http://mipopescu.wordpress.com/6-legea-electorala/reciprocitate/
De la început, specific, mi s-a propus candidatura la europarlamentare, pe un loc eligibil. Cum este normal, rămâne să analizez şansele, impactul şi abia apoi să decid.
În acest scop, am trimis celor interesaţi o listă scurtă de propuneri pe care aş avea intenţia să le înaintez în Parlamentul European. Funcţie de răspunsurile primite, voi putea evalua gradul de susţinere şi, implicit, să accept sau să declin oferta. Printre propunerile făcute se află şi Legea Reciprocităţii în relaţiile bilaterale dintre statele membre ale UE.
Pe scurt, o astfel de iniţiativă are în vedere situaţia în care o ţară introduce anumite restricţii faţă de cetăţenii unei ţări, caz în care acelaşi tratament intra automat în vigoare faţă de cetăţenii ţării iniţiatoare a măsurii discriminatorii. Prin aplicarea reciprocităţii, se micşoreaza tendinţele derapajelor extremiste la nivel european.
Utilitatea unei asemenea legi se face simţită în urma unor discursuri xenofobe, anti-româneşti ale unor lideri europeni la adresa cetăţenilor români. Sigur, aici pot exista discuţii mai extinse asupra cauzelor care au determinat aceste ieşiri publice, precum şi asupra unor propuneri de soluţionare a cauzelor, dar importantă este reglementarea relaţiilor bilaterale intersatatale, pentru protejarea cetăţenilor proprii.
Cel mai recent exemplu îl constituie propunerea eurodeputatului german Elmar Brok de amprentare selectivă şi discriminatorie a unor categorii de români. Premierul României a criticat dur poziţia germanului în nişte termeni mai puţin uzuali în relaţiile internaţionale. Şi acest fapt a dus la o reacţie iritată a preşedintelui Parlamentului European, dl. Martin Schulz, care şi-a arătat indignarea, mai ales, pentru folosirea termenului “nazist” la adresa unui compatriot al domniei sale.
Este ştiut că în Germania incriminarea de “nazist” echivalează practic cu o ofensă naţională.
Domnul Ponta a dat înapoi, scuzându-se că nu ar fi înţeles că dl Brok nu a avut în vedere amprentarea TUTUROR românilor.
Atâta doar, amprentarea unui cetăţean român sau a TUTUROR cetăţenilor români, tot discriminare anti-românească se cheamă. Chiar dacă retractarea termenului “nazist” este necesară, criticarea atitudinii europarlamentarului german trebuie să rămână în picioare şi, mai mult, acesta ar trebui invitat de Guvernul român să explice personal, nu prin intermediul preşedintelui PE, poziţia sa anti-românească şi să-şi ceară scuze faţă de poporul român.
Altfel, se pune întrebarea: “De ce primul-ministru al României renunţă atât de uşor la apărarea drepturilor românilor pe plan internaţional?” Să fie interese politice la nivelul familiei social-democrate europene, să fie insecuritatea politică a poziţiei de demnitar român, să fie subordonare absolută faţă de eurobirocraţii UE, să fie o renunţare a principiilor suveranităţii sau, pur şi simplu, o desconsiderarea a necesităţii afirmării şi apărării demnităţii naţionale?
Oricare ar fi motivaţiile domnului prim-ministru, Legea Reciprocităţii, mai ales în contextul actualei ofensive anti-româneşti cauzate şi de alegerile europarlamentare, devine o necesitate şi ar trebui implementată, chiar unilateral, în România.
Să nu uităm că retorica anti-românească, mai ales în Germania, a luat în colimator şi politica României de acordare a cetăţeniei pentru românii din Basarabia, dând apă la moară cercurilor anti-româneşti şi anti-unioniste de la Chişinău.Cu alte cuvinte, această retorică şi atitudine creează obstacole în politica de apropiere a celor doua maluri ale Prutului.
UE scoate în evidenţă divergenţele ţărilor membre, accentuându-le şi amplificându-le izolarea naţională prin reducerea relaţiilor bilaterale dintre ele, care au fost transferate la nivelul central al birocrţiei de la Bruxelles de unde sunt reglementate şi controlate.
Pentru ţara noastră, un asemenea control îl reprezintă relaţiile cu Basarabia şi cu românii de dincolo de Prut care au ajuns să fie aprobate sau criticate de tot felul de functionari europeni sau de aiurea. Tocmai de aceea, România trebuie să rupă, unilateral dacă-i nevoie, lanţul supercentralizat al relaţiilor UE care o izolează şi să denunţe etichetările şi impunerile contrare intereselor sale naţionale.
Iar Legea Reciprocităţii ar reprezenta o asemenea oportunitate şi o dovadă de autorespect pentru suveranitate.
O poate iniţia fie Guvernul, fie europarlamentarii români actuali sau, poate, unii candidaţi la europarlamentare, care o vor introduce în oferta lor electorală.
TEROAREA ROSIE MOSCALO-COMUNISTA:
Asasinate la Comanda contra Intelectualilor Unionisti:
––––––––––––––––––––———————————————
– Emil Loteanu /1936-2003/, cineast /otravă în cafea la Moscova /INFARCT/ probabil era un fost agent, care cunoştea prea multe despre preşedintii comunişti ai RM, şi devenise nesupus, deci periculos.
– Grigore Grigoriu – /1941-2003/, actor, prietenul bun a lui Emil Loteanu, de aceea a fost şi el anihilat printr-un «accident» aranjat.
– Traian Grigoriu – /1972-2004/, fiul lui G. Grigoriu, actor la Piatra-Neamţ, care și el, sărmanul, probabil, ştia câte ceva din culisele politicii ruso-moldovenesti: «accident» mortal, împreună cu prietenul său:
– Adrian Neacşu – /1972 -2004/, actor,
– actorul UNIONIST Dumitru Fusu /1938-2014) sufera un ATAC Cerebral in 2004 care-l tintuieste la pat pentru 9 ani.
Si toate aceste asasinate au loc in acelasi interval de timp: 2003-2004. Coincidente iarasi, veti spune ?
Nota:
O OTRAVĂ nedepistabilă se introduce în mâncare sau băutură care provoacă ulterior ATACUL CEREBRAL / = INFARCT / şi nu lasă alte urme !
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
—————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE ÎN VECHILE HOTARE
DIN ANUL 1918 DINTRE NISTRU SI TISA !
=================================
OTRAVIRI = ATACURI CEREBRALE / INFARCT /
49.
– tânarul Octavian Glib, injunghiat mortal in 1996 la vârsta de 23 de ani, patriot si Unionist,
– fiul cel mare al cântaretului de muzica populara Unionist Nicolae Glib din s. Pepeni, jud. Balti
/care sufera si el un ATAC CEREBRAL prin otravire in 2012 pentru participarea sa la evenimentele UNIONISTE,
a)
– ca si actorul Unionist Gheorghe Urschi, la revenirea sa din România, in iunie 2011,
sufera un ATAC CEREBRAL dupa care nu si-a mai revenit complet /
b)
– si vestita cântareata românca Irina Loghin / cu tata basarabean, sufera si ea un ATAC CEREBRAL
imediat dupa revenirea la Bucuresti de la Chisinau, la 17 mai 2012,
unde participase la manifestarile de doliu negru la 200 de ani
de la ocuparea Moldovei de Est / 16 mai 1812/ de catre Imperiul tarist.
c)
– si o alta cântareata est-moldoveana unionista refugiata la Pitesti, Nina Crulicovschi
sufera de o “boala rara” si misterioasa la cap:
pe creier i s-au descoperit nu mai puţin de cinci chisturi “bizare”.
d)
– in luna iulie 2010, cercetatorul român nord-bucovinean in domeniul fenomenelogiilor de frontiera, Vasile Rudan
a susținut în București “Cursul intensiv teoretic si practic de protecție si autoapărare extrasenzorială”.
Imediat după terminarea acestui curs,
Vasile Rudan a suferit UN ATAC CEREBRAL
în urma căruia i-a fost afectată funcția vorbirii.
–––––––––––––––––––
Romania nu va critica tarile din UE asa cum fac rusii sau turci pentru ca romani au o imagine prea buna, pozitiva fata de popoarele din vestul continentului. Republica Moldova este cea mai saraca tara din Europa si pentru ca oameni SUNT SARACI SI MANDRI in prostie.
Bravo d-le Popescu! Un articol foarte bun, dar de care nu se va tine cont, din pacate.
Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, ce semnal a dat această vizită la București a adjunctei secretarului de stat american?
Anneli Ute Gabanyi: „Semnalul a fost intenționat să fie de altă natură. Am impresia după cel puțin cele relatate în presă că era programat să fie o vizită de lucru care se ocupa de probleme speciale, probabil, regionale, probabil, și legate de colaborarea militară și așa mai departe. Dar faptul că președintele României a ținut să o vadă pe dna Victoria Nuland i-a prilejuit și o discuție despre atitudinea domniei sale – unionistă, și despre controversa, ca să spunem așa, care a fost destul de stranie și nemaiîntâlnită între România și, cel puțin, președintele României și Republica Moldova. Iar aici, Statele Unite, ca și Uniunea Europeană, de altfel, și Germania s-au situat foarte clar în această controversă de partea Republicii Moldova. Și președintele a rămas puțin, cum se spune în limba germană, „în ploaie”.
Europa Liberă: Rămânând „în ploaie” înseamnă că nu a fost susținut în declarațiile pe care le face referitor la unirea celor două maluri ale Prutului?
Anneli Ute Gabanyi: „Aș spune chiar că a rămas cu o critică mai mult decât indirectă pentru că doamna Nuland a susținut foarte clar care este atitudinea Statelor Unite și anume recunoașterea suveranității și integrității Republicii Moldova și dreptul ei de a-și alege propriul drum. Este interesantă această formulare pentru că a fost formularea pe care a folosit-o, la un moment dat, în 1988, Mihail Gorbaciov, când vorbea de statele Pactului de la Varșovia de a-și alege propria lor doctrină, adică doctrina Sinatra: „I do it my way”. Foarte interesant că declarația a fost făcută într-un mod foarte politicos și foarte diplomatic, spunând că, bineînțeles, și România susține aceste valori, dar a fost foarte clar care a fost subtextul acestei declarații.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, totuși, a lăudat eforturile României de a sprijini Republica Moldova pe calea eurointegrării, apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
Anneli Ute Gabanyi: „Bine, România nu este președintele Băsescu. Au existat lideri politici înaintea domniei sale și există și acum. Și, de altfel, acest lucru ar trebui să fie înțeles de către toată lumea. Nu este vorba de eforturile făcute de o persoană la vârful României de a sprijini drumul Moldovei. Este vorba de efortul societății românești, a liderilor politici români, este un efort național, nu personal.”
Europa Liberă: Și atunci de ce premierul de la București, domnul Ponta, nu a rămas să discute cu adjuncta secretarului de stat american, aflându-se în această vizită importantă la București?
Anneli Ute Gabanyi: „Pot să explic numai pe baza celor pe care le-am citit în presa românească. Se pare că vizita a fost programată a fi numai la nivelul Ministerului de Externe. Și nu a fost programată, se pare, nici primirea de către președinte și nicio întâlnire cu primul ministru. Și atunci programarea agendei primului ministru făcându-se, bineînțeles, cu mult înainte, era clar că nu era în țară.”
Europa Liberă: Aceasta înseamnă cumva că domnul Ponta nu vrea o relație bună cu Washingtonul?
Anneli Ute Gabanyi: „Nu, dimpotrivă. Acest lucru se tot presupune, dar nu este adevărat. Discutăm aici niște lucruri serioase, nu e vorba de a pretinde că cutare este omul Moscovei și cutare este omul Uniunii Europene sau al Washingtonului, omul Axei și așa mai departe. Acestea sunt lucruri neserioase și îmi pare așa de rău că presa din România a ajuns atât de neserioasă, încât se poticnește în astfel de discuții. Nu aceasta e problema.”
Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, de ce, de la caz la caz, sau uneori mai insistent totuși apare acest factor unionist, în relația dintre Chișinău și București? Cine are de câștigat și cine are de pierdut?
Anneli Ute Gabanyi: „Este foarte interesant și ar merita o analiză chiar științifică pe care, într-un fel, am făcut-o, dar nu am adunat-o într-o cercetare, ca să zic așa, publicată. Însă este foarte clar că aici s-a produs o evoluție. Cert este că singurul moment în care ar fi fost posibilă unirea României cu Republica Moldova, rămasă după destrămarea, dar imediat după destrămarea Uniunii Sovietice, ar fi fost chiar momentul august 1991, momentul în care Republica Moldova ar fi putut să adere, fiind într-un vacuum politic, să adere la România, dar exact acest lucru nu s-a făcut, în acel moment. Pentru că, în acel moment, noua putere din România, ieșită din revoluția română din 1989, a fost adusă acolo de Est și de către Vest, exact pentru ca să nu se pună problema Basarabiei, să nu se pună problema unirii. Și România, după cum știm, acel guvern de atunci, guvernul FSN, FSN-ul din care făcea, de altfel, parte și actualul președinte…”
Europa Liberă: Frontul Salvării Naționale…
Anneli Ute Gabanyi: „…Frontul Salvării Naționale, care a hotărât ca România să fie chiar prima țară din lume care să recunoască independența unei părți a fostei Românii, dar nu aceasta este problema. După aceea însă guvernele care au urmat niciodată nu au formulat un proiect național, așa cum, de exemplu, a făcut Germania Federală, după cel de-al doilea război mondial, în Constituția Germaniei incluzându-se comandamentul unificării cu RDG-ul. Deci, situația este complet alta. În momentul de față însă nu are rost și nu avem nici voie să ne uităm în urmă și să spunem cine a greșit, cine nu a greșit. În momentul de față, astfel de discuții fac rău, în primul rând, guvernului de astăzi din Republica Moldova și celor din Republica Moldova, statului moldovenesc al cărui obiectiv primar și cel mai important este acela de a-și continua nestingherit drumul către o apropiere mai mare de Uniunea Europeană, de semnarea Acordului de Asociere și, în general, de primirea dreptului de a călători în Uniunea Europeană, etc. Cui servește? De fapt, celor care în Republica Moldova sunt inamicii apropierii de Uniunea Europeană, sunt cei care concep o apropiere mai mare a Republicii Moldova de Rusia, este vorba despre comuniști, deci, exact cei care, cică, președintele român nu ar vrea să îi servească, dar, de facto, acest lucru, de altfel, se și vede – mișcările la Moscova, mișcările de la Tiraspol arată foarte clar că se simt încurajați.”
Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, dar o relație bună moldo-română înseamnă o cooperare pe toate dimensiunile: politică, economică, socială. Pe de altă parte, de ce există voci care spun că această cooperare dintre Chișinău și București nu e la înălțime?
Anneli Ute Gabanyi: „Peste tot există persoane cu vederi care eventual merg contra intereselor celor două state. Dar important este ca liderii de la vârf și în Republica Moldova s-a văzut foarte clar că, de exemplu, Iurie Leancă și cu Igor Corman, care aparțin unor partide diferite și în concurență, au niște poziții absolut consonante și absolut în folosul Republicii Moldova. În România însă se pare că președintele, care mai are un an de petrecut în oficiul său, își continuă drumul, ca să spun așa, personal și de interes personal și ignoră părerile altor jucători importanți, în perimetrul românesc, care vor să facă o politică care să fie atât în interesul Republicii Moldova, dar, mai ales, în interesul României. Pentru că România, prin această atitudine a președintelui, se prezintă ca o putere regională instabilă, ca o putere care nu vorbește cu voce, o putere care nu poate fi credibilă în tot ce face. Este un lucru foarte periculos pentru statutul și pentru imaginea României atât în Uniunea Europeană, cât și dincolo de Atlantic.”
Europa Liberă: Ce trebuie să cuprindă agenda bilaterală moldo-română, ca acest dialog la nivel înalt să fie unul pe așteptările Republicii Moldova și ale României, Uniunii Europene, Americii și Rusiei?
Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că politica nu este un lucru foarte simplu și la îndemâna oricui. Totuși în acest caz este foarte limpede, România ar trebui să susțină, prin toate forțele, drumul Republicii Moldova către modernizare, democratizare, deci, către Uniunea Europeană, să nu îi facă greșeli suplimentare și, în general, să o ajute cu ceea ce poate. Și multe lucruri s-au făcut, și se fac, de două decenii, adică susținere culturală, susținere economică, susținere în domeniul electricității. Se știe cam care sunt drumurile de ajutor, sigur, după puterile României. Însă subliniez, încă o dată, această factură nu se trimite numai de către o persoană din România. Este factura României, este ajutorul României ca țară. Și România trebuie să aibă o politică credibilă, previzibilă și, în general, europeană. Vedeți că un aspect în ceea ce a spus în declarație doamna Nuland este susținerea foarte clară și foarte explicită a politicii europene a Parteneriatului Estic. Iar, după Vilnius, domnul președinte Băsescu a criticat această politică, cel puțin, în ceea ce privește Ucraina, deși România, ca să spunem așa, a susținut-o înainte. Deci America spune: „Noi susținem această politică, este o politică bună”. Și aici președintele, cred că, a trebuit să fie chemat la ordine prin aceste cuvinte diplomatic formulate ale doamnei Nuland.”
Europa Liberă: Credeți că, în asemenea situație, Berlinul, Bruxellesul, Washingtonul vor lua atitudine față de declarațiile domnului Băsescu?
Anneli Ute Gabanyi: „Sper că nu, totuși, cel puțin nu în public, pentru că imaginea României și prin discuțiile care se duc în momentul de față, în legătură cu cei care presupun că nu vor veni, dar despre care se spune că vor veni să lucreze în Germania și să colecteze niște plăți sociale, imaginea României nu este bună și câteodată, într-adevăr, este explicat pentru că politica României, politica externă, politica regională este contradictorie. Cum să înțelegem noi, de exemplu, politica României de respingere a eforturilor Ungariei de a încerca să influențeze soarta minorității, într-un fel, care este clar inacceptabil, din punct de vedere european, din punct de vedere al dreptului internațional? Cum să înțelegem atitudinea luată de România în problema Kosovo? Când, în același timp, România are o politică, cel puțin, la nivelul șefului de stat care pentru mulți seamănă foarte tare a revizionism. Nu se poate.”
Europa Liberă: Și atunci marile cancelarii vor cere socoteală?
Anneli Ute Gabanyi: „Probabil, au cerut deja. Probabil, și-au făcut deja remarcile. Însă ați văzut că singura atitudine care a fost luată în public a fost cea a ambasadorului Uniunii Europene la Chișinău. Dar sunt sigură că această poziționare a României – discursul unionist care, de altfel, pentru prima dată, a fost ținut înaintea unui mare eveniment politic internațional, summitul de la Vilnius, – atitudinea nu putea să treacă neobservată și, din păcate, confirmă anumite temeri sau anumite prejudicii chiar care au circulat în Uniunea Europeană împotriva României, spunându-se: „Dar lăsați că știm noi că România a vrut întotdeauna, după 1989, să se unească cu Republica Moldova”. Aceste presupuneri pe care noi am încercat să le combatem, spunând că nu este adevărat, România vrea numai să ajute Republica Moldova să avanseze pe parcursul ei european, dar nu are interese proprii de unificare. Iar această nouă politică la vârf a României, într-un fel, dezminte ceea ce unii dintre noi am tot încercat să tot dovedim în Occident. Și pot să vă spun, din proprie experiență, că nu face bine în ochii Occidentului, dacă astfel de poziții sunt afirmate, pe drept sau pe nedrept, în România. Eu cred că este, în orice caz, contraproductiv atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova ceea ce se întâmplă cu aceste declarații.”
Si despre retorica anti-basarabeana a unui smintit cu gura stramba de la B1, televiziunea dlui Basescu, ce spuneti?! Ne-a facut de toata rusinea si a turnat apa la moara mancurtilor si romanofobilor.
Pt Dragos Stancu
Cititi postarea, astept opinia.