Loading Facebook Comments ...

17 Comments

Add a Comment
  1. Doamna Pavlicenco! Avetii idee de securitatea unei tari?Daca da,atunci nu mai puneti intrebari de ce pe timpul guvernarii PCRM a semnat cooperarea cu NATO? Este ca si cum ar ridica cineva dintre doamne poalele in plina strada.

  2. Cel mai greu va fi pentru Leanca. Filat va lupta sa-l controleze tot timpul si va putea pentru ca el este seful partidului. Selin dovedeste ca nu este capabil sa invete limba moldoveneasca si atunci ce fel de moldovean este ? Aceasta atitudine este de desconsiderare a celorlalti participanti la discutie.D-na Pavlicenco ca de obicei clara ,hotarata . Astept ca Ghimpu sa se tina de cuvant si sa-l voteze pe Leanca asa cum a promis chiar daca situatia PL nu este buna.

  3. De cateva luni incoace Blogul a devenit „Publika TV Online”

  4. Toti bàstinasii sunt obligati la etapa actualà sà se UNEASCA, pentru a ràzbate în Europa, dezbàierându-ne de ghiarele komunisto-rusesti!!! Scàparea, LIBERTATEA va veni, doar scàpând de komunisti la putere si influienta-jugul rusesc în teritoriile ocupate de rusi!!! Doar împreunà cu TOT NEAMUL vom izbuti sà tràim mai bine, càci ràzletiti cui nu-i lene ne furà, ne îjosesc în CASA proprie, ne obligà si AZI sà le învàtàm limba, pentru a ne întelege, deoarece ocupantii NU voiesc sà ne-o învete nici pe cea putinà românà, care ne-a mai ràmas în coloniile rusesti!!! Toti rusofonii si cei rusificati ne trag RM spre Transnistria, spre rusi, dar NU spre UE, spre bucata cealaltà a NEAMULUI nostru, de aceeasi limbà si culturà! Toti bàstinasii, cu toate divergentele lor, acuma sunt obligati sà NU sustinà si voteze komunistii si partidele prorusesti, dar pe cele proeuropene, cu sigurantà pe PNL!!! Amin!

  5. Lui Tudor Doros…Nu mai speria lumea cu venirea comunistilor,ca asa zisii dermocrati si liborali sunt de sute si mii de ori mai periculosi ca cei de care scrii.

  6. Lui T.Doros….Ceea ce scrii in mare masura asa este,dar uite ca cei pe care-i acuzi n-au cedat din teritoriul tarii,pe cand cei pe care-i sustii au cedat si inca cedeaza neconditionat,de parca ar da din gospodaria proprie si nu din trupul tarii.

  7. Tândala Unionist

    Fosta și viitoarea Românie Mare

    începe la Filarmonica din Chişinău !
    cu Turneul Teatrului de Animaţie „Ţăndărică„ din Bucureşti
    cu spectacolul „Punguţa cu Doi Bani„
    – Duminică, 26 Mai 2013, orele 11 și orele 17
    informaţii: 22.27.34
    —————————————————————–

    „PUNGUŢA CU DOI BANI„
    Adaptare după Ion Creangă
    – Scenariu, regie şi teme muzicale: Decebal Marin
    Scenografia: Carmen Raszovski
    Aranjamente muzicale: Dragoş Laurian Cucoş
    Distribuţie:
    Daniel Stanciu / Gabriel Apostol, Ioana Chelaru Popovici / Eugenia Barbu,
    Liliana Gavrilescu / Graţiela Ene, Mihai Dumitrescu / Florin Mititelu,
    Dora Ortelecan Dumitrescu / Alina Teianu.
    ————————————————————
    alte spectacole pt. copii și nu numai:
    – PĂCALĂ (un text de Cristian Pepino după motive populare)
    – FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI
    – CAPRA CU TREI IEZI (după Ion Creangă )

    – ALBĂ CA ZĂPADA (după Fraţii Grimm)
    – LAMPA LUI ALLADIN (după o poveste din 1001 nopţi )
    – MICA SIRENĂ (după Hans Christian Andersen)
    – MOTANUL ÎNCĂLŢAT
    (adaptare de Cristian Pepino după Charles Perrault)
    – JACK ŞI VREJUL DE FASOLE ( după povestea populară omonimă)
    – CARTEA JUNGLEI (după Rudyard Kipling)
    – TOM DEGEŢEL (după P.J.Stahl)
    ——————————————————
    Teatrul de Animație Ţăndărică,
    cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti,
    sub egida UNIMA România şi ASSITEJ România vă aşteaptă
    în perioada 18 mai – 22 septembrie 2013
    la cea de-a treia ediție a Stagiunii de vară “TEATRU, STRADĂ ȘI COPIL”.

    “Fă ceva diferit! Ia un copil şi du-l azi la teatru!”
    este motto-ul acestui proiect care are misiunea de a duce cultura acolo
    unde ea nu este o prezență obișnuită sau lipsește cu desăvârșire,
    reuşind să devină un puternic promotor al educației prin artă,
    atât în București cât și în alte oraşe din țară.

    Din data de 18 mai vor avea loc o serie de manifestări artistice
    care se vor desfăşura atât la Teatrul Itinerant Ţăndărică,
    – aflat în Parcurile “Alexandru Ioan Cuza” (IOR)- Sector 3,
    – “Lumea Copiilor”- Sector 4 și “Crângași”- Sector 6,
    – la Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City,
    – cât şi la Sala Lahovari a Teatrului Ţăndărică din Bucureşti.

    Ca şi anul trecut, în cadrul acestui proiect,
    Teatrul Ţăndărică va susţine spectacole în importante orașe din țară –
    Arad, Câmpina, Urziceni, Buzău, Piteşti, Oradea
    şi din Republica Moldova – Chişinău.

    De asemenea, copiii se vor bucura de atelierele susținute
    de SOS-Mașina cu Jucării,
    un proiect social mobil al asociației SOS Satele Copiilor,
    care desfășoară o gamă variată de activități ludico-educative.
    Acestui proiect i s-au alăturat:
    – Teatrul Clasic “Ioan Slavici” din Arad,
    – Filarmonica Naţională din Chişinău,
    – Teatrul “Proiect” Câmpina,
    – Casa de Cultură din Urziceni,
    – Teatrul “George Ciprian” din Buzău,
    – Teatrul “Alexandru Davilla” din Piteşti,
    – Teatrul “Regina Maria” din Oradea,
    – Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City,
    – SOS Satele Copiilor România și Educ-Art.
    ————————————————————————-
    http://www.rfi.ro/articol/stiri/cultura/teatrul-tandarica-festivalul-vara-teatru-strada-copil?nocache=1#comment-17696

  8. De mafia rusescă,
    De cea moldovenească,
    De crimă, umilire…
    Scăpăm doar prin UNIRE.

  9. Pt Viorica

    Auzi si nu intelegi.

    Eu am intrebat de ce comunistii examinau cooperarea cu NATO in sedinte secrete ale Parlamentului. Am putina mai multa idee despre securitatea statului – am fost cinci ani membru al delegatiei parlamentare asociate la NATO.

  10. Russki Popa Kiril Terorist

    O PRELUARE SINISTRA:
    http stelapopa unimedia md
    –––––––––––––––––––––––––-
    Vânatorul de forumisti KGB spune:
    June 16 2010 la 21:22

    RUSII EXECUTA ROMANI basarabeni PENTRU A SE DISTRA!
    ––––––––––––––––––––––––––––––
    Stela,
    TE-AM RUGAT sa scrii despre aceste CRIME ALE RUSIEI!
    E DATORIA TA sa SPUI ADEVARUL!
    PANA LA CAPAT!

    ––––––––––––––––––––
    ” Goniti de acasa – Zeci de moldoveni ucisi la Moscova”
    / de Nicoleta Butnaru, anul 2010 /
    http://jurnalul.ro/special-jurnalul/goniti-de-acasa-zeci-de-moldoveni-ucisi-la-moscova-34219.html

    Numai in luna octombrie, cateva zeci de cetateni din Republica Moldova
    au murit in conditii suspecte in capitala Rusiei.
    Tinerii basarabeni, plecati la munca la Moscova, s-au intors acasa in sicriu,
    iar trupurile lor poarta urme clare de violenta.

    Sambata trecuta, satenii din localitatea Vasieni, din raionul Telenesti,
    au condus pe ultimul drum pe unul dintre tinerii morti la Moscova.
    “Pe al nostru, pe Alexei, de 29 de ani, l-au palit in tâmpla, l-au ucis in tren.
    Nici nu mi-am inchipuit ca sunt oameni asa de câinosi. Nu mai pot de durere.
    Mai am la Moscova un fecior si o fata. Le-am scris sa vina acasa.
    Dar… saracia ne mâna in Rusia”, ne-au povestit Lidia si Alexei Ciobanu, parintii barbatului ucis.

    Un alt localnic ne-a povestit ca,
    “de ani in sir, moldovenii sunt trimisi morti acasa de la rusi, dar nu ia nimeni nici o masura.
    Multi de-ai nostri mor rapusi acolo. Mai an, cinci de-ai nostri care i-au cerut banii patronului rus au fost urcati intr-un vagon si arsi de vii acolo. Acum, baiatul meu merge de trei ani la Moscova, a venit acu’ acasa si mi-a povestit grozaviile de pe acolo.
    Mor moldovenii nostri ucisi pe capete. Le dau in cap, le iau banii si-i arunca in padurile din jurul Moscovei. In fiecare primavara, politistii lor aduna mortii nostri de acolo. Noi ce sa facem?

    Baiatului meu ii e si frica sa mai plece. Murim pentru 500-600 de dolari pe luna.
    Numai saptamâna asta au fost trimisi morti acasa doi din Verejeni, doi din Izvoras,
    unul din Leuseni, unul din Vasieni si doi din Mandreiti, toti din acelasi raion, Telenesti.”

    UCIS DE ZIUA LUI DE NASTERE
    –––––––––––––––––––––––––––––––––
    La 25 septembrie, chiar de ziua lui, tot la Moscova a fost ucis si Sergiu Novokosenov,
    de 25 de ani.
    “A fost gasit pe linia ferata. Avea multe gauri in cap si in spate,
    n-avea un picior si nici o mâna. Fusese mutilat. Parintii lui, din Telenesti,
    l-au inmormântat nu demult, când l-au trimis rusii in sicriu”,
    ne-a declarat Olga Gherman, primar al unuia dintre satele din raionul Telenesti.

    Un alt localnic din Verejeni, Ion Gorea, 43 de ani, a fost aruncat din tren dupa ce a fost jefuit. Alti doi tineri moldoveni au murit intr-un accident rutier ciudat. Cica trupurile lor ar fi stat cinci ore pe o sosea din Moscova. Doar familiile lor au incercat sa afle ce s-a intâmplat.

    Surse autorizate ne-au declarat ca, tot in ultima luna, 17 basarabeni din Orhei
    ar fi fost trimisi acasa, in sicrie, de la Moscova.
    Primele informatii despre aceste cazuri ne-au fost furnizate de Victor Cotlau,
    membru al Uniunii Participantilor la Conflictul Militar (1991-1992)
    din Republica Moldova.

    MISTERE DE NEDEZLEGAT
    ––––––––––––––––––––––––––
    Curios lucru este ca actele medico-legale care insotesc mortii basarabeni “livrati” de Rusia consemneaza faptul ca moldovenii au murit in mod violent,
    insa nu si imprejurarile deceselor ori numele autorilor asasinatelor.

    Autoritatile din Republica Moldova n-au luat pâna acum atitudine fata de aceasta situatie.
    Timid, joi, 27 octombrie, deputatul basarabean Gheorghe Susarenco,
    a avut o interpelare pe aceasta tema in Parlamentul Moldovei,
    solicitând Ministerului Afacerilor Interne o ancheta amanuntita.

    NUNTA IN CER
    –––––––––––––––-
    Zeci de tineri plecati la munca in Rusia sunt “livrati” morti familiilor, fara explicatii, desi trupurile basarabenilor poarta urme clare de violenta, cum ar fi gauri in cap, maini sau picioare rupte, lovituri in tampla.
    Moldovenii sustin ca exista precedente, ca nu-i pentru prima data când basarabenii se intorc intre patru scanduri de pe teritoriul Rusiei si jefuiti, si mutilati.
    Astfel, in ultimele zile, opt familii din raionul Telenesti si-au ingropat baietii “livrati” de Moscova intre patru scanduri.
    Miercuri, 26 octombrie, reporterii s-au deplasat in localitatea Leuseni, acolo unde intreaga suflare a satului astepta sosirea microbuzului de la Moscova cu sicriul lui Igor Negrescu (foto), 24 de ani, fost politist basarabean, plecat in urma cu trei luni in capitala Rusiei pentru a câstiga ceva mai multi bani: 500-600 de dolari. Era paznic acolo, muncea “la negru”, iar vineri, pe 28, avea sa se intoarca acasa, asa cum atesta biletul pe care deja si-l cumparase. La 21 octombrie insa, Igor a murit. Parintilor li s-a spus ca ar fi baut prea multa cafea si a facut infarct.

    “Am vorbit saptamâna trecuta cu el la telefon si l-am intrebat cand vine acasa.
    Avea gânduri de insuratoare. I-am promis ca o sa inchiriem un colt de gradina de la un vecin si o sa facem cort de nunta. Dar acum… cu banii astia il ingrop. Acum, o sora de-a mea mi-o spus ca a murit de inima. Dar eu nu cred. Nu cred, fiindca e plin raionul de morti tineri, toti ucisi la Moscova”, ne-a relatat, plângând, Galina Negrescu, mama lui Igor.

    Nici tatal acestuia, Victor, nu credea ca baiatul a murit de moarte buna:

    “Eu cred ca pâna nu s-o ogoi Transnistria, asa au sa ne omoare copiii, unul câte unul”.

    “FRATII” DIN FOSTA URSS NU SUNT DORITI LA MOSCOVA
    ––––––––––––––––––––
    Tineri militanti rusi din miscarea nationalista Patria au manifestat saptamana trecuta, la Moscova,
    fata de numarul mare de imigranti din fostele republici sovietice intrati ilegal in Rusia, pe primele locuri situandu-se cei din Republica Moldova, Ucraina, Georgia si Tadjikistan.

    – “Imigranti ilegali care ocupati locurile de munca, afara!”,
    – “Moscova pentru moscoviti!” au scandat manifestantii, cu vârste cuprinse intre 14 si 17 ani,
    reuniti in Piata Maiakovski.

    Doi manifestanti deghizati in imigranti ilegali, care ii reprezentau pe cetatenii din Asia Centrala, propuneau trecatorilor benzina diluata cu “urina de magar”, precum si pateuri caucaziene cu carne in care erau viermi din plastic. Cei doi au fost indepartati din zona de organizatori.

    “Imigrantii ilegali aduc la Moscova criminalitate si trafic de droguri si ocupa locurile de munca destinate moscovitilor”, a declarat Aleksandr Bossih, unul dintre organizatorii manifestatiei.

    “Trebuie introduse cote pentru recrutarea de straini si trebuie impuse reglementari mai dure pentru sanctionarea celor care recruteaza imigranti ilegali si le inchiriaza locuinte.
    Fiecarui strain care intra in Rusia trebuie sa i se inregistreze amprentele digitale”, a declarat un deputat al Adunarii parlamentare din Moscova.

    “La Moscova sunt prea multi muncitori straini, in timp ce 40.000 de locuitori ai Moscovei sunt someri.
    Deoarece sunt dispusi sa munceasca pentru 200 de dolari pe luna, imigrantii determina scaderea generala a salariilor in capitala”, a declarat deputatul Viktor Volkov, reprezentant al partidului nationalist de stanga.

    In Federatia Rusa au murit 265 de moldoveni.
    In acest an insa, numai in luna octombrie, intr-un raion din Chisinau si in orasul Orhei
    au fost inregistrate câtevazeci de asemenea cazuri.
    –––––––––––––––––––
    Nota Speciala:
    La inceputul anului 2013 apartamentului jurnalistei Stela Popa din Chisinau
    a fost spart si s-au sustras mai multe materiale informationale speciale din computer.
    Nu s-a furat nimic.
    Bine-inteles ca SIS-temul neo-KGB moldovean nu urmareste teroristii si criminalii rusofoni
    din Chisinau si Tiraspol, care ii omoara pe moldoveni,
    ci ii urmareste zi si noapte pe acele fetiscane si acei baietandri studenti unionisti basarabeni,
    care trec naivi si nevinovati Prutul cu tricolorul in mâna,
    nebanuind ca Tiraspolul si Moscova duc un RAZBOI nedeclarat de asasinare a moldovenilor
    / si unionistilor in special / prin accidente la comanda, otraviri, iradieri si prin omor pur si simplu!

    Cât va mai dormi oare inca Presedintele N.Timofti, nefacând nimic ?
    ––––––––––––––––––––––––––––––––––-

    Leave a Reply

  11. INTERVIU CU SORIN DUCARU, ROMÂNUL CARE FACE PARTE DIN CONDUCEREA NATO
    26.05.2013

    Sorin Ducaru, ambasadorul României la NATO de mai bine de 6 ani, a câştigat poziţia de asistent al Secretarului General al NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, în urma unui concurs dur, în care s-au întrecut oficiali din mai multe state aliate. Găzduind un element-cheie al sistemului de apărare anti-rachetă dezvoltat în comun de SUA şi NATO – interceptoarele de la Deveselu -, şi cu un reprezentant la vârful Alianţei, România capătă acum un profil geostrategic foarte bine conturat în cadrul NATO.

    Într-un interviu acordat gândul, Sorin Ducaru (48 ani) a explicat ce înseamnă această poziţie a sa şi a României în NATO, vorbind în acelaşi timp despre importanţa scutului anti-rachetă, despre scepticii pe care îi pomenea preşedintele Traian Băsescu, dar şi despre cum ne percepe Rusia în urma acestei ascensiuni în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

    Sorin Ducaru va fi, începând cu luna octombrie, pentru o perioadă de cel puţin 3 ani, unul dintre cei şapte asistenţi ai Secretarului General al NATO. Diplomatul român, care are o experienţă de 20 de ani în spate, va conduce cea mai nouă divizie a NATO – cea a Ameninţărilor de Securitate Emergente. În subordinea sa se vor afla domenii precum securitatea cibernetică şi cea energetică a Alianţei, dar şi antiterorismul, politica nucleară sau politica împotriva armelor de distrugere în masă.

    Ducaru a explicat pentru gândul că, în afară de competenţele sale recunoscute la nivelul cel mai înalt al NATO, cel mai mult a contat evoluţia în timp a României: “Am avut o continuitate şi o predictibilitate în domeniul temelor de securitate. Am avut şi un sprijin intern larg la nivel politic şi la nivelul opinie publice. Am avut o coerenţă. Prin faptul că suntem în cadrul acestui plan de construire a scutului anti-rachetă (…), la sfârşitul deceniului vom putea vorbi de faptul că România este o ţară-pivot într-un sistem care acoperă întreg teritoriul Alianţei în ce priveşte eventualele ameninţări cu rachetă”.

    Vorbind despre importanţa scutului anti-rachetă pentru apărarea României şi a NATO, Sorin Ducaru crede că percepţia că acest sistem atrage cu sine nu doar protecţie, ci şi inamici, este falsă, în condiţiile în care ameninţările teroriste sunt în creştere peste tot pe glob. Ducaru răspunde şi “propagandei anti-scut”, aşa cum a numit-o preşedintele Traian Băsescu, la finalul întâlnirii de vineri, de la Bucureşti, cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

    “Potenţiali inamici pot apărea şi fără să găzduim scutul anti-rachetă. Găzduind acest sistem avem asigurarea că suntem şi apăraţi faţă de potenţiale ameninţări. (…) Dacă nu ar exista această utilitate, nu s-ar investi timp, energie, bani, resurse umane, pentru că nimeni nu este nebun să arunce aceste resurse pe apa sâmbetei. (…) Este un fel de cursă, cine se mişcă mai repede, ameninţarea sau protecţia. Mulţi dintre analişti spun că, de fapt, nu am putea să ne mişcăm atât de repede pe cât au loc evoluţiile în domeniul ameninţărilor. Însă pentru mine acesta este un argument în plus să investim mai multă energie, tocmai ca să fim în măsură să contracarăm ameninţările, nu ca să nu facem nimic. Dacă nu facem nimic, atunci ne situăm în poziţia unui condamnat”.

    Sorin Ducaru mai vorbeşte, în interviul acordat gândul, despre poziţia Rusiei faţă de NATO şi implicit România, care nu este chiar atât de plină de asperităţi pe cât pare dinafară. Rusia şi România dezvoltă împreună, în cadrul NATO, un proiect de telemedicină de urgenţă, de care Divizia condusă de Ducaru se ocupă. Există însă şi teme dure cu Rusia: de neatins, precum graniţele cu Georgia, sau la care se poate lucra, cum este scutul anti-rachetă.

    Noul asistent al şefului NATO a mai explicat care este procedura de alegere a unui nou Secretar General al Alianţei, despre care s-a creat o temă de dezbatere în România. Sorin Ducaru spune că aceasta este o “procedură de discreţie şi subtilitate”, care ţine cont de multe alte aspecte, nu doar de candidaţii pe care un stat sau altul şi-i doresc. Faptul că această discuţie a apărut acum în România este lipsit de fundament, având în vedere că actualul şef al NATO mai are peste un an de mandat şi “chiar are treabă de făcut”.

    Redăm mai jos interviul acordat gândul de Sorin Ducaru, noul asistent al Secretarului General al NATO:

    Gândul: Aţi câştigat această funcţie înaltă în urma unui concurs. Ce a presupus această competiţie?

    Sorin Ducaru: A fost un concurs în 6-7 mai, au fost trei probe. Prima a fost pe durata unei zile întregi de lucru, de 9 ore. A fost o probă care să evalueze un set de competenţe care erau cerute, de la leadership, capacitate de management, de comunciare şi rezistenţă la stres. Au fost şi teste de IQ, simulări pe baza unei documentaţii date – timp de 45 de minute urma să fie parcursă şi să eu să vin cu nişte soluţii în situaţia dată.

    Partea a doua a fost un test de elaborare de documente în cele două limbi de lucru ale NATO, engleza şi franceza, iar partea finală a fost un interviu cu un panel desemnat de Secretarul General, iar acesta a fost pe tematica specifică activităţii pe care urmerază să o preiau.

    A fost un concurs complex, interesant şi competitiv. Am înţeles că au fost câteva zeci de candidaţi, dar s-a făcut o listă scurtă şi în concursul efectiv au fost doar patru candidaţi. Există o politică de confidenţialitate în ce priveşte participanţii, dar pot să vă spun că am avut contracandidaţi serioşi, oameni de rang ministerial, foşti miniştri sau înalţi funcţionari din ministere de Externe sau de Apărare.

    Gândul: Veţi fi responsabil pentru Divizia de Ameninţări de Securitate Emergente. Ce înseamnă aceste ameninţări mai exact?

    Sorin Ducaru: Să trecem de bariera aceasta a unei denumiri ezoterice. În primul rând, tema apărării cibernetice, securitatea energetică, lupta împotriva terorismului, politica nucleară a Alianţei, combaterea proliferării armelor de distrugere în masă. Mai sunt două componente – unitatea de analiză strategică a Alianţei şi unitatea care gestionează programul “Ştiinţă pentru pace”, un program în care România este implicată de un an cu un proiect de telemedicină, în care este partener şi Rusia. Este un program în valoare de 12 milioane de euro pe an.

    Divizia se ocupă, dacă vreţi, de tot ceea ce înseamnă neconvenţional în materie de apărare. Domeniile convenţionale sunt cunoscute şi abordate în NATO încă de la crearea sa, din 1949. Anumite chestiuni au fost deja abordate de acum câteva decenii, cum ar fi cele din cadrul politicii nucleare. Există în schimb teme precum securitatea energetică, care a apărut pe agenda summit-ului de la Bucureşti, securitatea cibernetică, care a apărut la summit-ul de la Lisabona, sau lupta împotriva terorismului, care a apărut după evenimentele din SUA, din 2001. Divizia a fost creată în 2010, în jurul noului concept strategic, tocmai pentru a pune împreună aceste ameninţări neconvenţionale, ale secolului 21.

    Este un mandat de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire de maximum 3 ani. În NATO se merge foarte mult pe rotaţie, pe ideea de sânge proaspăt, tocmai pentru că există o competitivitate. Guvernanţa NATO înseamnă 7 divizii, 7 adjuncţi, faţă de Uniunea Europeană, unde sunt 27 de comisari. Neputând fi reprezentate toate statele membre, există această rotaţie pentru a reveni cât mai multora aceste poziţii.

    În urmă cu 6 ani, era doar un american de origine română la Cartierul General NATO. Cum s-au schimbat lucrurile

    Gândul: Ce credeţi că înseamnă pentru România faptul că aţi câştigat această funcţie de top la NATO?

    Sorin Ducaru: Cred că este o reflectare a unui profil strategic deja conturat al României în NATO. Este şi o consecinţă a faptului că noi am elaborat o strategie şi un plan de lucru, mai ales de la summit-ul de la Bucureşti, tocmai pentru a avea o reprezentare echilibrată şi la niveluri cât mai înalte a României în NATO.
    În 2006, când am venit eu ca ambasador, erau numai doi ani de când deveniserăm membri, pot să spun că singurul român din secretariatul general era un român cu paşaport american, Mihai Carp, fiul lui Mircea Carp care lucrase la Europa Liberă. Acum, avem români în toate cele 7 divizii, avem români în poziţii de conducere. Directorul adjunct al Cabinetului Secretarului General este fosta mea adjunctă Mirela Maghiar, directorul pe Afaceri Multilaterale este fostul director general din MAE Călin Stoica. Oana Lungescu (purtătoarea de cuvânt a NATO – n.r) este de origine română, cetăţean german, dar ne reprezintă şi pe noi. Avem o reprezentare echilibrată şi practic eu am ţintit, aş putea spune, momentul acestei rotaţii, care era previzibil, şi m-am pregătit în acest sens tocmai pentru a putea face faţă.

    Gândul: România găzduieşte şi elemente ale scutului anti-rachetă, dezvoltat în comun de SUA şi NATO, iar acum a câştigat prin dumneavoastră o poziţie de top în NATO. Cum credeţi că a ajuns România să aibă această poziţie privilegiată din punct de vedere politic, dar şi geostrategic?

    Sorin Ducaru: Eu am încercat să aduc o contribuţie în conturarea acestei direcţii şi a profilului României. În primul rând a contat însă că am avut o continuitate şi o predictibilitate în domeniul temelor de securitate. Am avut şi un sprijin intern larg la nivel politic şi la nivelul opinie publice, deci nu au fost teme de dezbatere internă. Am avut o coerenţă. În alte domenii, poate percepţiile din afară au fost influenţate de tot felul de evenimente episodice, însă în acest caz percepţia despre România în NATO este una solidă, de continuitate şi de contribuţie importantă, proporţională cu greutatea specifică a României în cadrul Alianţei. Acest lucru s-a reflectat şi prin contribuţiile la operaţii, pentru că am contribuit proporţional cu poziţia noastră ca populaţie şi teritoriu, care este poziţia a 9-a între cei 28 de aliaţi.

    Dar nu e doar atât, în cadrul dezbaterii privind conceptul strategic am pus accent pe câteva teme, inclusiv acestea privind noile ameninţări sau scutul anti-rachetă. Lucrurile s-au adăugat şi au generat o construcţie. Prin faptul că suntem în cadrul acestui plan de construire a scutului anti-rachetă, care este demarat şi va continua până în 2015, la sfârşitul deceniului vom putea vorbi de faptul că România este o ţară-pivot într-un sistem pe care ni-l dorim şi care acoperă întreg teritoriul Alianţei în ce priveşte eventualele ameninţări cu rachetă.

    Scutul anti-rachetă: “Dacă nu facem nimic, atunci ne situăm în poziţia unui condamnat”

    Gândul: Scutul-antirachetă este un sistem de apărare în primul rând, aliaţii NATO spun acest lucru. Dar poate fi privit şi ca o ameninţatre pentru ţările care îl găzduiesc? Ce garanţii de securitate are România în faţa unor potenţiali inamici care ar ataca acest scut?

    Sorin Ducaru: Sistemul este prevăzut nu numai cu capabilităţi de apărare a facilităţilor respective, a bazei care asigură interceptoarele, ci asigură protecţia întregului teritoriu al României şi al Alianţei. Sigur, este un proces evolutiv, nu putem vorbi de acest lucru la moment instantaneu, însă întreg scopul este acela de a ne apăra pe noi şi inclusiv de a fi parte la acest sistem integrat care duce la apărare teritoriului aliat.

    Potenţiali inamici pot apărea şi fără să găzduim scutul anti-rachetă. Găzduind acest sistem avem şi asigurarea că suntem şi apăraţi faţă de potenţiale ameninţări. Aceasta este ecuaţia prin care ar trebui abordată problema. Dacă nu am face nimic, sigur, nu am fi interesanţi în niciun fel, dar tot ar putea să apară o ameninţare. Conform evaluărilor, ameninţările sunt în creştere. Dacă facem ceva şi vizăm un sistem integrat, care nu implică doar baza din România, ci şi nave, radare, sateliţi, atunci putem vorbi despre o acoperire a întregului teritoriu.

    Gândul: Preşedintele Traian Băsescu vorbea despre o propagandă anti-scut şi îl includea aici şi pe şeful Stratfor, analistul George Friedman, care a spus că nu vede utilitatea acestui sistem. Ce credeţi că se ascunde în spatele acestei aşa-zise propagande?

    Sorin Ducaru: Nu am informaţii şi eu comentez doar pe baza unor informaţii precise. Este un punct de vedere al domnului George Friedman, mai sunt şi alte puncte de vedere, diverse nuanţe, însă majoritatea analiştilor vizează tocmai importanţa şi utilitate aunui astfel de sistem, în condiţiile în care în lume vedem evoluţia acestor ameninţări. Dacă nu ar exista această utilitate, nu s-ar investi timp, energie, bani, resurse umane, pentru că nimeni nu este nebun să arunce aceste resurse pe apa sâmbetei.

    Sunt păreri şi păreri. Trebuie să vedem, sigur, sistemul va fi construit în câteva etape, va trebui să fie adaptat permanent în funcţie de aceste ameninţări, de asta se şi numeşte sistem adaptiv. Este un fel de cursă, cine se mişcă mai repede, ameninţarea sau protecţia. Mulţi dintre analiştii care pun această problemă spun că, de fapt, nu am putea să ne mişcăm atât de repede pe cât au loc evoluţiile în domeniul ameninţărilor. Însă pentru mine acesta este un argument în plus să investim mai multă energie, tocmai ca să fim în măsură să contracarăm ameninţările, nu ca să nu facem nimic. Dacă nu facem nimic, atunci ne situăm în poziţia unui condamnat.

    Riscurile teroriste şi cibernetice faţă de România şi NATO: “Ameninţarea este în creştere”

    Gândul: În ultimii doi ani, din România au început să fie expulzaţi tot mai des cetăţeni provenişi din Orientul Mijlociu, fiind declaraţi indezirabili din cauza unor activităţi legate de terorism. Credeţi că a crescut ameninţarea teroristă pentru România?

    Sorin Ducaru: În legătură cu ameninţarea teroristă, au fost câteva declaraţii clare în acest sens ale directorului Serviciului Român de Informaţii şi există o evaluare permanentă atât în România, cât şi în fiecare stat membru. De altfel, prima responsabilitate în lupta împotriva terorismului revine statelor. Ceea ce se întâmplă la NATO este crearea unui sistem care pune cap la cap informaţia, o analizăm şi putem anticipa şi preveni mai bine situaţii care pot duce la rezultate dramatice, la victime. Aliaţii beneficiază de informaţiile noastre în lupta împotriva terorismului şi reciproc noi beneficiem de colaborarea cu aliaţii. Este binecunoscută colaborarea cu SUA, dar şi cu alte state. Este un domeniu în care ameninţarea este în creştere, dar şi nivelul de adaptare la această ameninţare este în creştere. Este o competiţie.

    Gândul: România s-a numărat printre victimele operaţiunii de spionaj cibernetic Octombrie Roşu. Cum credeţi că stă România din acest punct de vedere, cum poate face faţă acestei noi ameninţări?

    Sorin Ducaru: Este greu să dai verdicte clare despre cum stă un stat la un moment dat. La nivelul Alianţei sunt mai multe niveluri. Primul este protecţia sistemelor proprii ale Alianţei, de la structura de comandă, la agenţii, la cartierul general. Toate aceste aspecte care ţin de securitatea NATO ca organizaţie. Al doilea palier este crearea unor standarde pentru capabilităţile statelor membre de a se apăra în faţa ameninţărilor cibernetice, pentru că, din nou, responsabilitatea principală este a naţiunilor şi trebuie să fie capabilităţi integrate, pe care fiecare stat le dezvoltă în cooperare cu ceilalţi. Aşa se întâmplă şi în domeniul convenţional al apărării.

    Alt palier este cel de legare a acestor informaţii despre incidentele cibernetice, pentru a avea o imagine integrată la nivelul Alianţei despre ce se întâmplă. Poate că un număr de incidente din România are relevanţă şi afectează alte zone ale Alianţei sau invers. Dacă există o informare prealabilă şi o manieră de răspuns integrat, sigur că suntem mult mai bine apăraţi.

    Gândul: Credeţi că România este privită în NATO mai degrabă ca o ţară sursă de atacuri cibernetice? Am dovedit că avem potenţial.

    Sorin Ducaru: În niciun caz. Să fie clar, în Alianţă vorbim despre atacuri cibernetice în sensul de incident cu valoare strategică, care vizează infrastructuri militare, critice. Nu ne ocupăm de criminalitate, care ţine de domeniul law enforcement. NATO monitorizează aspectele de spionaj şi de atac efectiv asupra structurilor, în niciun caz criminalitatea.

    Rusia nuanţată: unde colaborează şi unde se opune NATO şi României

    Gândul: România găzduieşte scutul anti-rachetă şi acum deţine şi o poziţie la vârful NATO. Cum credeţi că se raportează acum Rusia la România şi la NATO, pentru că mereu au existat asperităţi în această relaţie, cel puţin la nivel diplomatic?

    Sorin Ducaru: Reprezentarea la un nivel de conducere NATO nu are niciun fel de influenţă. Sau în niciun caz una negativă, poate pozitivă, pentru că este un nou canal de dialog. Eu am avut o colaborare bună la nivel de lucru cu reprezentanţii delegaţiei Rusiei pe lângă NATO. Sigur, Rusia are câteva domenii în care cooperăm apropiat, cum ar fi Afganistan, anti-pirateria, lupta împotriva narcoticelor. Recent, România şi Rusia sunt co-directori ai programului de telemedicină în situaţii de urgenţă. Există o parte în care avem o bună colaborare şi cu rezultate concrete.

    Sunt domenii în care poziţiile fie sunt divergente, cum sunt cele legate de Georgia şi de graniţele recunoscute internaţional, unde toţi aliaţii au o poziţie, Rusia are poziţia proprie. Mai sunt alte domenii în care cred că este nevoie de mai multe consultări, de convingere reciprocă, de crearea unei încrederi, pentru a putea avansa, cum este domeniul apărării anti-rachetă. Aici avem un cadru structurat de dialog. Am avut un început bun de dialog în jurul summit-ului de la Lisabona, apoi am avut o pauză, generată poate de ciclurile electorale din SUA şi din Rusia, apoi am avut din nou dialog. Suntem într-o fază în care revigorăm acest dialog şi cred că trebuie multă răbdare şi o construcţie de încredere.

    Procedura de alegere a unui nou şef al NATO şi vâlva creată în România: “Sunt ţări fondatoare care nu au avut niciodată vreun Secretar General”

    Gândul: În ultima perioadă, în România s-a creat o temă de discuţie publică privind pretenţiile sau dorinţele pentru viitorul mandat de Secretar General al NATO. Care este de fapt procedura de alegere şi ce şanse are România?

    Sorin Ducaru: Este vorba despre o decizie care se ia prin consens şi automat asta înseamnă o procedură care înseamnă discreţie şi subtilitate. Eu cred că România are şanse bune, aşa cum au mulţi alţi aliaţi. Aici trebuie să fim fair şi fermi. Suntem o ţară cu un statut configurat, cu contribuţii, o entitate cunoscută. Pe de altă parte, sunt şi alte ţări care ar putea prezenta candidaţi şi care au un profil articulat în Alianţă. Sunt ţări fondatoare care nu au avut niciodată vreun Secretar General sau poate chiar nici o funcţie de şef de Divizie. Deci trebuie să privim cumva în ansamblu, nu doar din perspectiva noastră.

    Sunt absolut de acord că România trebuie să pună în evaluare acest aspect, dar într-un context mai larg, pentru că aceste decizii, cum este aceasta de viitor Secretar General NATO, care va fi luată anul viitor, în vară, va fi luată în conjuncţie cu decizii care vor fi luate tot la anul, poate mai spre toamnă, vizând conducerea UE, preşedintele Consiliului European, al Comisiei Europene, vicepreşedinţii şi poate chiar în legătură cu pasul următor în contextul ONU, din 2015. Deci complexitatea este majoră.

    Ca şi cutumă, în cadrul NATO, discuţiile între aliaţi s-au articulat în ultimele două-trei luni de mandat ale Secretarului General în funcţie şi este şi o logică pentru acest lucru. Dacă s-ar face dezbateri cu un an înainte, practic s-ar umbri mandatul celui în funcţie. De aceea şi mesajul pe care Rasmussen l-a transmis la Bucureşti este că el este Secretarul General, mai are peste un an de mandat şi chiar are treabă de făcut.

    Sigur că nu este vorba despre o campanie electorală, ca într-un stat, care generează un rezultat dat de o majoritate, este vorba despre consens. De aceea există consultări discrete, pentru că nicio ţară nu vrea să fie pusă în situaţia de a fi percepută ca şi cum pierde la final, de aceea îşi ţine opţiunile la piept, se fac consultări discrete, astfel încât la sfârşitul procesului candidatul ales este cel care reprezintă consensul şi nu lasă niciun gust amar sau repulsie altor potenţiali contracandidaţi.

    CARTE DE VIZITĂ SORIN DUCARU

    • 48 de ani, născut pe 22 iunie 1964, la Baia Mare.

    • A absolvit Facultatea de Electronică, Institutul Politehnic din Bucureşti, în anul 1988. După 1989, a făcut parte din prima generaţie de absolvenţi ai Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), 1990-1993. A studiat apoi la Facultatea de Relaţii Internaţionale din Amsterdam, absolvind „cu distincţie” şi obţinând titlul de Master în Relaţii Internaţionale al Universităţii din Amsterdam. În 2005 a devenit doctor în economie internaţională la ASE Bucureşti.

    • A intrat în Ministerul Afacerilor Externe în anul 1993, ocupând diverse funcţii, în cadrul echipei Direcţiei de Planificare Politică pe probleme de integrare Euro-Atlantică, consilier al Ministrului, director al Cabinetului Ministrului, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe şi director al Direcţiei NATO şi Probleme Strategice.

    • În perioada 2000–2001, a deţinut poziţia de Reprezentant Permanent al României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), la  New York.

    • În perioada 2001–2006, a ocupat funcţia de Ambasador al României în Statele Unite ale Americii.

    • Din 2006 până în prezent este reprezentantul permanent al României la NATO, cu rang de Ambasador.

    • Este căsătorit şi are doi copii. Vorbeşte germană, engleză şi franceză.

    Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul

  12. Dna Pavlicenco,ascultati-va ce intrebari puneti.Nu cred ca este de ajuns sa fii membru al delegatiei parlamentare asociate la NATO,mai trebuie si ca gandirea sa avanseze cu mult inaintea exprimarii orale.Daca se intampla invers,apoi este foarte grav.

  13. Pt Viorica

    Si cine, ma rog, stabileste „daca se intimpla altfel”? Eu am obtinut in noiembrie la Amsterdam, la sesiuna de toamna a AP NATO o rezolutie istorica pentru retagerea armatei ruse, cu doua zile inainte de summitul OSCE de la Istanbul. Dupa o lupta acerba, in limba franceza eu vrbind, cu delegatia Rusiei, sprijinita de americani, am convns sa se voteze si in Comisia de securitate, si in plen, la doi pasi sa fie aminat votul, numai ca presedintele AP NATO, Javier Ruperez, a fost categoric si transant. Si imi spui aici povesti? Mai ai si un pic de rsuine!

  14. Nu sunt eu cea care sa va dea „lectii”…dar nici dumneata mie.Sa gasi cine sa-mi faca observatie,dna,nu dv.,pentru ca n-aveti nici-un drept s-o faceti.Acum vreau sa va-intreb,dna Pavlicenco,despre „rezolutia istorica”.Care-i sunt „roadele”? Eu,dupa cum stiu: ZERO!

  15. Astazi, de ziua primei uniri a principatelor romane, sub Mihai Viteazul, pe 27 mai 1600 pe aeroportul militar Clinceni de langa Bucuresti a fost desfasurat un steag tricolor de 330m pe 220m, in sprafata de 7930 de mp, cel mai mare drapel national din lume, eveniment inscris in Cartea Recordurilor. La multi ani Romania!

  16. Pt Viorica

    Asta pe mine ma intrebi? Sau ai uitat cine a condus RM? Eu nu am condus. Au condus cei pe care i-ati votat. Numai ca o delegatie intreaga a discutat la Istanbul in 1998, iar eu am obtinut singura in fataunui numar de deputati din atitea tari membre ale AP NATO. Conteaza rezultatul, dupa care la fiece sesiune a AP NATO am insistat sa se respecte Rezolutia, dar neretragerea trupelor ruse pina acum nu e problema mea, care nu am condus RM. E a voastra, ca votati dintre cei care tocmai asta nu vor.

  17. Cu o asa pozitie ca cineva se face vinovat,in special ma acuzati pe mine ca nu va votez(si n-am s-o fac niciodata pentru PNL),iar dumneata zici ca nu este problema personala,ca nu ai condus R.Moldova.Asta mai trebuia,ca sa avem zilnic conflicte interetnice si chiar armata cu separatistii de tot soiul.Doamna,este necesar sa aveti spiritul de diplomatie,diplomatie si inca odata diplomatie in toate declaratiile politice,dar si in actiunile practice privind obiectivul UNIRII cu patria-mama(nu ideal,care niciodata nu poate fi realizat).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *