Sâmbătă, 13 septembrie, a avut loc, la sediul PNL, conferința 
Organizației de
Tineret a PNL. TNL-iștii convocați în conferință și-au exprimat dorința de a promova activ Programul unicului partid unionist din Republica Moldova, și-au ales organismele de conducere și au discutat despre perspectiva tinerei generații într-o societate cu democrație șubredă și cu un mare grad de corupție, care alungă oamenii disperați și descurajați peste hotare.
TNL-Chișinău l-au ales ca președinte al organizației municipale pe 
Alexandru Olevschi, tânăr activ și cu experiență politică la cei peste 30 de ani ai săi, care s-a angajat, împreună cu echipa, să promoveze valorile naționale și identitatea românească în stânga Prutului, pentru a se realiza reîntregirea neamului.
Echipa aleasă, din vicepreședinți și Biroul Permanent, împreună cu activiștii din sectoarele din Chișinău, vor participa activ la manifestările publice ale formațiunii, vor organiza și manifestări proprii. În conferință au fost promovate și tinerele, care trebuie ajutate să fie mai curajoase când e vorba și de a fi alese în organismele decidente, nu doar să fie la munca de salahor al partidului.
TNL-iștii vor participa împreună cu ceilalți membri ai PNL la Marșul Tricolorului de dumincă, organizat de ”Tinerii Moldovei”.
La conferință au fost invitați Anatol Caraman, președinte al AVR-92 ”Tiras-Tighina”, copreședinte al Consiliului Unirii, Vitalia Pavlicenco, președintele PNL, care au vorbit despre activitatea formațiunii în cooperare cu entitățile unioniste și i-au încurajat pe TNL-iști să își sporească rândurile, urându-le succes în activitatea politică.
Serviciul de presă al PNL
Să fie într-un cias bun și cu Doamne ajută!
Asta așa este, tinerii sa invete ce este corect si bine! Trebuie ca lumea să stie si sa-si doreasca ca cele doua tari sa fie impreuna si sa se sprijine la nevoie..
Dincolo de ce s-ar vorbi şi scrie, „moldovenismul” are, în esenţă, două dimensiuni. Prima este una a moldovenismului românesc, care porneşte de la ideea unităţii moldovenilor cu restul românilor, unitate realizată politic la 1859, iar apoi în 1918, în baza unei comunităţi istorice, lingvistice, culturale dintre moldoveni şi ceilalţi români, aşa cum s-a întâmplat cu alte naţiuni care s-au adunat grămadă în întreaga Europă în acea perioadă. Acest moldovenism are ca ax formativ râul Prut şi priveşte teritoriul dintre Prut şi Nistru ca o manifestare firească de continuitate a românismului, respectând tradiţiile şi obiceiurile statuate aici istoric.