Partea IV. După publicarea Serialului meu legat de KGB, am înțeles, cu multă tristețe, cine sunt cei mai alertați…

Partea a IV-a

Această parte, pe care am crezut-o ultima din serial, dar care cred că va avea continuare (poate nu imediat) o consacru comentariilor și răspunsurilor mele la cele trei articole publicate anterior. Dar, mai întii, un comentariu de pe Internet, aparținând lui Sergiu Burcă, fost deputat PPCD:

Comentariu scris de Sergiu Burcă pe 17 Noiembrie 2011 – http://inconstantin.ro/2011/11/lista-fostilor-agenti-kgb-din-republica-moldova-lista-lui-sandrovschi.html#comment-56105

”Despre această făcătură de listă am spus acum câțiva ani, public și în cunostințü de cauză, că a fost întocmită pe str.Iorga 5, Chișinău, de fosta troikă pepecedistă de tristă pomină. În lista respectivă sunt și câteva nume reale de foști agenți KGB pe care lumea le cam cunoștea. Dar cea mai mare parte sunt persoane cu o anumită vizibilitate publică, din mediul politic sau din societatea civilă, care nu au nici în clin, nici în mânecă cu fostul KGB, dar care, după joncțiunea din 2005 dintre Voronin și Roșca, prezentau un oarecare pericol pentru regim. De aceea au şi fost amestecaţi în pomelnicul respectiv, în care am şi eu onoarea să figurez ca agent/informator KGB cu numele de cod „oswald”. Eu, agent „oswald”? Frumos!”

De pe www.pavlicenco.md

Patriciu:  Dna Vitalia, stiind cum e justiţia noastră, asemenea hotărâri îşi pot “scoate” şi unii ce au coloaborat destul de fructuos cu KGB-ul…

Vitalia Pavlicenco:  Nu este nicio logica aici. Daca ar fi asa, ar da multi busna. Dar vad ca nu dau, pentru ca sunt cu pufusor pe botisor, probabil. Si-apoi citeste intreg calvarul parcurs de mine, unde trebuie rabdare, ca sa treci si sa suporti toate etapele. Daca eu din 2006 lupt, asta sa insemne ca am controlat eu justitia? Si-apoi, iarta-ma, acum judecatorii nu iau decizii chiar asa cum vor ei. Cind e vorba de patrimoniu, proprietati, bani, ma rog,  – acolo sunt interese. Dar aici e SISTEMUL. Sa invingi sistemul, cind stii ca este si CEDO, e o treaba. Sa vedem cine se avinta. Iata tu, de exemplu, fa asta.

Alic: Doamnă Vitalia, nu am motive să afirm sau infirm (ne)COLABORAREA Dvs. cu KGB, DAR: cum puteau ei să vă deie asemenea SPRAVCĂ, dacă listele cu SECsoţi sînt la Tiraspol, cică, sau poate că au şi fost arse? Nu am auzit încă pe cineva să declare în presă, că au încercat să-l atragă în mociila SECsotică, dar a refuzat şi să dea numele colarobatorilor KGB care încercau să îl coopteze. Eu uite am fost PEŢIT şi eu să colaborez cu KGBul, dar am refuzat. Eu vă pot prezenta 2 KAGHEbişti care mă CORCOLEAU şi pe care i-am refuzat. Alexei şi Valentin. Nu le dau numele de familie, deşi nu m-aş teme DE ACUM. Primul o fi avînd vreo 80 de ani, celălalt peste 60. O fi fiind ambii în viaţă… Ba mai mult: acum vreo 2 decenii am publicat în presă un material LUNGUEŢ despre cercarea lor de a mă coopta. A fost primul şi pentru multă vreme unicul de acest fel. Ba un secSOT (de le se ştia, că e de acolo) îmi zise: Băi, tu nu crezi că vremurile se pot întoarce?…Că era secsot, mulţi ştiau. Noi ştiam care-s intelectuali de ACOLO. Carieră fulminantă. Îşi schimbau locurile de muncă cu regularitate: AICI şi-au făcut datoria, hai dincolo. Sînt multe de spus. Mai revin. Poate. Ziceam la început: cum pot să afirme SIS-ul cela, că cutare A sau NU A colaborat, de vreme ce nu au listele-dosarele. Dacă erau, Ghimpu le scotea pe PRILAVCĂ…Cînd era INTER(naţionalinii)RIMAR.

Şi lui Dabijavra îi curg balele, că nu ar fi colaborat cu kgb-ul, dar vreau să vă amintesc despre participarea lui la defăimarea lui Nicolae Lupan, la TV moldavă (cei mai în vîrstă îl mai ţin minte, în prezent este întemeietorul ProBasarabiei şi Bucovinei), SHOW iniţiat la TV de către kgb-ul de atunci. Dabijavra şi cu regretatul Teleucă, consăteanul lui Lupan, l-au făcut cu ou şi oţet pe jurnalistul de la Radio tineret, care era încă pe atunci ROMÂN, nu după 2000, aum au devenit alţii. Nu zăbavă Lupan a fost aruncat cu buldozerul peste graniţă, ca și Soljeniţîn şi alţi patrioţi. Păi vă întreb: cum poate acest fariseu de Dabijavra care a tîlhărit gazeta US Liter. şi Arta să mai aibă obrăznicia să declare că e curat ca lacrima ce o varsă. El (cu Vieru, Tanasă, Gadîrcă, Petrenco, Moşanu, Snegur şi alte lichele) rapăn comunist-bolşevic azi e cel mai mare patriot. El azi loveşte în unicul MARE scriitor al nostru Druţă. El şi cu marea minciună naţională – Cimpoi.

Nu vă lăsaţi pradă documentelor, ci realităţilor: şi plahuitniuc, şi filat, au documente de oameni cinstiţi: pe toate averile au documente că sînt legale, oficial CAPTURATE, – NOI? să mai credem în vreo hîrţoagă? Deci, dna Pavlicenco nu poate fi nici acuzată de colaboraţiosm, nici dată de basma curată. Eu nu am cunoscut-o personal decît aşa, de la distanţă şi nu am nici un temei să o bănuiesc sută la sută, decît ceea ce scria presa, – cum putea ea călători în Cuba cu soţul, cînd noi nici la Ungheni nu puteam călători fără permise speciale. Din păcate, listele agenţilor secreţi nu le va vedea nime niciodată. De ce minusculul patriot Plugaru nu a văzut aceste liste, măcar şi din curiozitate? Eu pot să vă dau mai multe nume de scriitori, numele cărora îl poartă şcoli, străzi, etc., dar sută la sută – turnători (şi de vin) , cum vă exprimaţi mai romăneşte. Una vreau – să nu daţi numiri de intelectuali la toate gardurile.

Vitalia Pavlicenco: Mie balele nu-mi curg, pentru ca nu le am si nu sunt bolnava, ma mai pot și sterge cu servetele…

Nu am cu nimeni nimic. Fiecare, inclusiv Dabija, poate merge in instanta. Cine se teme, se teme, cine nu se teme, are calea deschisa. In R.Moldova precedentul nu e ca a fost trecut prin justitie un raspuns oficial al unei institutii publice de resort – care era deja suficient -, ci faptul ca am depus cerere pentru “constatarea faptului ce are valoare juridica”. Aici e precedentul, care vizeaza falsitatea legata de numele meu intr-o lista al carui autor nu a putut fi stabilit. Iar decizia a fost luată pe baza răspunsurlui dat mie în 2006, confirmat prin declarațiile reprezentantului SIS. De ceilalti din lista nu ma apuc sa judec, eu nu le cunosc activitatea din diferite perioade ale vietii lor.

De asemenea, am scris public de atitea ori – cine are sa spuna despre mine fapte despre care el crede ca le-as fi facut avind vreo colaborare cu vreo insititutie oculta, sa o spuna public. Dar asa ceva nu exista. Mi-au cautat si in autoreferatul de doctor in dilologie, au mai cautat peste tot. NU EXISTA! Am avut o viata demna si corecta, fara a atinge viata cuiva si in perioada sovietica. Nu am compromis demnitatea nationala nici prin teza de doctor in istoria limbii romane, nici prin orice activitate. Dar am trait si eu – fara vrerea mea -intr-un sistem comunist, important este ca nu am lucrat in structuri de partid si sovietice, ca nu am facut rau oamenilor.

In privinta lui Alexandru Mosanu, el a spus ca daca il ajuta Bunul Dumnezeu sa iasa din iarna e posibil sa mearga si el in instanta. Are motivele sale cum a suferit din cauza listei facute de cei cu “miini curate”… dar foarte dubioase…

Ce inseamna sa lasam documentele la o parte? In instanta de judecata, daca eu te chem pentru ca m-ai calomniat, eu vin cu documente, dar dumneata vino cu “realitatea”, care este interpretabila si nu poate fi anexata la dosar. Asa ca haideti sa incetam manipularile si demagogia. Mergeti in instanta si demonstrati altceva in privinta mea daca sunteti sigur ca o puteti face.

Cititi toate comentariile mele aici la acest articol. Eu revin cu alte trei articole din aceasta serie.

Alic: Doamnă Vitalia, vă rog să mă scuzaţi în privinţa balelor, nu m-aş fi referit niciodată la doamne…V-a dus în eroare ŞI-ul cela, poate. L-am avut în vedere mai ‘întîi pe dabijavra, el e cu părul ŞICLIT-nespălat, cu…în colţurile gurii, cu venin pe limbă, a DERVELIT-calomniat-nedreptăţit zeci şi zeci de oameni în gazeta furată de la US, primul fiind se pare Moţpan, unul dintre primii, şi marele Druţă, se ştie de CAMpania COMpaniei cimpoi-vieru-dabija contra lui Druţă, spre a-l da jos de pe ultimul de sus fuscel al scării şi de a se urca pe ei înşişi. Trei mari potlogari literari, Domnul să-l neierte pe unul dintre ei, mefistofel la profil şi cîinism…Moşano-pentrencii, doamnă Vitalia, poate ştiţi cum se numeau DEŞERTAŢIILE lor de doftori? În titlurile lor, ale deşertaţiilor, figurau mai ales 3 termeni – Basa, Molda, Roma, unii ocupau, alţii erau ocupaţi. Mai exact întrebaţi-l pe Viorel Mihail, el ştie despre ce scriau aceşti doi nenorociţi ce s-au dat mai apoi drept mari ROMÂNI. Şi nu numai despre aceşti patrioţi e vorba. Mai sînt, aceaiaşi trei de mai sus vieru-cimpoi-dabija, care îi dedicau versuri lui Ilici, iar Cimpoi scriind despre estetica leninistă. Ei, bine, vă spun încă o dată: nu AFIRN, nici INFIRM. Dar despre cei de mai sus nu mai încape îndoială: prin scrisul lor au acordat mare ajutor kgb-ului, fie şi indirect au fost kgb. Vedeţi ce forfotă e pe forumul Dvs? E o problemă delicată: să dai şcolilor nume de kgb-işti (la nordul Moldovei e o astfel de şcoală, eu am argumente inrefutabile în privinţa tipului care a fost agent secret, dar e de acum mort, Domnul să-l neierte) şi să îl acuzi pe Druţă şi Sadoveanu de a fi mari SOVIETICI.

Vitalia Pavlicenco: Nu inteleg de ce scrieti așa alambicat. Adica ceva confuz si neclar. VA REPET: NU AM TREABA CU NIMENI! Eu mi-am aparat bunul meu nume. Am demonstrat ca nu sunt santajabila. Restul – faca ce vor, sa demonstreze ce vor. Eu am deschis calea si cei care vor reproduce lista Sandrovschi cu numele meu vor fi chemati in judecata. Restul nu ma priveste. Eu am creat un precedent si pentru cei care sunt curati si ponegriti pe nedrept. Nu am avut de a face cu niciun sistem ocult, nu cunosc ce e acolo, cine si cu cine au colaborat, nu am avut de a face cu oamenii sistemului, dimpotriva si eu, si familia, am fost persecutati de Sistem si m-am zbatut sa demonstrez Sistemului, care este unul prorusesc, precum ca nu toti pot fi calcati in picioare, pt ca mai exista si un dram de demnitate la unii. Atit. In rest, nu-mi scrieti ce credeti despre scriitori sau despre oricine, pentru ca eu nu am fost in niciun fel de combinatii si structuri cu nimeni si nu le cunosc viata, am fost departe de toti in perioada sovietica, precum si acum. E am parerea mea despre scriitorii nostri, am si scris un articol despre intelectualii nostri pe blog. Chiar si de la Uniunea Jurnalistilor, din care am facut parte si am fost vicepresedinte dupa 1991, am avut de suferit, iar cei care au facut raul, oamenii sistemului, s-au cam dus pe cealalta lume. Deja doua persoane, care mi-au facut un mare rau, au murit si inca rau de tot. E vorba de Tudor Tataru si Vasile Vatamanu. Dumnezeu sa ii ierte. Intre altele, anul 2014 este unul de rasplata. Pentru ce au facut oamenii in anii precedenti… Bine sau rau.

Gheorghe: Nu mai comentati aiurea. Dna Vitalia s-a adresat in instanta cu o cerere in constatare unde prin probele si inscrisurile depuse in instanta de SIS aceasta urmeaza sa se pronunte a fost sau nu a fost turnator. Instanta a spus NU. Ce mai vreti? Mai mare dovada nu trebuie – asta-i tot. A facut-o dna Pavlicenco, pentru ca nu o data in sursele de socializare aparea numele ei ca colaborator al CGB. Cei care comenteaza aiurea hotarirea unei instante o fac la comanda cuiva, pentru a discredita.

Eugen Zavtoni: Nu înţeleg de ce trebuie să te speli dacă nu te-ai murdărit. Lumea vă cunoaşte activitatea parlamentară şi civilă.Un turnător, un trădător nu poate fi atât de combativ cu puterea, nu poate apăra cu atâta ardoare cauza naţională precum o faceţi dvs. atâţia ani. Nu sunteţi pe placul puterii, aşa că vă puteţi aştepta la insinuări şi provocaţii şi în viitor.

Vitalia Pavlicenco: Eu am un dosar cu Selin, care m-a calomniat la un canal de televiziune si incearca sa treaca aceasta calomniere drept liberate de exprimare sau, poate, judecata de valoare. Nu merge. Pentru ca trebuie sa ai dovezi, pe care sa le prezinti in instanta. Asta dumneata asa judeci, dar cei care au facut lista si o invoca, au alte scopuri – de a-i murdari pe incomozii Sistemului. Acum, cu decizia de judecata, poti chema pe oricine sa raspunda si sa restituie pagube materiale pentru prejudicii morale. Pentru mine si pentru oamenii normali era suficient raspunsul SIS din 2006, dar iata ca nu a fost asa pentru toti. Cititi cu rabdare intreg serialul, ca mai am cel putin trei articole. Veti afla inca multe lucruri curioase.

Vasilisa: Dna Vitalia Pavlicenco! Intrucat stim cat de “justa” este “justitia” moldoveneasca si cata dreptate se face dupa “procesele” lor.Tinand cont de informatia ca arhivele kgb-lui au fost “evacuate” la Tiraspolea. Stiind ca conducerea structurilor secrete a fost si este alcatuita, in special, din cadrele vechi ale sistemului. Cred ca intelegeti de ce am scris asa? Am si eu niste banuieli, ca toata lumea, care inca gandeste. De ce trebuie sa cred orbeste in ceea ce ati insirat aici mai sus? Pe mine personal, nu ma intereseaza ca ati fost ori n-ati fost acolo, pentru ca putin ce ma intereseaza. Eu v-am intrebat candva despre “lipsa” in cartea de munca a unui an, se pare ca a 1990 ori 1991, nu ma tin minte exact, pentru ca cititnd ce ati postat aici candva, am constatat,pentru mine, ca un an lipseste. Nu stiu, dar ca se vorbea odata “prin targ” ca anume in acel an ati fi calatorit pe continentul american, dar ca nu se stie in ce functie erati atunci? Nu va suparati pe mine, va rog…

Iar acum despre banuieli, de care am scris in primul mesaj: va atrag atentia la ceea ce a afirmat “reprezentantul persoanei interesate Serviciul Informaţie şi Securitate al RM – Victor Enachi – in cadrul şedinţei de judecată a lăsat cererea dată la discreţia instanţei, urmînd ca aceasta să se expună in limita materialelor anexate la dosar, menţionînd că, potrivit Legii cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, listele colaboratorilor acestora sunt secretizate, acestea pot fi făcute publice numai cu acordul scris al acestor persoane şi numai în cazurile prevăzute de legislaţie. Adica in opinia mea ca e adevarata lista ori nu, asta-i problema, pentru ca “listele colaboratorilor acestora sunt secretizate, acestea pot fi făcute publice numai cu acordul scris al acestor persoane şi numai în cazurile prevăzute de legislaţie”. Accentuiez: listele colaboratorilor sunt secretizate si nu pot fi facute publice cand doreste cineva, ci doar cu acordul scris al colaboratorilor si la parerea mea, este corect!

Vitalia Pavlicenco: Da, este corect, numai ca, spre deosebire de mine, care am cerut sa fie facut public orice la SIS, altii nu au facut, pentru ca se tem. Daca nu se tem, sa faca. Eu nu pot cere documente despre dumneata si dumneata nu poti cere documente de la SIS despre mine. Dar eu despre mine pot cere si dumneata despre dumneata poti cere. Fa-o, sa vezi ce spun. Ca eu raspunsul il am din 2006. De exemplu, pe mine m-a rugat Matcovschi sa cer pentru el, ca lui, pe atunci, ceva i-au refuzat. Eram deputat si totuna SIS nu mi-a dat un raspuns clar despre Dumitru Matcovschi, pentru ca legea prevede doar persoanei vizate sa i se raspunda despre ce dosare sunt la SIS legat de numele sau.

Mai mult, eu m-am intilnit vara asta cu cel care a semnat si l-am intrebat cum s-a facut ca nu s-a temut sa dea un raspuns explicit ca nu au nimic legat de numele meu. La care raspunsul a fost mai mult decit clar: “Pai, daca nu e nimic, intr-adevar, ce alt raspuns era sa dam? Ca exista justitie, exista CEDO si nimeni nu-si poate asuma un raspuns fals”. La putin timp, acea persoana a fost inlocuita cu alta, mai a comunistilor. Asta e una. A doua este ca eu am dosar la CEDO contra lui Voronin care m-a calomniat, plus ca voi adresa, poate, si cu acest caz de lista inventata, o cerere la CEDO. Mai mult – m-am intilnit, in fata policlinicii, cu Tudor Botnaru, fost sef de SIS, pe care l-am intrebat – “Cum se face asa, nu am avut in viata mea nimic si uita-te ce fac nerusinatii”. La care omul – care e viu – mi-a spus “In lista primita de mine de la Lavranciuc a colaboratorilor si a potentialilor colaboratori, numele Dvs. nu a fost!” Pai, cum sa fie, daca nu am avut niciun contact cu nimeni de la niciun KGB? Acum toti care se simt calomniati – sa mearga, sa obtina si ei, ca omul de la SIS venit la proces a spus ca ei vor da document despre reclamant legat exact de starea lui. Cine se teme, se teme, cine nu se teme, are calea deschisa. In R.Moldova precedentul nu e ca a fost trecut prin justitie un raspuns oficial al unei institutii publice de resort – care era deja suficient -, ci faptul ca am depus cerere pentru “constatarea faptului ce are valoare juridica”. Aici e precedentul, care vizeaza falsitatea legata de numele meu intr-o lista al carui autor nu a putut fi stabilit. De ceilalti din lista nu ma apuc sa judec, eu nu le cunosc activitatea din diferite perioade ale vietii lor.

Eu nu am carte de munca decit din 1977, dupa ce am incheiat studiile la Universitate. Pina atunci nu am lucrat nicaieri. In Cuba am fost din decembrie 1974 pina in septembrie 1976. Fiti atenta – am plecat in calitate de sotie, la virsta de 21 de ani, din anul 5 de la Facultatea de limbi straine, franceza, dupa practica de toamna la sc.nr.1. Nu am lucrat nicaieri, ca eram studenta. In Cuba, am ajuns in decembrie 1974 (ma casatorisem la 24 aprilie 1974, anul acesta facem 40 de ani de casatorie). Deci, in decembrie 1974 am ajuns la Havana, ca sotie mergind cu sotul, chemat sa isi satisfaca serviciul militar, ca el a invatat traducerea, asa era la facultatea lui. Iar in octombrie 1975, peste 9 luni, am nascut fetita, deci timp de 9 luni am fost gravida si alte 10 luni mi-am crescut singurica fiica, intorcindu-ne pe 5 septembrie la Chisinau, cu o fetita de 10 luni. Eu sunt nascuta pe 29 octombrie 1953, am nascut unica fiica la 31 octombrie 1975, la doua zile dupa ce am implinit virsta de 22 de ani. Ne-au propus sa mai raminem si pe contract dupa serviciul militar si am refuzat – eu trebuia sa imi termin facultatea – la sectia FRANCEZA. Spaniola am invatat-o mergind la Havana la magazin si policlinica. Mai mult – inainte de a pleca, decana Tkaciova a refuzat sa imi semneze caracterizarea, ca eram rebela la facultate, dar invatam bine, eu am terminat si scoala medaliata cu aur si eram sefa grupei. Mai mult – m-au dat afara din sefa grupei pt ca nu am fost cu fetele la un voskresnik, noi fusesem in ajun la nunta, eu deja ma casatorisem cu sotul, care era lector universitar. Si din cauza asta nu vroiau sa semneze “caracterizarea”. Sotul a mers si a spus – e sotia mea, ce aveti cu ea? Nu-i scrieti la sfirsit ca o recomandati, ca nu avem nevoie, dati-o asa cum credeti. Si au semnat si am plecat, ca decana Tkaciova a spus ca eu peste trei zile voi “zbura in SUA”. Mai mult – in Cuba am mers cu sotul intr-o deplasare de serviciu, fara voia sefilor, ca nu stiam ca trebuie sa ceri voie, dupa care mai nu ne-au trimis acasa fara drept de a mai parasi URSS. Dar au discutat cu noi si sefului cela i s-a facut mila, pentru ca avea si el niste copii de virsta noastra. Despre asta am spus pentru mai multe ziare. Nu aveti nimic sa gasiti cu ce sa ma compromiteti. Nu aveti, oricit de rau va pare voua sau sefilor vostri. Aceasta decizie de judcata este o victorie asupra sistemului ticalosit, in asta consta originalitatea, pentru ca sistemul vrea ca sa planeze asupra tuturor suspiciunea. Eu am spart acest scut comunist, sovietic, intransparent. Cititi articolele urmatoare, din zilele ce vin.

Da, i-am intrebat pe cine am putut ce e cu arhivele despre care se spune ca ar fi la Tiraspol sau Moscova. Sunt pareri diferite, ca eu m-am interesat de asta si cind pregateam un proiect de Lege a lustratiei si vroiam sa cream un grup in Parlamentul 2005-2009 pentru discutii in vederea elaborarii unui asemenea proiect si promovarea lui. Mai multi deputati si analisti atunci au acceptat. Problema e ca sistemul kgb-ist din tarile foste sovietice si foste socialiste, din cite am inteles, era diferit. Dar ca sa faci un proiect corect, trebuie sa stii exact cum era sistemul KGB dinauntru, eu asta nu am de unde sti. Cind l-am rugat pe Tudor Botnaru sa ajute, a spus ca ne va ajuta cind vom fi la putere.

Deci, raspunsul celor versati a fost ca exista toate datele filmate la Chisinau – nu stiu daca este asa. Doi – ca orice raspuns oficial dat de SIS este sub raspundere penala si nu poate oricine sa se joace cu raspunsurile. Pentru ca ii poti chema in judecata si ei trebuie sa vina sa iti arate in baza a ce ti-au dat un raspuns sau altul. Dar lista colaboratorilor si a potentialilor colaboratori, din cite am inteles, se transmite in secret de la un sef SIS la altul. O fi avind si stampile, cine stie…

Eu nu ma apuc sa judec “justitia” noastra moldoveneasca si dreptatea pe care o face. In Parlament am facut o declaratie pe care am adresat-o coordonatorilor Programului SUA Provocarile Mileniului, intitulata cam asa “In-justitia erodeaza statul”.

Acum, daca pornim de la faptul ca justitia nu e buna, unde sa mergem sa ne cautam dreptatea? Aveti alta justitie? Sau vreti sa aveti acest stat, dar nu stiti unde sa mearga oamenii dupa dreptate. Pai, trebuie sa luptam. Sunt dosare cumparate, poate cele legate de proprietati, dar sunt si dosare cistigate, adevarat, – cu greu – contra Sistemului, dar in baza legii, ca doar in Hotarire se invoca articolele in baza carora se pronunta dispozitivul.

Mai mult – legea care exista trebuie aplicata. Este adevarat ca prima instanta la inceput a refuzat sa imi primeasca cererea de constatare a faptului ce are valoare juridica, pentru ca e dificil sa faci un precedent, dar iata ca la Curtea de Apel au decis altfel, eu nici nu am fost acolo la proces, ca acum se judeca Recursul fara parti.

Pai, exact asta vor dusmanii democratiei si ai statului de drept – sa spunem ca nu exista justitie si ca ce se decide nu trebuie crezut, sa se mentina haosul si atunci banuielile cad pe toti, toti sunt murdari, la indemina manipulatorilor platiti si in aceasta mlastina noi pescuim si ne facem treburile, nu?

Despre “continentul american” v-am raspuns mai sus. Mai mult – intrebati-l pe Alex Cozer cum i-am aratat si demonstrat cu actele mele oficiale ce am facut eu in Cuba si ce a facut sotul meu. Ca el m-a calomniat, eu i-am spus ca il chem in instanta, a rugat sa n-o fac pentru ca avea sa le creeze dureri de cap si d einima parintilor, atunci l-am invitat si am discutat cu el citeva ore si i-am aratat ce aiureli spune.

Deci, repet – cariera mea a inceput in 1977, dupa ce am absolvit Universitatea, la virsta de 24 de ani. Cind am fost ca sotie in Cuba, unde am dus sarcina si am nascut o fetita, imi intrerupsesem studiile la Universitate din anul 5, pe care le-am continuat din 1976, dupa ce m-am intors acasa.

Tira: Da, cel ce se apără frenetic se teme de ceva. Se ştie, că cea mai bună apărare este atacul. Şi astăzi unii pun piedici reale politicii statului de aderare la UE, iar apoi vor încerca să dovedească că au luptat pentru acestă cauză.

Vitalia Pavlicenco: Nu este adevarat in privinta mea. Cititi cu rabdare materialele, comentariile si articolele ce vor urma. Nu accept sa fiu pusa intr-un cos cu oamenii Sistemului.

Si-apoi nu am inteles, unde este in cazul meu “atac”? Sau de ciuda nu mai stiti ce scrieti? Care atac fac eu ca si aparare? Nu ma tot apar din 2006? De ce spuneti minciuni?

Proromanul: Dna Vitalia, Dvs. le raspundeti cu rabdare tututor impostorilor, dar nu stiu daca e cazul. Pentru ca s-ar putea ca ei sa fie exact dintre cei care au facut diferite liste pe Internet. Si acum se desfac de ciuda ca le-ati dat nu doar o palma, ci un pumn drept in fata, acum au sarit in sus. Va felicit pentru consecventa.

Vitalia Pavlicenco: Domnule, eu raspund tuturor. Blogul e si pentru intrebari si pentru raspunsuri. Nu stiu cine se ascunde in spatele diferitelor nickname-uri. Dar vreau sa ofer o alta abordare in clasa politica. Eu stiu foarte bine cine a facut “Lista Sandrovschi”, dar nu pot demonstra, pentru ca statul nu ma ajuta. Sistemul se apara si, de aceea, am mers pe alta cale, dupa ce am epuizat ce a fost de epuizat, in afara de CEDO. Dar la CEDO am un dosar contra lui Voronin, care m-a calomniat si el. Si mai am un dosar cu Selin, tot pentru ca m-a calomniat. Dar puteti observa, eu ii pot da in judecata pe multi, ca stiu ce au spus, dar o fac impotriva celor pe care ii consider ca “nu sunt categoric ai nostri”, desi lista si calomniatorii de azi sunt cei despre care obisnuim sa spunem ca “sunt ai nostri”.

Neculai: Ca fost colaborator KGB, eu pot afirma ca este vorba despre o provocare premeditata impotriva Dumneavoastra si a altor persoane, pentru a va discredita. Detaliile nu vi le pot divulga decit Dumneavoastra personal. E treaba KGB din Tiraspol si a agenturii sale din Chisinau. Calmati-va cei care tot scrieti aici Dumnezeu stie ce…

Vasilisa: Pt “Proromanul”. Pai, dle ori dna, ce mai iesti dumneata, sa cred ca esti impostorul de care scrii? Ori esti dobitoc ori ca te faci, nu stiu exact? Ce te bagi in “tarite”? Nu ai altceva de facut? Cata-ti de treaba dumitale si nu te implica in discutia noastra. Iar acum p/u dna Vitalia Pavlicenco: Doamna,cit de multe argumente mi-ati scrie, oricum imi ramin o sumedenie de banuieli (cum am mai scris), nu numai de ceea ce v-am scris anterior, ci si de faptul legat de timpul cand erati stdenta. La fel, ”prin targ se vorbea”, ca multi “activisti” de la facultati erau “pescuiti” inca de pe bancile scolii medii, iar apoi si din anii de studentie. Impresia imi ramine neschimbata…cu regret. Eu sunt o persoana care crede doar in documente si martori nemincinosi, pentru ca in Drept nu se opereaza cu minciuni si fapte ascunse, pentru ca oricum, mai devreme ori peste o vreme, vor iesi la iveala.

Vitalia Pavlicenco: Va mai dau un raspuns. Cind am vazut pretinsa ”Lista Sandrovschi”, am luat-o in gluma, dupa care am inteles ca nu e de gluma. Un prieten, roman, din SUA, mi-a dat imediat informatia, verificata pe canale deschise ale FBI-lui, ca acolo nu figureaza niciun nume de al meu nici ca banuita, nu ca sa fi colaborat cu KGB. Am undeva acest e-mail. Mai mult – am discutat cu un fost Ambasador la ONU in SUA, despre care mi s-a spus din SUA ca a incercat prin tertipuri sa ma bage in informatiile deschise, dar unde nu poti baga orice, in SUA, ca as fi colaborat, dar nu a reusit. Si aceasta informatie mi-a venit din SUA. Asta e una.

A doua – eu nu am de ce sa merg la Tribunalul de la Haga, pentru ca statul, prin institutiile statului si justitie, mi-a dat raspuns. A ramas doar nepedepsit cel care a facut si propagat. Noi stim cine sunt, dar nu i-am chemat atunci in judecata pentru ca am crezut ca documentul-Raspuns de la SIS e suficient. Ei, vedem ca nu a fost asa, de aceea, am mers la Procuratura si instanta. L-am si chemat pe cel care a difuzat, dar s-a schimbat intre timp legislatia privind libertatea de exprimare si a fost o luna pentru procesele ramase in baza vechii legi, iar pentru cine nu a chemat, acum a survenit termenul de prescriptie.

In rest, cu Toma-necredinciosul nu avem ce face. Toma trebuie sa demonstreze prin fapte, nu prin argumentul care ma face sa spun ca ”mata totuna tii cu Ursul”. Mai cititi, ca mai scriu…

Cum adica sa ”fiu sigura”? Pai cine stie mai bine decit mine ca nu am avut de a face cu niciun KGB? Statul a confirmat asta in 2006, instanta – la 10 decembrie. Procesul a fost anuntat public, trebuia sa veniti si spuneti ce aveti, fapte, documente, materiale, dosare, probe, marturii si ce mai aveti. Dar asa –  eu dau documente, dar dumneata pareri – asa nu merge. Cu astia ne intilnim in instanta, unde voi cere despagubiri, e simplu.

Andromed: EnigMATCĂ LUME, TAINICE EVENIMENTE, SUSpicioase personaje…Eu nu prea înţeleg: ce, în Armata Sovietică cu soldaţii la slujbă se duceau şi femeile-soţiile, şi încă gravide? Pentru prima dată aud. Da, soţia se putea duce DIN CAPUL ei, ca să se afle în preajma unităăţii militare cu traiul, dar pe contul ei. De obicei se duceau la locul slujbei soţiile de ofiţeri. AM fost şi eu angajat ca ofiţer din rezervă vreme de 2 ani, dar unitatea mi-a dat apartament abia după 1 an, chemîndu-mi soţia. Şi lucrul acesta s-a întîmplat în URSS: Da în Cuba! Lectorul universitar Pavlicenco o fi fost ofiţer-traducător? Din spaniolă? Da, a dost un verişor de al meu, pe vreun an sau 2 în Cuba traducător, dar nu şi-a luat nici soţia şi nici militar nu l-au îmbrăcat. Pur şi simplu era traducător. Şi a venit înapoi cu ceva valută, la modul official li s-a dat.

Vitalia Pavlicenco: Ce a facut Sistemul, nu eu sau altii ca mine raspund. Ceea ce caracterizati drept enigmatic, va priveste. Noi stim si spunem cum au fost lucrurile. Sotul nu a plecat ca si soldat, ci ca locotenent major – grad acordat tuturor la absolvirea Facultatii de limbi straine de la Moscova, sectia spaniola, unde a fost trimis cu mai multi studenti din Moldova, pentru ca invata bine. Asa erau vremurile. Acolo s-a profilat pe literatura, nu pe lingvistica. Mai mult – acolo “moldovenii” erau foarte buni prieteni cu romanii si sotul mai ca nu s-a casatorit cu o romanca, dar nu a facut-o, pina la urma, ca sa nu-si expuna familia. Acea romanca, Rodica, deja se intelesese sa vina sa lucreze la Chisinau, la catedra lui Corlateanu.

De ce, pe doi ani, luau ofiteri pentru serviciu militar cu sotiile lor? Probabil, ca sa fie cu familia, sa nu umble barbatii hai-hui. Regimul a fost foarte strict. Eu am stat, practic, numai acasa. Cind a fost anuntat de la comisariat, viitorul meu sot mi-a spus ce si cum, insa noi tocmai vroiam sa ne casatorim, asteptam sfirsitul sesiunii anului meu 4 de la sectia Franceza, Facultatea de limbi straine. Sunt colegii mei de grupa, care stiu toata povestea. Sotul deja lucra la Chisinau, de un an, cind a fost citat la comisariatul militar. La Moscova, ei nu faceau scoala de soldati po-plastunski, ci arta traducerii militare. Mai multi basarabeni, care au invatat la Moscova sau la Chisinau, au fost chemati sa si lucreze traducatori in Cuba pe doi-trei ani. Chiar prieteni de-ai sotului, care intrase aici, la Chisinau, dar nu au fost trimisi la Moscova.

Eu nu am plecat gravida, mi s-a spus ca nu se poate sa pleci gravida, desi cind am ajuns acolo, am vazut femei venite gravide.

Dimpotriva, am avut o sarcina dupa nunta de la 6 iunie 1974 (ne-am inregistrat casatoria la 24 aprilie 1974); dar am intrerupt-o, inainte de plecarea de la 6 decembrie 1974; adica in acelasi an, dupa ce am implinit 21 de ani, la 29 octombrie 1974. Eu m-am casatorit ca studenta in anul 4, la 20,5 ani. Am plecat ca sotie, la 21 de ani, din anul 5 deja, dupa ce facusem practica pedagogica la sc.nr.1, am scris deja intr-un alt comentariu aici.

In Havana nu se locuia in unitate militara, ci in case date pe o perioada. Dar era un staf acolo, eu nu am fost decit cind am sosit si asteptam sa ne dea unde sa locuim, apoi cind ne-au chemat sa ne pedepseasca pt ca am plecat cu sotul, “fara voie”, intr-o deplasare de serviciu, la fel am scris intr-un comentariu aici, mai sus.

Sotul este civil, cadru universitar, hispanist, nu este militar, el a facut doar militaria la facultate, ca orice student. Nu cunoastem si nu am avut de a face cu statutul sau privilegiile militarilor. Sotul nu a primit apartament de nicaieri, am primit eu, de la serviciu, la 36 de ani, el avind 41 si fiica aproape 15 ani.

Am explicat mai sus in ce grad militar a fost sotul, pe care il are si acum, ca orice barbat. Si eu am grad militar, ca noi la facultatea de limbi straine am facut studiile de asistenta medicala, am invatat si farmaceutica, si altele. Am avut o nota mai slaba la cit am invatat numai la farmaceutica si la un examen de istorie, restul am avut numai note maxime, dar asta e o istorie aparte. Serviciul sotului a fost platit, desigur, cu un fel de valuta sovietica, fara circulatie internationala.

Daca mai aveti intrebari – puneti-le, eu am raspunsuri.

Andromed: Vă mulţumesc, d-nă Pavlicenco, pentru toleranţă şi nu numai. Cei care au stat bot la bot cu puterea ne-au ciocnit ATUNCI şi încă ne mai ciocnesc şi ACUM, precum vedeţi. Au aranjat astfel lucrurile, încît să ne suspectăm unii pe alţii. Şi noi mai continuăm şi acum. Iată de ce zic, că javre ca secretarii pe partid saharneanu, gadîîrcă şi toţi ceilalţi trebuie huiduiţi, dar nu votaţi. Că ei ne-au demonstrat că sînt trădători. O fi Ghimpu un nichipercea, dar haita care l-au trădat merită dispreţ. …Nu vă supăraţi…

Rusoaica: Наши политики по разному оценивают свое сотрудничество с самой свирепой тайной политической полицией в истории человечества.

Почетный Председатель ДПРМ Думитру Дьяков в период с 1988 по 1989 был консультантом Отдела внешних связей ЦК КПСС. В период 1989—1993, был главой отдела информационного агентства ИТАР-ТАСС в Бухаресте.

Абсолютно все представители СМИ СССР, аккредитованные за рубежом, обязаны были быть сотрудниками КГБ.

Бывший КГБ-ист товарищ Дьяков, я думаю, до сих пор гордится оказанным ему доверием со стороны руководства ЦК КПСС. Именно это помогло ему сделать столь блестящую карьеру в политике РМ.

Vitalia Pavlicenco: Oceni pravilno skazali! Sistema znaet kovo prodvigati – svoih “nadiojnih liudei”.

Vasilisa: Nu doamna, dumneata judecati-va cu cei care ziceti ca v-au “inclus intr-o lista Sandrovski”.Eu doar v-am intrebat referitor la cele publicate aici, pentru ca sunt multe inca de lamurit, nu am in vedere doar cazul dvs. Romanul spune foarte frumos, dar si corect, in acelasi timp: “nu iese fum fara foc!” si asta ar trebui sa ne dea de gandit. Nu v-ati intrebat niciodata sincer in sinea dvs. de ce s-au pornit astfel de dezbateri? De ce atata vorbaraie? Faceti-va dreptate, si nu publicitate, pentru ca sunteti persoana ce se considera a fi politician si, deci, publica.

Vitalia Pavlicenco: Ba nu, ii voi chema in judecata pe toti care ma vor mai calomnia. Statul nu a stabilit cine a facut lista. De aceea am si cistigat cauza cu cererea DE CONSTATARE A FAPTULUI CU VALOARE JURIDICA. Sau asta e greu de inteles? Poate ca e greu, ca de aia este o decizie fara precedent, care face precedentul. Nu este adevarat. Daca eu vreau sa iasa fum si fac un document fals contra dumitale, care nu ai colaborat cu securitatea, dar spun ca ai colaborat si o difuzez prin Internet, atunci – cum iese? – ca lucratura mea deja te-a murdarit? Ca ”nu iese fum fara foc”? Ba nu, asa nu merge. Uite cind ai sa fii in asemenea situatie, vei intelege, pentru ca vad ca exercitiul empatic nu e pentru toti, doar pentru cei mai inteligenti si nobili.

De ce e vorbarie? (Nu e corect ”vorbaraie”). Pentru ca e neobisnuit si neasteptat. Pentru ca e soc. Pentru ca prin decizia obtinuta de mine oricine acum isi poate apara bunul nume murdarit de cei cu ”mâinile curate”. Si daca nu o face, inseamna ca se teme. Pentru ca Sistemul nu suporta sa primeasca lovituri. Numai ca schimbarile care survin, legat de reformarea justitiei, incet, incet, dar isi fac treaba. Si justitia se teme tot mai mult sa adopte decizii influentate politic sau in interes de inavutire oneroasa.

Sa inteleg doar ca daca ma sinucid si anunt ca am facut-o ca sa va demonstrez ca nu am avut nicio colaborare cu KGB voi fi crezuta?

Chiar va imaginati ca daca eu aveam un trecut murdar prin KGB-ism, nu mi se scoteau documente autentice? Pai nu exista. A spus SIS in 2006 si a confirmat in 2013. Aveti alte documente – faceti-le publice.

Sau credeti ca Statul Roman mi-a conferit Ordinul National ”Pentru Merit” in Grad de Comandor fara sa verifice serviciile sale cine si ce reprezinta?

Eu dreptate mi-am facut. Iar dumneata spui de-a dreptul prostii si te contrazici. Descifreaza ce inseamna ”Faceti-va dreptate si nu publicitate, pentru ca sunteti persoana ce se considera a fi politician si deci, publica.” Ce ai vrut sa spui prin acest calambur aiurit?

Tocmai ca un politician este o persoana publica. Tocmai pentru asta trebuie sa il insoteasca transparenta si cunoasterea faptelor si a vietii sale, ca sa stim cine ne conduce sau vrea sa ne conduca. Ceea ce fac eu nu este publicitate, ci informarea cetatenilor asupra unei situatii care ar putea fi de folos societatii, ca sa stie cu cine are de a face si ce sa astepte de la cei care sunt santajabili si de la cei care nu sunt santajabili.

Cea mai mare problema a societatii noastre si motivul ca suntem la coada vacii e ca am fost condusi mereu de persoane straine romanilor si santajabile de catre Rusia, care i-a si infiltrat in partide ca sa ajunga la putere si sa ne tina pe loc.

Doc: Doamna Vitalia, antiunionistii actioneaza si din partea dreapta a Prutului. Acestea sunt adevaratii agenti rusi, care au postat acea lista, pentru a-i defaima pe adevaratii romani – Dabija, Mosanu, Matei si Dvs.

Vitalia Pavlicenco: Stiu asta si se vede tot mai clar. Asta am inteles-o si eu dupa aceste zile, cind am postat serialul KGB.

Vasilisa: Nu va suparati dna Pavlicenco,pentru ca noi suntem diferite si este bine sa fie asa.A pune in discutii astfel de probleme e util si foarte necesar pentru toata lumea. Eu am impresia,ca sunt “Apa de ploaie” deciziile judecatoriilor si a ordonantelor de la noi,din R.Moldova si nu numai in cazul dv.,ci pentru multi alti cetateni ce au avut sa paseasca pragul institutiilor judiciare din Moldova.Drept dovada sunt multiplele procese examinate la CtEDO si sumele uriase de sute,paote mln de euro pierdute din caznaua statului pentru deciziile “chibzuite” ale justitiei de la noi.Cine sa mai creada in tot ce emit aceste institutii? Nu exclud ca sunt printre ei judecatori onesti, procurori la fel si de buna calitate profesionala,dar ca din cauza sitemului corupt in care acestea activeaza,credibilitatea muncii lor nu mai are valoare,cel putin pentru mine.Pana nu se va reforma din temelii sistemul de justitie,structurile de forta si de securitate,n-avem nici-o sansa sa avem o viata decenta in care OMUL sa fie principalul subiect pentru orice guvernare. Aici pun punct in discutie,pentru ca nu mai vad vre-un sens sa polemizez,nu inainte a va dori succes in ceea ce va doriti sa demonstrati.

Vitalia Pavlicenco: Nu “vreau sa demonstrez”, ci am demonstrat deja. Acum voi demonstrati contrariul, daca nu va aranjeaza sau aveti oarecare comandamente. Cui nu-i convine lupta mea, pentru ca le strica socotelile, poate sa considere deciziile de judecata si apa de ploaie. Numai ca o sa vada ca nu este asa cind vor fi chemati in instanta. Pentru ca am si eu o limita de rabdare ca sa ma terfeleasca cei care actioneaza la comanda contra mea, ca romanca si unionista, care nu sta sub calciiul celor ce nu inteleg, pe ambele maluri ale Prutului, din pacate, “cum sa fie cineva care nu depinde de noi, nu primeste bani de la noi, dar face ce vrea si ia mesajul unionist fara voia noastra”? – aici vorbesc de, cel putin, doua partide din Romania. Mesaj, lasat de unii, care acum au preluat mesajul nostru integral, pentru a-l lansa la timp greu si a-I amagi din nou pe oameni ca ei sunt patriotii romani adevarati. A doua este ca nu cumva sa le luam sinecura, din care s-au hranit si si-au construit palate de 23 de ani…

Dupa discutiile pe Facebook

Vitalia Pavlicenco: Constantin, nu am de gind sa polemizez mai mult cu tine, ca nu are rost daca te-ai imprietenit cu Vlad Cubreacov. Vlad Cubreacov sa polemizeze cu Sergiu Burca, despre care spui ca a zis cine a facut lista. Eu nu am de ce sa polemizez nici cu Vlad Cubreacov pentru ca eu cu toti am sa ma intilnesc in instanta. Dar e dreptul tau sa faci ce vrei. Insa nu poti scrie un neadevar atit de cras: „La câteva luni după, a fost luată o decizie privind statutul de fost colaborator KGB al doamnei Pavlicenco”. Pentru ca asa ceva nu exista. Am impresia ca tu ai citit numai niste stiri din Adevarul.md, care nu au inteles nici ei. Decizia IREVOCABILA ESTE CISTIGATA DE MINE IN PRIMA INSTANTA SI NU A FOST ATACATA la CURTEA de APEL. Pentru ca sedinta a fost doar reprezentantul SIS care a confirmat raspunsul din 2006. Poate ca ai confundat altceva, ce am scris eu: Ca, la inceput, in vara, inainte de a fi citat tu si Vaculovschi, la Procuratura Generala, instanta Buiucani a REFUZAT SA PRIMEASCA CEREREA, pe care nu a examinat-o, deoarece, presupun, este, intr-adevar, un precedent privind cererea „DE CONSTATARE A FAPTULUI CU VALOARE JURIDICA” si inca in privinta necolaborarii cu KGB. Eu am atacat NEPRIMIREA cererii la CA, care a obligat prin decizie sa fie primita cererea si examinata de acelasi judecator, decizie publicata de mine, ca si toate actele si deciziile, pe care, probabil, nu ai timp sa le parcurgi. Eu am scris despre toate astea, pacat ca nu gasesti timp si pentru asta. Dupa care instanta Buiucani a emis o Incheiere de primire a cererii, a fixat data sedintei, la care a venit si reprezentantul SIS si care a confirmat justetea raspunsului SIS din noiembrie 2006. Asa stau lucrurile si, se pare, ca fabuleaza altcineva, nu eu. Acum, o informare pentru tine si Cubreacov, care stiu ca a  scris ce a vrut. Eu public acum intrebarile si raspunsurile de la Comentarii la articolele mele. Cititi si gasiti acolo raspunsuri legat de Cuba si de ce vreti. Doar o precizare ca remarca la ce a scris, cica, cel care ti-a mai trimis o facatura, cu Academia. Eu nu aveam viza de resedinta in Chisinau, dar aici despre viata mea grea nu voi povesti. Voi spune doar – si asta stie o lume intreaga, cei care mi-au fost colegi, care imi sunt prieteni, ca pe mine m-a trimis sa fac probe de stilizator la revista Limba si literatura moldoveneasca a AS, un unchi al sotului, refugiat in Romania, prieten cu Iacob Petrov, care raspundea de revista la „Stiinta”. Am facut probele de redactare si traducere. Si am plecat la tara, crezind ca nu au fost bune. Atunci nu era telefonie mobila. Ma cauta Petrov sa imi spuna ca ma primesc. Dar cind sa ma angajeze, s-a vazut ca nu am viza de resedinta. Am umblat doua saptamini disperata, cu copil de 2 ani in brate, cu sotul lector la Universitate, dar noi locuind la gazda si neavind unde sa imi faca si el unde i-a facut Universitatea, deci stateam toata ziua cu copilul, ca nu aveam nici gradinita fara viza, ca sa ma milogesc la un rus de la o directie de pe strada acum Columna, ca sa imi faca viza. Si cel care ti-a trimis tie, cica, lucratura, spune ca eu ”am fost trimisa” la ”Stiinta” si la AS, la 24 de ani, cind eu la 23 terminasem abia Universitatea si  cind am devenit aspiranta la fara frecventa (ca sa nu pierd 20 de ruble la salariu, daca mergeam la doctorantura stationar)? Cind eu calcam in virful degetelor, intrind pe culoarele Institutului de limba si literatura al Academiei, o data sau de doua ori pe luna la sedintele sectorului de istorie a limbii? Constantin, nu-ti lua pacate pe suflet, ca mai mult nu-ti pot spune decit sa mai citesti ce am scris pe blog si azi si mai inainte. Cheltuie o seara pentru asta, nu in conversatii cu cei care se simt cu musca pe caciula pentru ce au facut contra intelectualilor nostri. Si daca ai citi, ai vedea si de ce nu am putut inainta un proiect de Lege al lustratiei, desi noi avem si in Programul PNL, ca si Codul deontologic, cel care prevede ca daca unul a fost colaborator trebuie sa recunoasca pe propria raspundere. Pacat ca trebuie sa iti scriu aici, ca nu citesti pe blog. Dintre deputatii PFD a facut un proiect de lege, din Fractiunea noastra, Vasile Nedelciuc. Dar, intr-o zi, i l-au furat din calculator si l-au inaintat cei cu miinile curate. Istoria asta e stiuta. Eu, cind am incercat sa fac, luind modelul romanesc, am inteles ca nu stiu cum, eu nu am avut de a face nimic cu KGB-urile, nu cunosc cum functioneaza institutia nici pe dinafara, nici pe dinauntru. Am adunat un grup de deputati si ONG-isti de acord sa discutam modelele baltice si din tarile socialiste. pentru ca problema e de diferenta dintre cum a fost in republicile sovietice si cele socialiste. Intreaba-i pe Botan, pe Braghis, pe altii, am scris despre asta repetat. Dar au intervenit alte evolutii si ideea nu a prins contur, dar eu singura nu am avut pregatirea si cunostintele sa o fac. Dar am facut cu iesirea din CSI, cu art.13 din Const. legat de Limba romana, cu NATO, cu Transnistria, fapt pentru care AMN m-a exclus. Asa ca pune intrebari, eu am la toate raspunsuri. Si informeaza-te „cel putin” si de la sursa, nu numai de la cei care au dezamagit dur oamenii. Eu am inteles acum, legat de decizia obtinuta de mine in PRIMA INSTANTA (te rog, macar atit corecteaza!), niste lucruri pe care le doar banuiam. Si e foarte trist ce fac cei pe care i-am considerat „ai nostri”. Pentru ca am avut bunul-simt sa ii chem in judecata pe Selin, pe Voronin, ca mai am cu ei procese, dar vad ca atacurile si facaturile vin de la altii.

De ce – acum am inteles.