic, fără o forță riguros organizată pot fi adunate între 20 și 30 de mii de persoane la o acțiune unionistă.
S-a scris despre impactul expulzării lui George Simion asupra prezenței mulțimii sâmbătă în centrul Chișinăului. S-a speculat pe seama numărului de participanți, dar și asupra procentului de unioniști. S-au purtat discuții despre atitudinea pe care ar urma s-o ia clasa politică de la București și Chișinău față de noua situație. Agenția americană Stratfor a analizat efectele posibile ale acestei, dar și ale altor demonstrații asupra stabilității interne și externe din Republica Moldova.
Două lucruri însă absolut indispensabile pentru înțelegerea fenomenului au fost trecute cu vederea. Să le luăm pe rând.
De la un curent de gândire, la o mișcare populară
––––––––––––––––––––––
Primul.
Mitingul numeros și marșul viguros din 16 mai 2015 au ridicat curentul de gândire și simțire românească din Republica Moldova la rangul de amplă mișcare de revendicare a reunirii cu România.
Unionismul s-a transformat dintr-o expresie a opiniei publice într-o formă a democrației de masă. Dintr-un subiect de dezbateri și motiv de proteste disparate s-a convertit într-o acțiune populară magistrală.
Fuseseră și până acum demonstrații unioniste, nu-i vorbă. Acestea nu erau însă numeroase. PPCD, sub Iu. Roșca, nu organiza niciodată manifestații pentru unirea cu România. Au fost acțiuni antiguvernamentale, dar asta era cu totul altceva.
Sfârșitul înregimentării partinice
––––––––––––––––-
Și al doilea.
Acțiunea de la 16 mai a arătat că unionismul românesc din Republica Moldova s-a descotorosit de tutela formațiunilor politice. Acesta fusese monopolizat încă din primii ani de după proclamarea independenței de anumite partide, pierzând astfel calitatea de factor mobilizator și devenind, în consecință, un măr al discordiei, un pretext pentru reglări de conturi între diverse facțiuni politice.
Cred că înregimentarea partinică a unionismului n-a fost întâmplătoare,
fiind indusă din umbră de serviciile secrete ruse pentru a fragmenta și a
dezbina forțele democratice și proeuropene de la Chișinău. Pentru a perverti
și, în cele din urmă, pentru a discredita conștiința națională românească.
Și manevra în mare parte le-a reușit. Unionismul a fost împins la periferia
scenei politice și coborât la nivelul unei fronde sectare.
După autodemascarea lui Iu. Roșca și prăbușirea PPCD-ului, alte partide, din păcate, cu o încrâncenare demnă de o cauză mai bună, au căutat să-și adjudece controlul deplin asupra curentului unionist, dăunând enorm cauzei românești din Basarabia. Și nici nu-i de mirare.
============================================
Identificarea cu niște grupări politice mici, fără un bazin electoral solid,
transformă unionismul în percepția publică într-un fenomen marginal,
descurajând aderenții lui reali sau potențiali.
========================================
Meritul platformei „Acțiunea 2012”, al mișcării „Tinerii Moldovei”, al altor organizații nonguvernamentale este că au ajutat unionismul să iasă de sub poala partidelor, emancipându-l, dându-i aripi să urce la înălțimile unei idei naționale care plutește în aer. Acum o poate respira în voie oricine.
Traesc intro tara din UE si aici se spune asa – constructiile publice sint cele mai bune metode pentru functionarii publici de a face un ban in plus.Uitativa la anturajul actualului primar,ce s-au mai imbogatit ultimii 8 ani(numai orbii si surzii cred ca din salariu).Pe urma,nu poti face totul numai cu bani nerambursabili,mai trebuesc si credite.Cine va intoarce creditele?Copiii carora?
Dl. Timotei ȚURCANU,
va rugam sa faceti tot posibilul pentru a iesi pe la emisiunile de tv sau radio, sa va cunoasca oamenii. Sa stie ce doriti sa faceti, la ce politici de dezvolatare va ginditi.
Alegatorii trebuie informati, sa va cunoasca !
În PNL sunt oameni buni; A. Can, M. Severovan, M. Rusu,ş.a. Dar se vede că acolo nu ei dictează moda, fiindcă e totalmente uimitor cum PNL în „frunte” cu V. Pavlicenco, de fiecre dată îşi înercă tăria capului, lovind în perte şi în acei în care nu ar trebui să lovească. Sau PNL-iştii au cap, dar nu ştiu unde îl ţin?
Chiar că este de neînţeles acest aşa zis partid – PNL; în activitatea sa politică V. pavlicenco atât a lovit în S. Urechean, încât o vreme apărea o senzaţie că e comunistă. Iar astăzi acest T. Ţurcanu, care posibil e un om de treabă, declară că în turul doi al scrutinului din Chişinău, îl va susţine pe S. Urecheanu, care deja e total răsuflat. În aşa caz, unde şi de ce se bagă T. Ţurcanu şi pe cine reprezentă el în politică – o echipă a rătăciţilor?
Dragi prieteni din Chișinău, VOTAȚI-L PE TIMOTEI ȚURCANU!!! Domnule Andrei, PNL-ul știe ce vrea. E un partid cu oameni ONEȘTI! Și DNUL TIMOTEI ȚURCANU e un om în care puteți avea încredere!