Membrii DPN ai PNL cer ca recensământul să fie declarat neobiectiv și influențat politic

Comunicat de presă

Pe data de 24 mai, când Partidul Național Liberal, partid istoric din spațiul românesc, a împlinit 139 de ani, a avut loc ședința statutară a Delegației Politice Naționale a PNL.

Membrii DPN au audiat Raportul BPC despre activitatea desfășurată în perioada decembrie 2013–mai 2014, prezentat de președintele formațiunii.

Alte puncte de pe ordinea de zi a fost aprobarea, cu înaintarea spre adoptare în Consiliul Unirii a două documente într-un an electoral – ”PRINCIPIILE şi CRITERIILE de promovare a candidaţilor pentru funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în alegerile parlamentare pe lista PNL” și ”CRITERIILE  DE  BAZĂ pentru promovarea membrilor Guvernului Consiliului Unirii”, pregătite de Secretarul general al partidului și propuse spre aprobare DPN de către BPC.

S-a dat citire apoi ”Hotărârii PNL privind activitatea organizatorică imediată a structurilor teritoriale”, care prevede desfășurarea conferințelor teritoriale, solicitarea de a fi declarat drept neobiectiv și influențat politic recensământul din acest an, precum și participarea la Marșul de comemorare a victimelor ocupației sovietice, care va avea loc pe 28 iunie. Au fost prezentate și aprobate textul Declarației”Pe 24 mai 2014, PNL, partid istoric în spațiului românesc, a împlinit, 139 de ani. Poziția PNL din stânga Prutului față de actualul moment politic”, precum și alte documente, ce urmează după Raportul prezentat de BPC. 

Serviciul de presă al PNL

Pe 24 mai 2014, PNL, partid istoric în spațiul românesc, a împlinit, 139 de ani

Poziția PNL din stânga Prutului față de actualul moment politic

Astăzi, 24 mai, marcăm 139 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal -partid istoric ce s-a constituit printr-o raliere liberală în ajunul scrutinului parlamentar din aprilie 1875.

La 4 ianuarie 1875, liberalii au format un Comitet Central Electoral, pentru coordonare politică națională, dar au rămas în opoziție. Pentru succesul politic, mai era necesară o fuziune, produsă la 24 mai 1875, când Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Anastase Stolojan, alți fruntaşi liberali au pus bazele PNL, pentru îndepărtarea conservatorilor de la putere.

Printre cei înscrişi în PNL până la 5 iunie 1875 erau personalități ca D.Berindei, Ion C.Brătianu, D.Brătianu, I.Ghica, A.Golescu, Pache Protopopescu, C.A.Rosetti, Dimitrie A. Sturdza.

În titulatură s-au îngemănat două concepte – național şi liberal. “Naţional” însemna recuperarea identitară sub raportul întregirii statului român în atributele suveranității şi dezvoltării economice, culturale, educaționale. ”Liberal” exprima natura regimului social–economic şi politic, bazat pe proprietate şi libertate, prin căutarea continuă a echilibrului dintre clasele societății. Este chintesenţa a două curente de gândire politică, din care s-a edificat statul român modern, contopite în ideologia şi practica PNL care, după 1866, au însemnat modernizarea României. S-au promovat la cârma Guvernului M.C.Epureanu, cu Mihail Kogălniceanu la Externe, Gh.Vernescu – la Interne, I.C.Brătianu – la Finanțe, Gh.Chițu – la Culte şi instrucțiune Publică, colonelul Slăniceanu – la Război.

Guvernările liberale şi-au clădit politica externă pe ideea naţională a independenței de stat a României. Ultima etapă liberală, grefată pe idealul unităţii naţionale, ţintea revenirea Transilvaniei la
România, realizată în 1918, sub o guvernare liberală.

De Ion I.C.Brătianu, preşedintele PNL între 1908-1927 şi prim-ministru în cinci mandate (1909-1911, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926, 1927), se leagă mari împliniri – alipirea (în 1913) la România a judeţelor Durostor şi Caliacra, ce formează Cadrilaterul, desăvârșirea unității naționale a României (1918). Perioada 1922-1926 a fost epoca celor mai mari succese liberale. Guvernul Ion I.C.Brătianu a rezolvat cele mai grele probleme ale statului întregit prin unificarea celor 4 regiuni în plan administrativ şi legislativ; a reformat economic și multiaspectual Ţara. S-a adoptat o nouă Constituţie. În 1926, liberalii au ajuns pe culmea puterii şi a influenţei, încheind misiunea istorică începută în 1848.

Partidul Național Liberal din Republica Moldova îi felicită pe toți membrii formaţiunii cu ocazia aniversării curentului politic național-liberal, ale cărui principii le împărtăşim cu toții.

Conducerea PNL din R.Moldova, care asigură funcționarea activă a partidului de şapte ani, în lipsa unui stat de drept, ce înseamnă şi condiţii impropii pentru un autentic pluralism al partidelor, constată regresul enorm – în plan moral – al pretinsei elite politice şi statale din stânga Prutului față de evoluția României şi de aşteptările românilor de după 2009, elită total incapabilă de a se ridica la înălţimea istoriei personalităților româneşti care s-au zbătut pentru a crea un adevărat stat, pentru a-l moderniza şi a-l plasa în rând cu statele europene.

PNL din stânga Prutului speră în accelerarea procesului de apropiere intraromânească și de omogenizarea românească – prin conştiinţa și identitatea națională, prin informare corectă şi voința românilor din al doilea stat românesc, în pofida fariseismului şi propagandei antiromâneşti directe sau fățişe ale guvernanților sau opoziției bolşevice.

În contextul situației politice complicate din R.Moldova, cauzată și de factori geopolitici, căreia nu îi fac față guvernanții farisei si prorusi, acoperiți cu frazeologie proeuropeană, PNL salută fără tăgadă semnarea Acordurilor asociative cu UE pe 27 iunie 2014, ca prim-pas spre desprinderea spațiului românesc din stânga Prutului de orbita rusească nefastă si exprimă recunostință partenerilor euroatlantici pentru disponibilitatea si insistența de a atrage Chisinăul în circuitul european. PNL salută poziția oficială a României de a fi primul stat susținător, cel mai firesc, al demersului european al Republicii Moldova.

Pentru accelerarea, însă, a realizării obiectivului de integrare în UE, național-liberalii consideră că reunificarea celor două state, în baza Declarației de Independență si a Constituției, ar fi calea cea mai indicată, care ar duce si la asigurarea securității cetățenilor prin reîntregirea românilor sub scutul NATO.

PNL continuă, astfel, eforturile fruntasilor partidului istoric PNL, care a înfăptuit Marile Uniri, si speră că actuala formulă a PNL din România se va fixa si pe idealul predecesorilor național-liberali – de refacere a unității naționale românesti.

PNL îşi exprimă continua nedumerire în legătură cu tensiunile politice din România, din a căror cauză nu se găseste un loc prioritar pentru plasarea Basarabiei şi a obiectivului de reîntregire românească drept imperative naționale decât în campaniile electorale. Exemplul prost din România este copiat regretabil în Basarabia, unde nu se reuşeşte o consolidare a polului proromânesc şi liberal.

Totodată, PNL îşi exprimă în continuare îngrijorarea față de derapajele antidemocratice ale actualilor guvernanți care, în loc să caute căi legislative şi instituționale pentru a asigura respectarea legii de către forțele separatiste și extremiste, se dedau la declarații antiunioniste, neglijând legislația și practica CEDO, procedând așa de dragul captării voturilor din zonele cu cetățeni neintegrați în al doilea stat românesc.

PNL cere partidelor de la guvernare să pună capăt fariseismului şi luptei contra proromânilor, mascate cu orientarea proeuropeană, prin care ele urmăresc doar reperpetuarea, cu orice preț, la putere, pentru a-şi continua practicile oneroase şi schemele de mafiote şi de corupţie

Un exemplu foarte trist, dar evocator, este spiritul antiromânesc în care a fost pus la cale şi în care decurge recensământul din acest an, fapt pentru care PNL le cere guvernanților să îl considere neobiectiv şi influențat politic.

PNL aşteaptă ca cetățenii, în special românii şi alogenii integrați în al doilea stat românesc, să conștientizeze că nu avem două vieți nici noi, nici copiii noștri, pentru a le dărui viața noastră celor ce au furat-o şi ne-o fură pentru interesul buzunarelor, neamurilor şi clanurilor lor.

Chişinău, 24 mai 2014