Mai jos republicăm Apelul Consiliului Unirii la solidaritatea națională a forțelor democratice din spațiul românesc, document care, în forma Manifestului Solidarizării Naționale, a fost promovat de PNL încă în martie 2007. Cu timpul se ajunge la toate ideile unioniștilor din PNL, din Platforma unionistă a Consiliului Unirii. Dar înainte de aceasta, vom menționa că PNL a salutat toate declarațiile proUnire venite de peste Prut. Și ne bucurăm când, deși mai târziu, se preiau ideile, chiar dacă nu se menționează cine a lansat în spațiul public, cel puțin din corectitudine umană, dacă nu și politică. Astfel, PNL mai vine cu unele idei, ce ar trebui să facă acum partidele naționale din România, în contextul alegerilor de pe ambele maluri ale Prutului:
- Sa se înscrie în Consiliul Unirii, ca si PPDD; unioniștii vor avea, astfel, un motiv, iar partidele unioniste de peste Prut – un avantaj – sa fie sprijinite pentru mesajele lor proUnire în alegeri, care apoi să devină realitate.
- Să lanseze o Declarație Snagov pentru Basarabia, sa cheme toate partidele din România (dar și din R.Moldova, de ce nu?) să semneze pentru demersul european al RM și pentru disponibilitatea de a accepta refacerea unității naționale românești.
- Sa lanseze un Angajament politic ferm pentru basarabeni că vor face lobby la UE și SUA pentru a le convinge sa accepte unificarea după model german.
- Sa se încheie Acorduri bipartite, tripartite, cvadripartite etc. între partidele unioniste de pe ambele maluri ale Prutului, dacă nu se înscriu partidele din România în Consiliul Unirii.
Apelul Consiliului Unirii la solidaritatea națională a forțelor democratice din spațiul românesc
12 iunie 2014
Evoluțiile geopolitice din vecinătatea Republicii Moldova și a României, cauzate de comportamentul Rusiei, ca stat agresor, cu armată de ocupație pe teritoriul nostru național, precum și manifestările extremiste ale elementelor proruse, în preajma semnării acordurilor asociative cu UE, impun revederea abordării momentului politic de către partidele și organizațiile nonguvernamentale românești, proeuropene.
Constatăm, cu multă dezamăgire și indignare, că, după producerea alternanței la Putere, în 2009, – când nu doar populația cu vederi democratice a așteptat un drum politic proeuropean autentic, – reformele promise au trenat grav în Republica Moldova. Această realitate pune în pericol parcursul proVest declarat, în pofida optimismului ridicol, afișat de guvernanții pseudodemocrați, ce se declară proeuropeni, dar care sunt, în esență, antiromâni și proruși, din motive cleptocratice.
Guvernanții se ascund îndărătul falsului argument al unei ”politici externe abile și inteligente”, urmărind, ca și comuniștii, „sugerea de la două oi” și consumul oneros al fondurilor europene, alungarea oamenilor peste hotare, distrugerea sistemelor de sănătate, învățământ și cultură, servirea, cu fidelitate și precauție, a intereselor Moscovei, alături de instrumentele fățișe ale acesteia.
Constatăm apariția provocatoare a elementelor antinaționale, promotoare a fundamentalismului moldovenist iredentist vizând Moldova din România -manifestări de separatism și extremism, tolerate, ba chiar, poate și inspirate de unii guvernanți. Reîntregirea Moldovei istorice se poate face doar prin Unire, în cadrul Statului Unitar Român, obiectiv împotriva căruia forțele prorusești luptă, inclusiv violent, mai ales din anul 2012. Aceștia luptă solidar împotriva unioniștilor, care știu că cea mai scurtă cale de integrare în UE și NATO este Unirea cu România, prin metode constituționale, pașnice, în baza unui vot popular, exprimat democratic.
În fața pericolelor interne și externe, Consiliul Unirii condamnă pasivitatea premeditată a instituțiilor nefuncționale ale statului și poziția lașă a guvernanților șantajabili, fricoși și cheamă forțele ce se consideră naționale și democratice la un dialog în vederea oferirii unei alternative fariseilor de la Putere și Opoziției comuniste.
Dialogul ar fi și în interesul partidelor de la guvernare, ce ar trebui să consolideze societatea pentru apărarea traseului european în fața provocărilor extremiste proruse contra UE, NATO, contra unității naționale românești.
Dispersarea forțelor necomuniste va favoriza, în acest an electoral, votul dezamăgiților de guvernarea coruptă, de lipsa justiției și a reformelor în economie, va genera tensiuni și destabilizare în societate – stări de lucruri dirijate, fără nicio îndoială, de Moscova și de cei care îi execută comenzile și nu doresc, pentru basarabeni, o viață civilizată.
Unioniștii au salutat și apreciază semnarea, pe 27 iunie, a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE. Semnarea, foarte întârziată, a acordului, nu este, însă, doar rezultatul activității unor politicieni de ieri ori de azi. Semnarea – ce abia implică un mare efort ce urmează a fi depus, ca statul să devină eligibil pentru aderarea la UE, – este apreciată de Consiliul Unirii drept un corolar al efortului colectiv al părții de elită și al părții de societate cu vederi naționale, proeuropene, democratice și reformatoare, care au promovat constant obiectivul european, în pofida părții de elită retrogradă, oscilantă și oportunistă, ce manipulează și astăzi societatea.
În acest rezultat își au o parte mare de contribuție rolul de avocat și sprijinul din partea României. Consiliul Unirii promovează imperativul consolidării forțelor politice din al doilea stat românesc în jurul obiectivului european – spre care se poate ajunge pe diferite căi, cea mai sigură fiind Unirea cu România – printr-o Declarație asemănătoare celei de la Snagov, semnată de către toate partidele din România în anul 1995, prin care fiecare formațiune politică s-a angajat să militeze și să apropie aderarea europeană, prin metode proprii.
Consiliul Unirii propune clasei politice din România semnarea unei Declarații de la Snagov-2 ”Pentru Basarabia”, prin care toate partidele din primul stat românesc să se angajeze în sprijinul demersului democratic și proeuropean al celui de-al doilea, cu disponibilitatea pentru ideea refacerii cât mai grabnice a unității naționale românești, prin lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop.
Pe 28 iunie 2014 se va ține congresul extraordinar al Partidului Național Liberal din România – un partid istoric ce există de 139 de ani, perioadă în care a înfăptuit Marile Uniri. Consiliul Unirii propune PNL din România să evoce, la forul suprem al național-liberalilor, tragismul acestei date în Istoria Românilor, să comemoreze victimele ocupației comuniste de pe ambele maluri ale Prutului, invită PNL pe platforma unionistă, alături de alte partide componente ale Consiliului Unirii.
Sâmbătă, 28 iunie 2014, ora 10.00, la Chișinău, în fața Academiei de Științe a Moldovei, Consiliul Unirii îi așteaptă pe membrii partidelor și organizațiilor civice ce se consideră naționale, românești, unioniste, pe toți românii de bună credință de pe ambele maluri ale Prutului și pe alogenii integrați în al doilea stat românesc, să participe, îmbrăcați în negru, la un Marș de doliu și al Demnității naționale, în memoria sutelor de mii de români, din toate provinciile, exterminați sub regimul comunist de ocupație.
Nu dorim reeditarea unei asemenea crime și cerem, în permanență, lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop, pentru a reîntregi neamul românesc.
Consiliul Unirii,
Chișinău 12 iunie 2014
După Traian Băsescu, după Victor Ponta care are un slogan electoral identic celui al PNL din R.Moldova, iată că și Klaus Iohannis repetă – ceea ce au spus PNL, Consiliul Unirii, că ”E nevoie de „un nou Snagov” în problematica legată de Moldova”
Candidatul ACL la prezidenţiale Klaus Iohannis a declarat, luni, la prezentarea programului său, că e nevoie de „un nou Snagov” în problematica legată de R.Moldova şi a menţionat că reunificarea e alternativa pe care doar Bucureştiul o poate oferi şi doar Chişinăul o poate accepta şi beneficia de ea.
„Ca preşedinte al României, nevoia de a construi un «nou Snagov» pentru societatea românească va fi cadrul în care îmi voi asuma problematica Republicii Moldova. Comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie şi cultură fac din relaţia României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la Bucureşti, România are o datorie faţă de cetăţenii de dincolo de Prut, derivată tocmai din această relaţie specială”, a spus Iohannis.
El a arătat că există două tipuri de declaraţii publice privind Republica Moldova, pe de-o parte, angajamentul ferm al Bucureştiului de a sprijini Chişinăul în drumul său european iar, pe de alta, ideea reunificării celor două state.
„Ar fi o eroare să le considerăm drept contradictorii. Avem, în acest moment, ca proiect politic asumat unanim – Preşedinţie, Guvern, Parlament – ideea de sprijin european pentru Chişinău. A pune «reunificarea» împotriva «integrării» e greşit şi inutil. «Reunificarea» este alternativa pe care doar Bucureştiul o poate oferi şi doar Chişinăul o poate accepta şi beneficia de ea. Dacă cetăţenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu îi poate forţa, iar dacă o doresc, nimeni nu îi poate opri să o facă. Aceasta este consecinţa ultimă a relaţiei speciale dintre cele două state”, a susţinut Iohannis.
