Iată cine a semnat, odinioară, și pentru NATO…

NATO NATO2

Am avut privilegiul sa fiu sapte ani membru al delegatiei moldovenesti asociate la AP.NATO. Si asa cum spuneam, intr-un alt articol, in legislatura din Parlament 2005-2009, chiar daca au dominat comunistii printr-o majoritate parlamentara obraznica, am incercat sa formulam mai multe initiative legislative fundamentale, la care – vrei-nu vrei – vom ajunge, pentru ca nu se poate altfel sa ne continuam drumul spre o alta lume. Acum e mai usor sa faci initiative legislative si sa le promovezi… Atunci – mai putin. Dupa initiativa legislativa privind modificarea art.13 din Constitutie, pentru care am adunat 26 de semnaturi, am adunat alte 13 semnaturi pe proiectul de initiativa legislativa privind art.11, legat de anularea din Constitutie a neutralitatii false,care este numai in favoarea Rusiei, cu trupe de ocupatie in Basarabia.

Acum – precum e si firesc, incepe a se pune pe tapet si adevarul privind necesitatea aderarii R.Moldova la NATO. In Expunerea de motive am formulat atunci acest imperativ.  Daca trecem cu adevarat in sfera de influenta a Occidentului – fapt de care inca tare ma indoiesc – nu vom mai avea motive sa nu dorim NATO. Cititi motivarea. Ultimul a semnat pentru aceasta initiativa Vlad Filat. Pentru pregatirea acestei initiative legislative, care nu a mai apucat sa devina ca atare din cauza fricii multor deputati, l-am consultat si pe fostul deputat Vasile Nedelciuc, care a fost foarte receptiv si a facut sugestiile necesare.

Proiect

LEGEA REPUBLICII MOLDOVA 

pentru modificarea si completarea Constitutiei Republicii Moldova

Parlamentul adopta prezenta lege constitutionala.

Articol unic. – Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial  al  Republicii  Moldova, 1994, nr.1), cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 11 va avea urmatorul cuprins:

“Articolul 11

Aderarea la tratate de alianta

Aderarea Republicii Moldova la tratate internationale, in scopul transferarii unor atributii catre alte institutii internationale, precum si al exercitarii, in comun cu statele membre, a competentelor prevazute in aceste tratate, se face prin lege organica, adoptata cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor”.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI

Au semnat initiativa deputatii:

Cosarciuc Valeriu

Pavlicenco Vitalia

Taranu Anatol

Colta Vasile

Ciontoloi Ion

Serebrian Oleg

Klipii Igor

Susarenco Gheorghe

Neagu Ion

Jalba Zoia

Cusnir Valentina

Golban Valentina

Filat Vlad

EXPUNERE DE MOTIVE

Incetarea razboiului rece, lichidarea Pactului de la Varsovia si a CAER-ului si, in sfirsit, prabusirea regimurilor comuniste din Europa Centrala si de Est au creat conditii favorabile pentru toate popoarele europene, in special pentru cele ce au cunoscut experienta comunista, sa decida in mod independent asupra modelului economic si de securitate pe care doresc sa-l urmeze si asupra aliantelor, din care sa faca parte.

Asa cum au aratat evolutiile produse in ultimii 15 ani, majoritatea covirsitoare a statelor din Europa Centrala si de Est, multe dintre ele reprezentind natiuni de origine slava, au optat in mod ferm atit pentru calitatea de membri ai Uniunii Europene, cit si ai NATO, intelegind ca doar procedind astfel pot beneficia nu numai de instrumente sigure de dezvoltare economica si democratica, dar si de infrastructura sigura de securitate oferita de NATO.

Mai mult, constatam ca statele care au devenit mai intii membre ale Aliantei Atlanticului de Nord au astazi sanse mult mai mari de a fi acceptate in Uniunea Europeana. Printre statele candidate sau aspirante la statutul de membru al UE si NATO se regasesc Albania si patru foste republici iugoslave, ce au fost implicate in conflictul iugoslav (Uniunea Serbia-Muntenegreu, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Macedonia), precum si Ukraina.

Desi cu intirziere, Republica Moldova, cu sprijinul majoritatii populatiei si al fortelor politice, si-a exprimat recent optiunea de integrare europeana. Ramanind formal stat neutru, cu sau fara voia sa, R.Moldova se plaseaza alaturi de Bielarusi, condusa de dictatorul Lukasenko, daca nu va opta si pentru integrarea NATO. Daca ramine ca stat neutru, Republica Moldova, avind o pozitionare geostrategica importanta, nu va oferi temeiuri pentru a fi considerata credibila in planul alierii la familia europeana.

Avind pe teritoriul sau trupele ilegale ale Federatiei Ruse si confruntindu-se cu separatismul transnistrean, R.Moldova nu dispune de instrumentele si de sprijinul necesar pentru a-si restabili integritatea teritoriala si a-si asigura, pe termen lung, independenta. Anulind, insa, art.11 din Constitutie cu privire neutralitatea sa, R.Moldova nu pierde ceea ce, de facto, nu are – neutralitatea -, in schimb ar putea initia dialoguri, la nivelul intregii societati, dar si la nivel international, pentru a adera la aliante, fapt ce ar favoriza-o.

Desigur, renuntind la neutralitate, R. Moldova nu va deveni automat membru al NATO. Acest proces poate dura mai multi ani, implicind negocieri complexe si dificile cu membrii Aliantei. Cu toate acestea, bazindu-se pe dreptul international ce le atribuie statelor suverane dreptul de a adera la un bloc militar sau altul, simpla initiere a unui dialog cu NATO in aceasta privinta poate insemna scoaterea din cadrul formatului actual ineficient a discutiilor privind reglementarea conflictului transnistrean si retragerea trupelor rusesti din Transnistria, precum si antrenarea, in aceste dezbateri, a marilor puteri.

Optind, insa, pentru aderarea la NATO, R.Moldova s-ar alinia, in materie de securitate, la vecinii sai, Romania si Ukraina, ar putea deveni mai atractiva si pentru statele membre ale UE.

Varianta modificata a articolului 11 corespunde aspiratiilor declarate ale R.Moldova de aderare atit la UE, cit si la NATO.

Vitalia Pavlicenco

Loading Facebook Comments ...

16 Comments

Add a Comment
  1. As sugera partidelor politice de la Chisinau sa elaboreze un proiect legislativ si sa intreprinda actiuni, mai ales pe plan international prin OSCE, pentru demilitarizarea Transnistriei.
    Banuiesc ca o asemenea initiativa in comun cu Ucraina ar avea mai mari sanse de reusita.
    Iar Ucraina, in acest moment, mai mult ca oricand, ar avea si ea interes sa nu aiba o zona militarizata in coasta ei.
    Nu este exclus ca si Romania si Polonia s-ar ralia unei asemenea masuri.

    Dar exista vointa politica la Chisinau sau certurile si ambitiile politice sau personale sunt mai puternice decat o voce inteleapta unitara?

  2. subscriu,total de acord cu comentariul de mai sus al stimabilului Popescu!

    http://tv-patriot.blogspot.ro/

    Adaug faptul ca UCRAINA nu e interesata doar de Transnistria ci si de CRIMEEA-mai exact SEVASTOPOL,unde se afla o mare baza militara ruseasca(ca in Tiraspol),si in stramtoarea KERCI la fel.

    UCRAINA trebuie sa se elibereze de comunism,si de influenta malefica a Moscovei.

    POLONIA si ROMANIA sunt principalele sustinatoare in cadrul UNIUNII EUROPENE a aderarii MOLDOVEI si UCRAINEI la Uniunea EUropeana si NATO!!

    http://tv-patriot.blogspot.ro/

    GERMANIA e principalul opozant al extinderii UE spre est.

    Precum spuneam in alt comentariu,MOLDOVA are nevoie de ,,UN PACT POLITIC MAJOR PENTRU MOLDOVA,semnat de toate partidele din Chisinau,fara exceptie,un pact care sa arate unirea fortelor politice in cazului unui confilict sau agresiune din tiraspol.

  3. subscriu,total de acord cu comentariul de mai sus al stimabilului Popescu!

    http://tv-patriot.blogspot.ro/

    Adaug faptul ca UCRAINA nu e interesata doar de Transnistria ci si de CRIMEEA-mai exact SEVASTOPOL,unde se afla o mare baza militara ruseasca(ca in Tiraspol),si in stramtoarea KERCI la fel.

    UCRAINA trebuie sa se elibereze de comunism,si de influenta malefica a Moscovei.

    POLONIA si ROMANIA sunt principalele sustinatoare in cadrul UNIUNII EUROPENE a aderarii MOLDOVEI si UCRAINEI la Uniunea EUropeana si NATO!!

    GERMANIA e principalul opozant al extinderii UE spre est.

    Precum spuneam in alt comentariu,MOLDOVA are nevoie de ,,UN PACT POLITIC MAJOR PENTRU MOLDOVA,semnat de toate partidele din Chisinau,fara exceptie,un pact care sa arate unirea fortelor politice in cazului unui confilict sau agresiune din tiraspol.

  4. Pt. Dl. Popescu Mircea

    Credeti ca in conditiile actualului guvern Azarov, Ukraina ar fi dispusa sa semneze ceea ce sugerati dv?
    Inca in 1999, la Istambul s-a stipulat la cel mai inalt nivel posibil (inclusiv NATO) ce are de facut Rusia privitor la Transnistria. Au fost intreprinse si demersuri concrete post Istambul nu odata. S-a intamplat ceva?

  5. Doamna Pavlicenco,

    Cele doua proiecte pe care le-ati scos la iveala sunt doua lovituri de maciuca. Ghioaga lor va trebui sa fie folosita din plin mai ales in campania electorala, care observ ca s-a si …deschis in r. moldova.De fapt au inceput jocuri de culise foarte ciudate si, fara suparare, Consiliul UNIRII nu mi se pare a fi activ si prezent in ceea ce a a aparut la oriont in r.moldova.

  6. „UN PACT POLITIC MAJOR PENTRU MOLDOVA” exista si este semnat de Coalitia de guvernare. Ca el nu este semnat si de alte partide la care coalitia a facut invitatii , este cu totul altceva.Mai mult: el a capatat o „stampila ” viguroasa” prin marea adunarea de 100.000 de cetateni de la Chisinau.
    Nu exista insa un alt Pact major pentru Modova, cel care ar fi cu adevarat necesar ca manifestare a independentei reale a r.moldova: RE-unirea cu Romania si anihilarea efectelor tratatului Ribentrop-Molotov. Asa ceva trebuie sa fie manifestarea cea mai temerara si reala a independentei r. moldova nu alte fantasme si himere cheltuitoare de energii .Ukraina isi joaca o astfel de carte chiar sub ochii nostri si va reusi in cele din urma. Odata samanta aruncata pe ogor, tot va incolti si va da roade. R. Moldova -i surade insa cu totul altceva: independismul fata de Romania., nu fata de acea putere emergenta care i-a incalcat-o la modul cel mai criminal si in 1812, si la 1877-1878, si in 1940!!Se tes si se urzesc vise si utopii ministeriale, de mari parlamentari, de mari oameni si sefi de stat cu o nonsalanta ridicola si primitiva.Fara sorti de izbanda insa, decat in spatele masivului front imperialo- neo comunist rus, bine captusit cu …”indestructibile” rachete -cnut proiectat de pe vremea lui Ivan Cel Groaznic.Poate ca nu vei plati nimic , dle VLAD din astfel de planuite utopii geostrategice moldave, dar cei multi si care nici dupa ce sa bea apa nu au, vor plati , sarmanii cu varf si indesat. Tot ei ?

  7. @titirez
    Nu cred nimic pana nu se incearca. Dar daca nu se incearca, in mod sigur nu se realizeaza nimic.

  8. Pt Mircea Popescu

    Asemenea hotariiri au fost adoptate, prin unanimitate de voturi intr-un Parlament dominat de comunisti. Incerc sa le gasesc si sa le plasez sa le vedeti. Este altceva ca nu are cine sa le promoveze pentru a fi realizate.

    Banuiesc, indemnul si sugestia vin iarasi pt partidele parlamentare, care nu coopereaza cu sfera extraparlamentara.

    Cit priveste Ucraina, am mari indoieli si ramin sceptica.

    Le-am si gasit.

    http://www.pavlicenco.md/2012/01/04/domnilor-guvernanti-de-ce-nu-respectati-legea/

    Domnilor guvernanti, de ce nu respectati LEGEA?
    Publicat la 4 ianuarie 2012; 1.128 afişări; | Edit
    (In poza: Romania Mare – Asta e Salvare!)

    In contextul tragediei de la Vadul lui Voda, al ziselor forte de pace si al neretragerii fortelor armate ruse de pe teritoriul R.Moldova, amintim tuturor urmatoarele:

    Aceasta hotarire de mai jos, care are ca anexe textele unei declaratii si a doua apeluri, au fost adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 10 iunie 2005. Inteleg – le-au votat comunistii de forma, dar de ce guvernantii liberal-democrati nu le respecta si nu le aplica? Aceste documente, votate de intreg Parlamentul, inclusiv de Opozitia democratica, prin repulsie, impreuna cu PCRM, trebuie, pur si simplu realizate, respectate, aplicate, implementate si trimbitat despre ele in toata lumea. De ce nu se face nimic? La aceasta intrebare am raspuns in articolul precedent. Comentatorilor, analistilor, moderatorilor, observatorilor, ziaristilor! Cititi aceste documente si vorbiti despre ele, cereti autoritatilor R.Moldova sa faca ceva cu ele…

    Repostam, dupa documentele mentionate, si initiativa noastra din anul 2006, care deriva din aceste documente ale Parlamentului, privind rezilierea unilaterala, de catre Republica Moldova, a Conventiei de incetare a focului din 21 iulie 1992, cu Expunerea de motive la initiativa legislativa. Vitalia Pavlicenco

    H O T Ă R Î R E

    cu privire la iniţiativa Ucrainei în problema reglementării conflictului transnistrean şi la măsurile pentru democratizarea şi demilitarizarea zonei transnistrene

    Nr.117-XVI din 10.06.2005, Monitorul Oficial al R.Moldova nr.83-85/385 din 17.06.2005

    * * *

    Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

    Articol unic. – Se aprobă Declaraţia cu privire la iniţiativa Ucrainei în problema reglementării conflictului transnistrean, Apelul cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova şi Apelul cu privire la principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene, expuse în anexele nr.1-3.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

    Chişinău, 10 iunie 2005. Nr. 117-XVI.

    Anexa nr.1

    DECLARAŢIE

    a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la iniţiativa Ucrainei în problema reglementării conflictului transnistrean

    Calificînd soluţionarea paşnică şi democratică a conflictului transnistrean, restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi realizarea unităţii poporului drept o prioritate incontestabilă a dezvoltării interne a ţării,

    Pornind de la înţelegerea importanţei unui larg consens intern şi internaţional în problema identificării căilor de reglementare a conflictului transnistrean,

    Parlamentul Republicii Moldova salută iniţiativa Preşedintelui Ucrainei Viktor Iuşcenko de a susţine aspiraţiile de reîntregire ale Republicii Moldova şi apreciază înalt oferta Ucrainei, considerînd-o drept un pas esenţial pe calea consolidării unităţii teritoriale a statului nostru şi eliminării din zona transnistreană, cît mai curînd posibil, a unui regim separatist, autoritar şi criminal, care constituie o ameninţare evidentă la adresa securităţii regionale.

    Parlamentul Republicii Moldova constată că propunerea avansată de Ucraina conţine o abordare nouă şi eficientă a problemei reglementării transnistrene – realizarea reglementării prin democratizare. Această abordare poate să consolideze eforturile internaţionale ale statelor democratice pentru soluţionarea conflictului şi să activizeze societatea civilă din zona transnistreană în vederea exercitării de către membrii ei a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

    Totodată, Parlamentul Republicii Moldova menţionează că în iniţiativa Ucrainei nu şi-au găsit reflectare unele principii ale reglementării, inclusiv cele ce ţin de:

    – evacuarea trupelor ruseşti;

    – demilitarizarea, principiile şi condiţiile de democratizare a zonei;

    – instituirea unui control transparent şi legal asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.

    Parlamentul Republicii Moldova consideră că aceste probleme trebuie să-şi găsească rezolvare prin eforturi suplimentare din partea comunităţii internaţionale, conjugate cu eforturile energice ale Ucrainei.

    Parlamentul Republicii Moldova constată, de asemenea, că unele aspecte ale planului propus pot leza suveranitatea Republicii Moldova şi ridică semne de întrebare asupra eficienţei unor elemente ale lui. Între acestea se numără ideea participării zonei transnistrene la promovarea politicii externe a Republicii Moldova, precum şi aceea de a crea un aşa-zis comitet de conciliere. Cu toate acestea, Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă speranţa că unele elemente care trezesc îndoieli îşi vor găsi rezolvare în baza normelor Constituţiei Republicii Moldova şi ale dreptului internaţional, precum şi în cadrul unui dialog constructiv cu noii lideri democraţi din zona transnistreană.

    Parlamentul Republicii Moldova consideră că planul reglementării conflictului transnistrean propus de Ucraina constituie o dovadă de deschidere şi un început pozitiv pentru dezvoltarea unui dialog internaţional constructiv asupra acestei probleme la un nivel calitativ nou.

    Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă speranţa că iniţiativa Ucrainei va deveni un factor major pentru realizarea reîntregirii statului şi a societăţii noastre, precum şi a perspectivelor europene ale ţării.

    Anexa nr.2

    APELUL

    Parlamentului Republicii Moldova cu privire la criteriile de democratizare a zonei transnistrene a Republicii Moldova

    Reafirmîndu-şi ataşamentul faţă de convenţiile internaţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,

    Avînd în vedere principiile Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene din 24 martie 2005,

    Apreciind restabilirea integrităţii teritoriale a ţării pe cale paşnică şi democratică drept cea mai importantă prioritate, care constituie garanţia dezvoltării ei stabile şi durabile,

    Considerînd că existenţa unui regim separatist şi autoritar în zona transnistreană a Moldovei, care a lipsit populaţia de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi care ignorează deschis standardele şi criteriile ONU, OSCE şi ale Consiliului Europei, este intolerabilă într-o Europă modernă,

    Ţinînd cont de faptul că acest “conflict îngheţat” constituie un focar de instabilitate regională,

    Fiind conştient de faptul că lipsa unui control din partea organelor centrale ale puterii de stat ale Republicii Moldova asupra unei părţi a teritoriului său şi asupra unui segment al frontierei de stat este incompatibilă cu opţiunea europeană a ţării,

    Salutînd iniţiativele Preşedintelui Ucrainei Viktor Iuşcenko orientate spre reglementarea definitivă şi durabilă a conflictului transnistrean,

    Subliniind importanţa prevederilor cuprinse în propunerile Ucrainei privind necesitatea democratizării zonei transnistrene ca o condiţie indispensabilă pentru restabilirea supremaţiei legii în zonă, pentru crearea de condiţii care să garanteze drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, convingere şi confesiune, şi, în consecinţă, pentru rezolvarea echitabilă şi durabilă a acestui conflict,

    Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul Apel.

    Desfăşurarea unor alegeri libere şi democratice în zona transnistreană este imposibilă în condiţiile nesocotirii normelor Constituţiei Republicii Moldova şi standardelor democratice internaţionale, absenţei pluralismului politic şi a libertăţii cuvîntului, reprimării oricărei manifestări de atitudini diferite de cea impusă cu forţa.

    Parlamentul Republicii Moldova porneşte de la faptul că pentru dezrădăcinarea abuzurilor menţionate se impune un proces larg şi complex de democratizare a zonei cu un control şi monitorizare din partea comunităţii internaţionale, care trebuie să includă între alte măsuri următoarele:

    – lichidarea poliţiei politice (a aşa-zisului Minister al Securităţii Statului), care suprimă orice manifestare de libertate şi elimină oponenţii politici ai actualului regim separatist, ceea ce face imposibilă pregătirea şi organizarea unor alegeri libere şi democratice în corespundere cu standardele OSCE şi ale Consiliului Europei;

    – reformarea aşa-numitei puteri judecătoreşti din zona transnistreană;

    – eliberarea deţinuţilor politici care sînt ţinuţi în mod ilegal în închisorile din zona transnistreană, în conformitate cu decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 8 iulie 2004;

    – înlăturarea piedicilor pentru libera activitate a partidelor politice din Republica Moldova pe teritoriul zonei transnistrene;

    – înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a mass-media naţionale şi locale pe teritoriul zonei transnistrene;

    – înlăturarea piedicilor pentru activitatea liberă a organizaţiilor neguvernamentale şi dezvoltarea societăţii civile în zonă ca element important al vieţii publice într-un stat democratic;

    – desfăşurarea alegerilor în zona transnistreană a Republicii Moldova sub egida exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, cu cea mai largă reprezentare în cadrul ei a ţărilor-membre;

    – exercitarea dreptului de participare la procesul electoral în zonă doar în baza confirmării cetăţeniei Republicii Moldova;

    – monitorizarea standardelor democratice trebuie efectuată de Comisia Electorală Internaţională cu cel puţin cinci luni înainte de data desfăşurării alegerilor;

    – monitorizarea internaţională a standardelor democratice în zona transnistreană, precum şi organizarea procesului electoral de către Comisia Electorală Internaţională nu pot atrage după sine nici un fel de consecinţe privind recunoaşterea acestei entităţi în baza dreptului internaţional.

    Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă convingerea că fără asigurarea prealabilă a condiţiilor enumerate mai sus este imposibilă garantarea drepturilor cetăţenilor Republicii Moldova din această zonă la libera exprimare a voinţei lor ca element-cheie pentru rezolvarea paşnică şi democratică a conflictului transnistrean, precum şi face imposibilă crearea unor organe reprezentative în zona transnistreană.

    Pornind de la acestea, Parlamentul Republicii Moldova solicită Consiliului Europei, OSCE şi Uniunii Europene să se includă activ în procesul de democratizare a zonei transnistrene şi speră să găsească susţinere din partea acestor instituţii europene în realizarea criteriilor expuse privind democratizarea acestei zone ca element fundamental în reglementarea politică a conflictului transnistrean.

    Anexa nr.3

    APELUL

    Parlamentului Republicii Moldova cu privire la principiile şi condiţiile demilitarizării zonei transnistrene

    Reafirmînd ataşamentul Republicii Moldova faţă de respectarea actelor internaţionale în domeniul securităţii, controlului asupra armamentului şi dezarmării,

    Pornind de la prevederile Declaraţiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene din 24 martie 2005 şi, în special, de la principiile privind soluţionarea paşnică, democratică şi definitivă a problemei transnistrene,

    Înţelegînd că factorul militar al problemei transnistrene constituie o sfidare asupra securităţii naţionale şi regionale, necesitînd o soluţionare imediată,

    Parlamentul Republicii Moldova solicită OSCE, UE, CE, SUA, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi României asistenţă pentru înlăturarea ameninţărilor reprezentate de factorul militar al conflictului transnistrean pe calea demilitarizării zonei prin eforturile conjugate ale comunităţii internaţionale.

    Parlamentul, pornind de la prevederile articolului 11 din Constituţia Republicii Moldova, reafirmă că teritoriul Republicii Moldova, ca stat neutru, nu poate fi folosit pentru dislocarea forţelor armate ale altor state.

    Bazîndu-se pe această prevedere constituţională, precum şi fiind convins de interesul deosebit al comunităţii internaţionale pentru soluţionarea cît mai grabnică a conflictului transnistrean, Parlamentul Republicii Moldova stabileşte următoarele condiţii indispensabile pentru demilitarizarea zonei transnistrene:

    1. Federaţia Rusă va încheia, pînă la sfîrşitul anului 2005, retragerea şi lichidarea arsenalului militar rus, precum şi retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

    2. Federaţia Rusă şi Republica Moldova vor recunoaşte faptul că unităţile militare, dislocate, în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, în zona de securitate a Republicii Moldova, şi-au atins scopurile prevăzute, urmînd să fie reduse treptat şi retrase în totalitate de pe teritoriul ţării pînă la 31 decembrie 2006. Concomitent, în termenul menţionat, în urma unui demers al Republicii Moldova către OSCE, se va realiza transformarea treptată şi deplină a operaţiunii de pacificare existente într-un mecanism internaţional de observatori militari şi civili, care va acţiona cu mandatul OSCE, Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierzîndu-şi actualitatea. Misiunea Internaţională de Observatori Militari şi Civili cu mandatul OSCE îşi va desfăşura activitatea în Republica Moldova pînă la reglementarea politică deplină a conflictului transnistrean.

    3. Republica Moldova îşi asumă obligaţia să propună, în cadrul Programului NATO “Parteneriat pentru Pace”, şi să realizeze, prin intermediul Misiunii Internaţionale de Observatori Militari şi Civili în Moldova, dizolvarea formaţiunilor militare din zonă, casarea armamentului şi tehnicii militare, precum şi reabilitarea socială şi recalificarea persoanelor care fac parte din efectivul aşa-numitelor formaţiuni militare transnistrene.

    4. La rîndul său, după îndeplinirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate, în cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul (1999), privind retragerea completă, neîntîrziată şi transparentă a armatei şi a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a contingentului şi armamentului care cad sub incidenţa Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, Parlamentul Republicii Moldova îşi exprimă disponibilitatea de a ratifica Tratatul adaptat cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, care reprezintă un element fundamental al securităţii europene.

    Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul apel şi îl comunică OSCE, UE, CE, SUA, Rusiei, Ucrainei şi României, în scopul obţinerii sprijinului pentru realizarea eficientă, în varianta propusă, a demilitarizării zonei transnistrene a Republicii Moldova, precum şi în vederea conjugării eforturilor pentru consolidarea securităţii regionale, a stabilităţii şi a dezvoltării democratice durabile în această parte a Europei.

    Proiect de hotarire depus si care se afla si azi in Parlament, cu numarul 1813.

    EXPUNERE DE MOTIVE

    “Declaratia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene, adoptata la 24 martie 2005, consfinteste si principiul solutionarii pe cale pasnica, democratica si definitiva a problemei transnistrene.

    Prin Apelul Parlamentului cu privire la principiile si conditiile demilitarizarii zonei transnistrene, adoptat la 10 iunie 2005, Republica Moldova si-a reiterat atasamentul fata de respectarea actelor internationale in domeniul securitatii, controlului asupra armamentului si dezarmarii.

    Pornind de la intelegerea ca factorul militar al problemei transnistrene constituie o sfidare la adresa securitatii nationale si regionale, necesitind o solutionare imediata, Parlamentul a solicitat OSCE, UE, CE, SUA, Federatiei Ruse, Ucrainei si României asistenta pentru inlaturarea amenintarilor reprezentate de acest factor al conflictului, pe calea demilitarizarii zonei, prin eforturile conjugate ale comunitatii internationale.

    Parlamentul a reafirmat ca, pe teritoriul Republicii Moldova, nu pot fi dislocate forte armate ale altor state. Apelul nominalizat mai sus prevedea ca Federatia Rusa sa incheie, pina la sfirsitul anului 2005, retragerea si lichidarea arsenalului militar rus, precum si retragerea fortelor sale militare de pe teritoriul statului nostru, pina la sfirsitul anului 2006. In acest context, Apelul stipuleaza ca “Federatia Rusa si Republica Moldova vor recunoaste ca unitatile militare, dislocate in temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, in zona de securitate a Republicii Moldova, si-au atins scopurile prevazute, urmind sa fie reduse treptat si retrase in totalitate de pe teritoriul tarii pina la 31 decembrie 2006. Concomitent, in termenul mentionat, in urma unui demers al Republicii Moldova catre OSCE, se va realiza transformarea treptata si deplina a operatiunii de pacificare, existente intr-un mecanism international de observatori militari si civili, care va actiona cu mandatul OSCE, Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierzindu-si actualitatea. Misiunea Internationala de Observatori Militari si Civili cu mandatul OSCE isi va desfasura activitatea in Republica Moldova pina la reglementarea politica deplina a conflictului transnistrean”.

    Republica Moldova si-a asumat obligatia sa propuna, in cadrul Programului NATO „Parteneriat pentru Pace”, si sa realizeze, prin intermediul Misiunii Internationale de Observatori Militari si Civili in Moldova, dizolvarea formatiunilor militare din zona, casarea armamentului si a tehnicii militare, precum si reabilitarea sociala si recalificarea persoanelor ce fac parte din efectivul asa-numitelor formatiuni militare transnistrene.

    Neindeplinirea – extrem de tergiversata – de catre Federatia Rusa a obligatiilor asumate in cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul (1999) privind retragerea completa, neintirziata si transparenta a armatei si a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a contingentului si a armamentului ce cad sub incidenta Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992 cu privire la principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a Republicii Moldova, face ca Parlamentul national sa nu poata ratifica Tratatul adaptat cu privire la Fortele Armate Conventionale in Europa (FACE), ca element fundamental al securitatii europene, desi si-a exprimat aceasta disponibilitate.

    Prin Acordul din 1992, semnat doar de Presedintele Republicii Moldova si de Presedintele Fedratiei Ruse, s-au creat premizele necesare sistarii conflictului armat din zona transnistreana si conditiile revenirii la dialog cu partile in conflict, implicit cu Federatia Rusa, pentru a-l solutiona prin mijloace pasnice, politice si diplomatice. Cu timpul, reprezentantii statului nostru s-au pomenit, insa, in conditii inegale in cadrul Comisiei Unificate de Control si al contingentelor militare afectate acesteia, deoarece reprezentantii Rusiei au sprijinit mereu, in acesti ani, demersurile transnistrene si viceversa. In felul acesta, CUC si fortele de pace ruse au servit doar ca pavaza pentru edficarea unui stat transnistrean artificial, drept cap de pod al Rusiei in Balcani si in Europa de Sud-Est, in general. Intelegerea acestui fapt a si determinat, in ultimii ani, neparticiparea, practic, a reprezentantilor Republicii Moldova la activitatea CUC. Iar dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a declarat Rusia parte in conflict, lucru confirmat, pentru prima oara, prin chiar semnatura aplicata de Boris Eltin pe Acordul din 1992, devine univoca realitatea ca Rusia nu este interesata sa respecte Acordul. Conform deciziei judecatoresti, adoptate de CEDO, prin semnarea, impreuna cu Republica Moldova, la 21 iulie 1992, a Acordului privind principiile reglementarii pasnice a conflictului armat din zona nistreana a Republicii Moldova, Rusia se identifica mai curind ca parte a conflictului, decit ca mediator si garant.

    Putem mentiona si nerespectarea permanenta a art.5 din Acord, ce prevede “inlaturarea oricaror obstacole din care circulatiei marfurilor, serviciilor si oamenilor”. CUC si contingentele afectate acesteia, din partea Rusiei si a Tiraspolului, nu au asigurat realizarea acestui articol, dedindu-se constant, in colaborare cu fortele paramilitare, unor actiuni ostile, protejind contrabanda.

    In consecinta, prin acest proiect de lege, se propune rezilierea Acordului din 1992, mizindu-se pe demersurile conducerii Republicii Moldova pentru obtinerea simultana a inlocuirii fortelor militare tripartite de mentinere a pacii prin observatori internationali civili, amplasati in zona de securitate sub egida OSCE. Faptul s-ar putea urgenta prin sensibilizarea energica a UE si SUA in baza documentelor universal acceptate.

    Rezilierea acestui acord bilateral se inscrie pe obiectivul de demilitarizare a zonei transnistrene de toate fortele – militare si de pace ruse, militare si paramilitare transnistrene, kazacesti. Activitatea pasiva, iar uneori chiar absenta, a delegatiei Republicii Moldova in CUC demonstreaza abordarea acesteia ca ineficienta si nefunctionala, ceea ce implica incetarea activitatii Comisiei Unificate de Control si a contingentelor militare afectate acesteia.”

    Valeriu Cosarciuc

    Vitalia Pavlicenco

    “Convenţie cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat

    din zona nistreană a Republicii Moldova

    (21 iulie 1992)

    Republica Moldova şi Federaţia Rusă,

    năzuind spre încetarea totală şi cît mai grabnică a focului şi spre reglementarea conflictului armat din raioanele nistrene prin mijloace paşnice;

    reafirmîndu-şi ataşamentul faţă de principiile Statutului ONU şi Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa;

    salutînd înţelegerea de principiu realizată la 3 iulie 1992 între Preşedintele Republicii Moldova şi Preşedintele Federa­ţiei Ruse, au convenit următoarele:

    Articolul l

    1. Din momentul semnării Convenţiei, părţile în conflict îşi asumă angajamentul de a întreprinde toate măsurile necesare pentru încetarea totală a focului, precum şi a oricăror acţiuni armate, una împotriva celeilalte.

    2. Odată cu încetarea focului, părţile în conflict procedează la retragerea unităţilor Forţelor lor armate şi a celorlalte for­maţiuni, a tehnicii de luptă şi armamentului, urmînd să încheie acest proces în decurs de şapte zile. Scopul unei asemenea dezangajări este crearea unei zone de securitate între părţile, în conflict. Coordonatele concrete ale zonei vor fi stabilite printr-un protocol special al părţilor angajate în realizarea prezentei Convenţii.

    Articolul 2

    1. În scopul asigurării controlului asupra realizării măsuri­lor prevăzute în articolul l, precum şi al asigurării regimului de securitate în zona menţionată, se instituie o Comisie de control unificată, formată din reprezentanţi ai celor trei părţi angajate în reglementare. Comisia foloseşte în activitatea sa grupuri de observatori militari create în concordanţă cu toate înţelegerile anterioare, inclusiv cvadripartite. Comisia de control procedează la îndeplinirea sarcinilor ce-i incumbă conform prezentei Convenţii, în termen de şapte zile din momentul semnării Convenţiei.

    2. Fiecare din părţile angajate în activitatea Comisiei îşi numeşte reprezentanţii în componenţa acesteia. Locul de re­şedinţă al Comisiei de control este oraşul Bender.

    3. În scopul realizării măsurilor sus-menţionate, Comisiei de control i se afectează contingente militare create pe bază de voluntariat şi reprezentînd părţile angajate în îndeplinirea prezentei convenţii. Amplasarea acestor contingente şi folosi­rea lor pentru asigurarea regimului de încetare a focului şi a Securităţii în zona de conflict se înfăptuiesc în conformitate cu deciziile Comisiei de control, pe baza de consens. Componenţa numerică, statutul, condiţiile de introducere în zona de conflict şi de retragere a contingentelor militare se stabilesc printr-un protocol separat.

    4. în cazul nerespectării condiţiilor prezentei Convenţii, Co­misia de control cercetează împrejurările în care s-au produs încălcările şi ia de urgenţă măsurile cuvenite pentru restabilirea păcii şi ordinii de drept, precum şi pentru neadmiterea unor asemenea încălcări pe viitor.

    5. Activitatea Comisiei de control şi a Forţelor afectate aces­teia este finanţată de toate părţile, pe bază de cote.

    Articolul 3

    Oraşul Bender, ca loc de reşedinţă a Comisiei de control — şi avîndu-se în vedere complexitatea deosebită a situaţiei – este declarat zonă cu regim sporit de securitate, care se asigură de către contingentele militare ale părţilor angajate în realizarea prezentei Convenţii.

    Comisia de control asigură menţinerea ordinii de drept în or. Bender în interacţiune cu subunităţile de poliţie şi de mili­ţie, acestea avînd efective limitate.

    Activitatea economico-administrativă este asigurată în Ben­der de către organele existente de autoadministrare din oraş, iar în caz de necesitate – împreună cu Comisia de control.

    Articolul 4

    Unităţile Armatei a 14-a a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, dislocate în Republica Moldova, vor respecta cu stricteţe neutralitatea. Cele două părţi în conflict îşi asumă obligaţia de a respecta neutralitatea şi de a se abţine de la orice acţiuni ilicite faţă de patrimoniul militar, faţă de militarii acestei ar­mate şi membrii familiilor lor.

    Problemele privind statutul armatei, procedura şi termenele retragerii ei pe etape vor fi soluţionate în cadrul tratativelor dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

    Articolul 5

    1. Părţile în conflict consideră inadmisibilă aplicarea ori­căror sancţiuni sau blocade, în acest context, vor fi înlăturate imediat orice obstacole din calea circulaţiei mărfurilor, servi­ciilor şi oamenilor, vor fi luate măsurile cuvenite în vederea anulării stării de urgenţă pe teritoriul Republicii Moldova.

    2. Părţile în conflict vor proceda imediat la negocieri în ve­derea reglementării problemelor legate de revenirea refugiaţi­lor la locurile de baştină, acordarea de ajutor populaţiei din raioanele care au avut de suferit şi refacerea obiectivelor economice şi a caselor de locuit. Federaţia Rusă va acorda spri­jinul necesar în acest sens.

    3. Părţile în conflict vor întreprinde toate măsurile pentru accesul neîngrădit al ajutoarelor umanitare internaţionale în zona de reglementare.

    Articolul 6

    Pentru difuzarea informaţiei obiective despre situaţia din zona de reglementare, părţile creează pe lingă Comisia de control un centru de presă comun.

    Articolul 7

    Părţile pornesc de la premisa că măsurile prevăzute în pre­zenta Convenţie constituie o importantă parte componentă a procesului de reglementare a conflictului prin mijloace paşni­ce, politice.

    Articolul 8

    Prezenta Convenţie intră în vigoare din momentul semnării.

    Acţiunea prezentei Convenţii este suspendată prin acordul comun al părţilor sau în cazul în care una din părţile contrac­tante o denunţă, fapt care implică încetarea activităţii Comisiei de control şi a contingentelor militare afectate acesteia.

    Perfectat la Moscova în data de 21 iulie 1992.

    Pentru Republica Moldova MIRCEA SNEGUR

    Pentru Federaţia Rusă BORIS ELŢIN

  9. Vitalia, imi este greu sa urmaresc tot materialul, dar am impresia ca este vorba doar de o initiativa a Ucrainei care a fost acceptata de Chisinau prin Hotararea din 2005.
    Cu alte cuvinte, fiind doar un document unilateral, nu inteleg daca este chiar un document recunoscut international cu putere de implementare sub control international.

    In acelasi timp, pe Conventia din 1992 sunt semnaturile lui Snegur si ale lui Eltin, dar inteleg ca nu a fost ratificat de parlamentele celor doua tari.
    Sau au fost ratificate?
    Dar, indiferent daca au fost sau n-au fost ratificate, nefiind implementat, atunci este clar ca Transnistria este complet scapata de sub control si trebuie sa va luati gandul de la acest teritoriu. Practic este cuiul lui Pepelea (al Rusiei) care va creeaza doar probleme suplimentare (ceeace vrea si Rusia) si Chisinaul n-are niciun instrument sa-si impuna autoritatea.

    Oricum, iata ca Ucraina s-a aratat candva dornica sa solutioneze problema demilitarizarii.

  10. =Drumeţul Unionist==

    Un Pelerinaj Unionist: Drumul RE-Unirii !
    ––––––––––––––––––-
    Ascultaţi, priviţi şi parcurgeţi imaginar destăinuirile particpanţilor la „Drumul RE-Unirii: Chişinău-Alba-Iulia„
    alături de grupul de entuziaşti care au făcut aievea acest drum unionist în perioada 24 nov.–1 dec. 2013
    pentru a sărbători împreună cu Ţara-Mamă
    Ziua Naţională a României!

    Aici:
    11 Secvenţe audio și imagini foto:

    http://voceabasarabiei.net/index.php/stiri-vb/14793-audio-galerie-foto-hai-cu-noi-pe-drumul-unirii

    Susţinători:
    – Asociaţia „Tighina”, preşedinte – Alecu Păluţă,
    – Platforma Civică „Acţiunea -2012″,

    Traseu:
    Chişinău – Străşeni – Călăraşi –Ungheni – Iaşi – Târgu Frumos – Paşcani – Grinţieşti – Ceahlău – Topliţa – Cluj-Napoca – Aiud – Alba Ilia,
    cu popasuri la 18 mănăstiri şi locaşuri sfinte.

    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    ————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

    Echipa de pelerini:
    1.
    Doamna Tamara Suniţa,
    organizatoare vrednica de Pelerinaje Spirituale Anuale Unioniste în Romănia
    tel. 373. +69 119 817 sau 40. +771 412 887
    2.
    Domnul antreprenor Dumitru Pogorea în costum naţional,
    originar din s. Taraclia, Căuşeni, stabilit în Siberia,
    preşedintele Centrului naţional cultural „Luceafărul” din Novosibirsk.
    luceafarul2010 at yahdex.ru
    3.
    Doamna Măriuca Andronache din s. Brânzeni, Edineţ,
    din partea asociaţiei „Vasile Stroescu„
    (n. 11 noiembrie 1845, Trinca, județul Hotin, d. 13 aprilie 1926, București)
    cărturar de frunte, susținător al învățământului școlar și om politic român basarabean,
    filantrop și membru de onoare al Academiei Române,
    care a promovat cultura națională și a neamului, patriot şi mare unionist.
    4.
    Anatol Marcu din Râșcani, strănepotul mecenatului Vasile Stroescu,
    5.
    Ciprian Buculeţ din Edineţ, românofil: „Vrem Re-Unirea cu România !„
    6.
    Nicandru Maţcan, profesor din Edineţ
    7.
    Rodica Berliba din Edineţ, profesoară de istorie la liceul „M.Eminescu„
    aflată la prima sa călătorie de suflet în România
    8.
    Titi-Ana Lupu, profesoară la liceul „Pan Halippa„ din Edineţ
    /IN MEMORIAM: regretatul soţ Alecu Lupu, mare patriot si unionist /
    9.
    Ionică Eșanu din s. Corjeuţi, Briceni
    10.
    Ancuţa Vâlcu, unionistă
    11.
    Luana Guzun-Crudu, profesoară de știinţe socio-umane
    12.
    Alecu Cibotaru, mare luptător unionist din s. Bardar, Ialoveni
    13.
    Mihăiţă Zeamă, profesor de istorie de la Soroca,
    activist, Asociaţia „Astra„, consultant mitropolitan
    14.
    Anica Gheţu din Leova, dintr-o familie de deportaţi în Siberia.
    15.
    Mitru Dăncuţă, elev la Colegiul de Artă din Soroca
    16.
    Margareta Cemortan-Spănu din Bălţi, autoarea unor cărţi despre deportările din Siberia.
    17.
    Vlad Cirimpei, anti-comunist din Burlăneşti, Edineţ şi stabilit la Bălţi,
    oraş rusificat şi cu mulţi moldoveni rusificaţi.
    18.
    Sorin Becciu, student sorocean la Iaşi, membru al Platformei „Acţiunea-2012„
    19.
    Andrieş Viziru, din s. Costuleni, redactor-prezentator la Radio Moldova din Chişinău
    20.
    Maricica Bulat-Saharneanu, jurnalistă la Radio „Vocea Basarabiei„ din Chişinău
    tel. 804.423.
    –––––––––––––––––––
    N.B.
    Oameni binevoitori cu inimă mare intâlniţi pe parcursul pelerinajului:
    1. Părintele Nicodim din Iaşi, Consilier
    2. Marius Graţianu, mare activist, Platforma Unionistă „Acţiunea-2012„ din Iași
    împreună cu Doina Grosu din Soroca
    3. doamna Tamara, profă din s. Dolna/Nisporeni, stabilită la Iaşi.
    4. doamna Bezergheanu din Iaşi
    4. domnul binevoitor Radu de la Aiud
    5. pictorul Victor Buză din Cehia
    6. tinerii de la Seminarul Teologic de la Cluj-Napoca
    7. Vameşii Unionişti de pe ambele maluri de Prut
    –––––––––––––––––––-
    P.S.
    Poetul martir Grigore Vieru:
    „Dacă doriţi Re-Unirea noastră,
    purtați basarabenii prin Ţara noastră, România,
    să-i vadă frumuseţile şi bucuriile, seninătatea, blândeţea şi bunătatea !„

    La 1 decembrie 2013 au mai plecat autocare direct la Alba-Iulia
    de la Soroca, Edineţ și alte oraşe.
    Atenţie:
    Viitorul pelerinaj: Nov. 2014. Veniţi cu noi !
    Se va organiza UN TREN SPECIAL UNIONIST
    din 7 vagoane: Chişinău – Ungheni – Alba-Iulia
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    ————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

  11. Stimate d-le Popescu,

    Am citit cu mare atentie ceea ce ati scris si aveti mare dreptate.

    Doresc insa sa subliniez anumite aspecte:

    -cum s-a spus si mai sus la ISTAMBUL,summitul din 1999, BORIS YELTIN si RUSIA si-au luat angajamente INTERNATIONALE oficiale ca retrage trupa din Transnistria si NU a facut-o pana azi aproape….2014!!!

    Ucraina nu vad de ce ar dori sa solutioneze problema TRANSNISTREANA avand in vedere faptul ca si ea pe teritoriul ei are niste ,,transnistrii,, adica trupe de ocupatie ale Federatiei RUse,la SEVASTOPOL in Crimeea si in strambtoarea KERCI,la granita cu Rusia.

    Ba mai mult,UCRAINA in acele zone cu baze militare are o populatie eminamente RUSEASCA(nu spun rusofona,ci pur si simplu rusi get-beget),care aroboreaza drapelul RUsiei si sunt pentru unirea cu RUSIA pur si simplu.

    Deci,inteleg unde bateti,adica la REVOLUTIA EURO-MAIDAN sustinuta de JOHN BIDEN si de Comisia Europeana prin DIRK SCHUEBEL si altii!!

    Insa daca EURO-MAIDANUL mai rezista mult,cel mai probabil UCRAINA se rupe in doua,estul se uneste cu RUSIA,iar UCRAINA de la Kiev la LVOV se uneste cu UNiunea EUropeana.

    Pentru ca diferenta intre EST si VEST este de la cer la pamant.Diferenta de LIMBA ,in vest numai ucraineana se vorbeste in est numai rusa.In VEST numai biserica CATOLICA (LVOV)e majoritara si cea ORTODOXA ucraineana AUTONOMA rupta de Moscova.

    IN EST e doar Biserica ORTODOXA rusa sustinuta de Patriarhul Kiril.

    Eu am fost in Ucraina voluntar profesor de limba engleza in scoli(DONESK,KIEV,LVOV),trimis de Comisia Europeana in programul EVS.

    Am vazut realitatea la fata locului!

    Dar in orice caz,totul depinde de americani si de Comisia Europeana,si de NATO.

    Vad ca CNN-ul sustine masiv pe ucraineni contra Rusiei,pentru a se revansa fata de infrangerea masiva suferita in SIRIA contra Rusiei.

    Eu m-as bucura sa intre toata UCRAINA in Uniunea EUropeana,pentru ca atunci imediat Moldova ar adera rapid la UE,fara nici o problema,pentru ca e un stat mic,si usor de integrat.UCRAINA este mai intinsa si mai mare decat …FRANTA!

  12. PS: Basarabenii sunt precauti pentru a nu pati ce a patit GEORGIA lui SAAKSASVILI,fiind in aceeasi situatie.

    Si eu sunt de acord si pentru ruperea Basarabiei de TRANSNISTRIA,pentru a scapa de belele,insa acest lucru e foarte dificil de realizat pe cale pasnica,si diplomatica.Pentru ca teroristii din Transnistria sunt gata oricand sa invadeze Moldova,de 20 de ani.Tocmai de aceea n-au venit investitii,pentru ca e o situatie tensionata.

    Dar totul are un THE END,un sfarsit.Si teroristii din transnistria vor termina odata si odata cu puterea pe care o detin acum.

    Ba mai mult,in cazul in care UCRAINA merge spre EURO-MAIDAN si UNIUNEA EUROPEANA……TRANSNISTRIA cel mai probabil se proclama independenta,sau regiune a Moscovei,dupa modelul KALININGRAD,iar BASARABIA libera si fara trupe de ocupatie poate usor sa mearga in UNIUNEA EUROPEANA in nici doi ani de zile,sau sa se uneasca cu Romania direct.

  13. =Ex-Diplomatul Unionist=

    30 de organizații civice cer retragerea de la Chișinău
    a Ambasadorului Marius Lazurcă

    http www rgnpress ro
    ––––––––––––––––––-
    Peste 30 de asociații non-guvernamentale, membre ale Platformei Civice “Acțiunea 2012″, solicită retragerea ambasadorului României la Chișinău, Marius Lazurcă. În acest sens, asociațiile au trimis o solicitare ministrului de Externe, Titus Corlățean și vor redacta o scrisoare deschisă și către președintele Traian Băsescu. Dacă cererea va rămâne fără răspuns, ei vor organiza și proteste, transmite Romanian Global News.

    În solicitarea celor peste 30 de ONG-uri, se arată că de când a fost numit în funcție, oficialul de la București a demonstrat incompetență și ignoranță în respectarea raportului special cu cel de-al doilea stat românesc. Gafele diplomatice făcute în mod constant au culminat cu atitudinea ofensatoare manifestată cu ocazia Zilei Națioanale a României și cu refuzul de a acorda vize de intrare în România pentru șapte români originari din Republica Moldova, consideră asociațiile unioniste.

    Pe data de 1 Decembrie 2013, Ambasada României în Republica Moldova nu a organizat niciun eveniment notabil. Mai mult, ambasadorul Marius Lazurcă nu a dat curs invitației primite din partea asociației Spirit Românesc de a participa la depunerea de coroane de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, eveniment la care au participat numeroase personalități ale vieții publice din Chișinău precum și parlamentari români. În solicitare mai sunt invocate refuzurile de acordare de vize pentru tinerii basarabeni care doreau să vină la București la manifestări unioniste precum și nefireasca relație pe care ambasadorul o are cu biserica rusă din Republica Moldova.

    “Reprezentanța diplomatică a fost practic inexistentă pe scena publică din Republica Moldova, iar derapajele ambasadorului României au generat nemulțumire în comunitatea de români, pentru care acțiunile unui oficial de la București au un impact major. Dacă nu vom primi un răspuns, vom organiza acțiuni prin care ne vom arăta dezacordul” a declarat Marius Lulea, președintele Centrului pentru Cultură, Istorie și Educație.

    Având în vedere importanța strategică și culturală deosebită pe care Republica Moldova o are pentru România, Platforma Civică “Acțiunea 2012″, organizatoarea manifestărilor pro-Unire din ultimii doi ani, solicită numirea unei persoane competete în functia de ambasador. Acesta trebuie să dovedească mai mult curaj si dinamism, să dețină abilitatea de a conduce activitatea diplomatică pe un teritoriu locuit majoritar de către români și să găsească soluții de conlucrare cu reprezentanții românilor din cel de-al doilea stat românesc.
    ———————————————————————————————————
    Citiți și :

    http://www.basarabeni.ro/stiri/eveniment/ambasadorul-lazurca-jigneste-g-1508/

    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
    ————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
    —————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
    ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

  14. Am primit de la Oleg Brega filmul cu ILIE BRATU.

    http://tv-patriot.blogspot.ro/

    Trebuie facut un front comun si o regrupare ROMANEASCA,stimata d-na Pavlicenco,in jurul PNL-ului,pentru a propulsa mai multe personalitati in politica,si pentru a face un front romanesc PRO-EUROPEAN comun.

    Nu stiu exact cine este domnul Ilie Bratu,insa mesajul mi se pare de bun simt,si constructiv.

    Evident,ca sub aripa PNL,fiind singurul partid romanesc din opozitie,care nu s-a manjit de coruptia puterii.

    Legiile anti-coruptie,semnate la VILNIUS,trebuiesc implementate la CHISINAU,insa din pacate guvernul LEANCA merge cu viteza melcului,in implementarea si RESPECTAREA acordului semnat cu Uniunea Europeana,si nu numai.

  15. Sa ne gandim bine ca sa putem vedea bine REALITATEA. RUSIA ESTE STAT AGRESOR PENTRU R. Moldova din momentul desprinderii Transnistriei prin razboiul declansat. Exista numeroase ARGUMENTE ce POT FI ADUSE in formularea unei astfel de concluzii. Se pare ca este indreptatit in cel mai logic sens sa ne putem intreba cu toata seriozitatea daca nu cumva din frica sau din varii si vinovate prudente nu ne incumetam sa mergem pe aceasta realitate dincolo de orice putinta de tagada!! Adoptarea insusita constient a unei astfel de pozitii , schimba complet atat datele problemei si optica lucrurilor, cat si modul de actiune si raportare la „problema ” in sine. Mi se pare a fi aceasta un reflex daunator de gandire, un recul …sfielnic,de fapt, al gandirii corecte analitico-sintetice, in fata unei mari PUTERI
    MONDIALE. Asa se face deci ca ne este impusa falsul gandirii acelei puteri. RUSIA ESTE CATEGORIC STAT AGRESOR AL acelei ENTITATII TERITORIALE INTEGRE SI INDEPENDENTE MOSTENITE DE LA EX- URSS SUB NUMELE DE RSS MOLDOVENEASCA. Este exact situatia Ukrainei de azi.

  16. Pt Vlad Puscasu

    Dle Puscasu, toate eforturile noastre de a discuta cu aceste considerate partide democratice, nationale si romanesti din RM nu s-au soldat cu rezultate, probabil pt ca aceste partide sunt satelit si nu-si apartin. Daca aveti alta explicatie, spuneti-o, ca un grup din partea Consiliului Unirii au incercat sa vorbeasca absolut cu toti ca sa facem impreuna actiuni pe 1 decembrie. mai mult – atit PL, cit si PLR, care a invatat d ela Ghimpu, ne cer un singur lucru – sa ne dizolvam si noi, incapatinatii, uite ca nu vrem sa ne dizolvam. Nu avem, de exemplu, nici bani pt un congres de dizolvare. Dar daca noi ne vom dizolva, cine va mai promova Unirea si demnitatea nationala?

    Iar in privinta istoricului contactelor cu Bratu am un munte de povestit, dar nu o fac, pt ca nu vreau sa ma murdaresc. Bratu a sters podelele cu mine si cu PNL, acum iata ne vede si vrea sa ne si respecte… Curios… ma tem ca o sa am pe multi de chemat in judecata, hobby caruia ma voi dedica foarte curind.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *