meGgem bine, fGaţiloG, ceva s-a mişcat în ţGara asta, mişanea ghimpu a prins la minte, mâGâian lupu s-a mai îngustat, Filea, cum zice traiANUS e şi el meGsi! Iaca numai azi ce am descopeGHit în GAZĂTUL-juGnal, – caGhe titlu vă place?
„Dosarul Vicol”: Veaceslav Sîrbu a primit arest la domiciliu+++ Mandat de arest pe 20 de zile în cazul lui Vasile Gudimă, parte a „dosarului Vicol”+++ Timofti, în fața judecătorilor: Cum de am pierdut confruntarea cu cei corupți? (CE a vrut să spună acest ORBETE, idée n-am)+++ Operațiunea „Zero grade”: 54 de șoferi în stare de ebrietate++++ Șeful FISC, reținut! Doi angajați CNA, bănuiți de interceptări ilegale+++ FISCUL reacționează: Au deschis dosar după ce am descoperit fraude record la METAL FEROS!+++ CNA anunță de ce a făcut percheziții azi la FISC și Guvern+++ Chetraru nu cunoaște nimic despre fraudele record de la „Metal Feros” (DE UNDE SĂ CUNOASCĂ? ASTA E TRABA ministerului culturii, BLEA!)+++ Casa de milioane a șefului FISC, înregistrată pe numele unei rude+++ Dosarul interceptărilor ilegale: Un angajat CNA, reținut+++ Zeci de mii de dolari, găsiți de CNA în biroul secretarului adjunct al Guvernului+++ uGa, tovaGăşi! Noi vom biGui!
Pe unii îi doare artria, pe alţii trecutul, pe alţii – floarea mărului, care n-a mai dat în fruct, pe încă alţii – flămînzii lumii; ştiu şi din ceia pe care-i doare milionul, al lor: că e de lei şi nu de dolari.
Tudor Spataru
Multumesc pentru postare. Multumesc cu umilinta si Domnului Paul Goma pentru tot ce face si a facut pentru adevar. Ii doresc multa-multa sanatate.
Rusoaica
Soljenițîn-ul României este considerat drept negaționist al Holocaustului din România.
Как он посмел?!
И Солженицын тоже вызывает ненависть у «избранной нации» из-за написанного им произведения „Двести лет вместе”.
Согласна с Павлом Гома насчет Гимпу.
У Морьяны Лупу в Молдавии репутация продажной женщины, и не надо винить во всем Плахотнюка: раз политики продаются (в частности, Лупу), почему бы их не купить?
Но Гимпу! В предвыборной кампании он был такой неподкупный, так бил себя в грудь, что пересажает всех коммунистов, обокравших страну. И что?! А ничего! Пшик!
Все, на что оказался способным, это раздавать ведрами ордена своим поклонникам.
Nu am, ca nu am timp sa caut ori sa descifrez. Dar va dau un sfat: puneti si ascultati si, in paralel, mai faceti ceva. Ca aveti doar de auzit, nu si de vazut.
Mersi, d-nă Vitalia, apreciez simţul umorului, legeritatea cu care vorbiţi în scris. Prima CASETĂ sau ce era, am audiat-o. Şi am înţeles CUM ANUME se prostituează fetele. Bre, tu, pretendent la Nobel (înaintat de unu dumitru crudu, pare-se) şi le spui moldovenilor CUM li se dau în prostituţie, etc. Sau – să începei să îţi lauzi operele (citisem au Calidorul lui). M-a dezamăgit total, omel-basarabeanul. Sau aă îi sari în cap lui ghimpu and banda, – da, nou lucrurile estea le ştim, dar CE ai tu cu ei? Numai LOCUL DE NAŞTERE – Plahotnica-de-Nijloc? Tu, mare maESTRU, VORNEŞTE DE LITERATURA MOLDAVĂ, DE TRECUT-VIITOR-PREZENT, de HĂLĂCIUGA , maculatura care se editează în ţară (Moldova) şi în ŢARĂ (România)…Au apărut atîţia nobelişti de cînd el a fost aruncat peste graniţă, atătea evenimente şi tu te-ai oprit la Lupu şi Filat, care nu merită atenţie din partea unui scriitor-disident, că eie pe atunci erau încă în testu’icule (pardon). Mai mediocră luare de cuvînt nu am apucat. Am citit cîteva luări de cuvînt ale nobeliştilor la înmănare. Rămîi prost. El, dacă apucă Nobelul – o să spuie CUM l-a împuşcat Iliescu de crăciun pe Ceauşescu…Hai că m-a luat gura de dinainte. Vă rugesem de text, să stau să mă mai amuz, că mi-era silă de pauzele lui şi de ŢOCĂITUL lui cu aluzii de înţelepciune. Sorry, cum se zice amu la noi, moldovenii, am scris de duminica weekendică, simt că am comis un mic, dar păcat.
Dan NICU: Proiectul “Republica Moldova” a eşuat – avem nevoie de reunirea cu România
Aceste rânduri sunt scrise de un moldovean.
Mă consider moldovean, sunt născut în jumătatea de est a Moldovei. Cea pe care Imperiul Rus a anexat-o în 1812, scoţând-o, astfel, din circuitul social al celor două ţări româneşti, Moldova şi Muntenia (Valahia, Ungrovlahia, sau Ţara Românească, după cum se numeau pe ei înşişi în cronicile medievale muntenii).
Eu m-am născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, în partea de nord a uneia din cele 14 colonii ale acestei Uniuni, care erau numite în epocă “republici naţionale”. Colonia s-a numit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. A avut o viaţă destul de lungă, aproape cât întreg URSS-ul, această colonie. De pe 12 octombrie 1924, tocmai până prin 1991. E drept că înainte de 2 august 1940, între “Republica” şi “Sovietică” mai exista un cuvânt, “Autonomă”, şi capitala nu se numea Bălţi, ci Balta. Asta până în 1929. După 1929 capitala mea nu s-a numit Chişinău, ci Tiraspol. Sau Tirişpolea, după cum i se mai spunea. Abia de la 2 august 1940, după ce ţara în care m-am născut, URSS, obţine prin ameninţare, şantaj şi constrângere, de la o ţară vecină, duşmănoasă, pe nume România, teritoriul jumătăţii de est a Moldovei (numită şi Basarabia), capitală a RSSM ajunge să fie frumosul nostru oraş din albe flori de piatră, Chişinău. Dar “Uniunea” nu se limitează la atât. Ea mai hăpăie, nesătula de ea, încă două judeţe şi ceva din nordul extrem al ţării duşmănoase România, respectiv jumătatea nordică a provinciei Bucovina. Fostă austriacă, aceasta nu avusese vreodată nici în clin nici în mânecă cu Ucraina, sovietică ori nesovietică, darămite cu URSS. Numai că aşa a vrut URSS. Şi pentru că ea aşa a vrut, aşa s-a făcut.
Când aveam eu doi ani şi opt luni şi deja rosteam primele cuvinte în româna noastră est-moldavo-nordică, adică într-un foarte puternic grai moldovenesc şi accent aşijderea, s-a întâmplat o chestie ciudată. Ţara mea, URSS, dintr-o dată n-a mai fost ţara mea. Din august 1991, am căpătat o ţară nouă. Ea se numeşte Republica Moldova. Da, da, corect! Ea este vechea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, minus vreo patru mii de kilometri pătraţi la est, peste Nistru. Fosta capitală a ei, Tiraspol, nu mai e la noi de prin 1992. Dar despre asta cu altă ocazie.
Peste câteva luni, cu foarte puţin timp înainte să împlinesc trei ani, ţara mea URSS (în perioada asta iese că aş fi avut, parcă, două ţări) şi-a dat obştescul sfârşit. Omul ăla deştept cu pată roşie pe frunte s-a dus la plimbare. În locul lui a venit omul ăla democrat, dar amator de licori bahice. Ăla care se căţărase pe tanc. Şi care avea să dea cu tunurile în casa albă peste mai puţin de doi ani.
Din decembrie 1991, parcă mi-a rămas o singură ţară. Republica Moldova. Scot din buzunar paşaportul albastru cu stema: bourul nostru moldovenesc încadrat de acvila noastră românească. Îl pun la piept şi-mi imaginez că sunt Maiakovski. Şi-mi vine să urlu oricui m-ar întreba: “Priveşte-mă! Admiră-mă! SUNT CETĂŢEAN AL REPUBLICII MOLDOVA!”
Aiurea-n tramvai. N-am mai folosit paşaportul acela moldovenesc de mult timp. Stă şi se prăfuieşte. Aşteaptă să fie exponat în muzeul familial, adică să nu mai fie utilizabil “în vecii vecilor Amin”.
Republico, eu parcă ţi-am mai scris o “odă” de asta cândva. Atuncea când ai împlinit 20 de ani, ţii minte? Pe 27 august 2011. Nu ştiu de ce, dar întotdeauna pe 27 august mă apucă o nostalgie soră cu mioritismul. Îmi doresc să pot să fac ceva pentru tine, dar respingerea ta surdă şi mută mă disuadează de fiecare dată. Dar tu nu ştii ce înseamnă “a disuada”, nu, republico? Că tu vorbeşti ruseşte mai bine decât româneşte, aşa-i, republico? Ap’ iaca să ţii minte că “a disuada” e antonimul verbului “a persuada”. Adică a convinge.
Gluma s-a terminat.
Da, e “interesant” să ne arătăm lumii cu “specificul” nostru moldovenesc.
Specific moldovenesc există şi la vest de Prut, în România moldovenească, adică între Prut, Carpaţii Orientali şi Milcov. Acesta nu este un motiv pentru a continua un chin, un coşmar pentru trei milioane şi ceva de oameni.
Indiferent dacă fac parte din comunitatea majoritară etnoculturală românească, sau din comunitatea minoritară etnoculturală slavă (găgăuzii vor trebui să se decidă odată şi o dată cine sunt ei: slavi sau turanici (oguzi) ), oamenii aceştia merită să dobândească acces la mai multe oportunităţi. La mai multe capabilităţi. La o viaţă mai bună.
Această viaţă mai bună poartă astăzi un nume concret pentru moldovenii dintre Prut şi Nistru: ROMÂNIA.
Republica Moldova este un proiect al cărui implementare a eşuat. Este un caz foarte asemănător cu Uniunea Sovietică, şi ea, un proiect al cărui implementare eşuase. Republica Moldova este un experiment social colectiv care durează de peste două decenii.
Eu unul m-am săturat să “experimentez”.
Frate sau soră din Moldova de est, dacă şi tu te-ai săturat să “experimentezi” şi gândeşti ca mine, fă ceva pentru ca numărul de o treime dintre moldoveni care-şi doresc reunirea să crească, măcar de două ori. x2. Asta înseamnă să convingă fiecare dintre noi măcar câte încă un om. Şi vom putea finaliza acest experiment pe cale paşnică, democratică, europeană, printr-un plebiscit (referendum).
Proiectul “Republica Moldova” a eşuat – avem nevoie de reunirea cu România.
P.S. Aseară am făcut o plimbare cu bicicleta prin capitala României, prin Bucureşti. Am luat-o pe strada Apusului, am cotit-o pe blvd. Iuliu Maniu, apoi am ajuns, pe lângă Politehnică, în Grozăveşti, de unde am urcat pe pasajul Basarab şi am mers până după staţia de metrou Basarab. M-am încadrat apoi pe Şoseaua Nicolae Titulescu şi am ajuns în Piaţa Victoriei, de unde, pe str. Lascăr Catargiu, am luat-o spre Piaţa Romană. N-am ajuns, însă, acolo, deoarece am făcut stânga pe str. Povernei, apoi, pe străzile Vasile Alecsandri şi Grigore Alexandrescu am ajuns înapoi în Piaţa Victoriei, de unde am luat-o pe Calea Victoriei la vale. Am făcut stânga pe str. Ştirbei Vodă şi am avansat până la grădina Cişmigiu. Acolo, am descălecat şi am luat-o la picior prin Cişmigiul nocturn, până am ajuns la Blvd. Regina Elisabeta, de unde am mers tot înainte, prin Piaţa Mihail Kogălniceanu, pe Blvd. Mihail Kogălniceanu, pe lângă Facultatea de Drept, apoi, trecând de Piaţa Operei, am ajuns pe blvd. Eroii Sanitari, am trecut pe lângă Universitatea de Medicină “Carol Davila”, şi am ajuns să văd în faţă zidurile Palatului Cotroceni. Am făcut dreapta pe strada Gheorghe Marinescu, apoi stânga pe Şoseaua Cotroceni, şi am pedalat intens până am urcat Dealul Spirii, trecând pe lângă Grădina Botanică, pentru a ajunge în Piaţa Leul. De aici, am ajuns iarăşi pe blvd. Iuliu Maniu, unul dintre cele mai lungi din Bucureşti. Am trecut în viteză pe lângă gurile de metrou Politehnica, Lujerului, Gorjului, apoi am făcut dreapta pe str. Apusului şi m-am îndreptat spre casă.
Concluzia plimbării nocturne cu bicicleta e că Bucureştiul chiar este un oraş frumos.
Mi-a plăcut mai ales cum se vede Ateneul Român de pe strada Ion Câmpineanu, intersecţie cu str. Luterană şi cu str. Ştirbei Vodă. Şi pasajul Basarab deasupra staţiei de metrou Basarab, acolo unde e staţia RATB.
Şi Bucureştiul mai e ceva, dragi moldoveni din est. Nu e numai un oraş frumos.
UIte cu ce jale scrie beţivul-laureat de la Timpula: înglodată în banditism şi crime, în 3 ani această curvă politică – AIE, cu derbedeii ei în frunte a aprofundat doar starea grea a moldoboului, aruncîndu-i în ochi praful (h)UIEist, deci (o)AIE NU A FĂCUT NI-MI-CA bun, a făcut NUMAI rău, deci trebuie să dispară ca un vis rău. Ce vom avea în locul ei – Domnul ştie, dar dacă mai rău nu se poate – atunci ce grijă să ne apuce? Sigur beţivu, laureat de la Timpula iar joacă cartea rusasca, iar comunismul şi alte trăsnăi. Puneţi-i sîrmă în rît!…El a supt de la atîţia – începînd cu Roşca şi terminînd cu Plohiş, e un cîine experimentat, – şi pe toţi i-a dat cu curul pe gheaţă. Dacă îl anină justiţia, pe plohiş, primul beţivul o să o facă pe Sf. Petru: – da cine-i aista Plohiş? O, TÂMPora (ora TÂMPilor). O. MORES (MOR, es!)…
ianca textul MAĂSTRULUI (Mai e, Ştrul!) SACRUficiul spune: Comentariul dumneavoastră aşteaptă moderare.
18 februarie 2013, la 02:02
UIte cu ce jale scrie beţivul-laureat de la Timpula: înglodată în banditism şi crime, în 3 ani această curvă politică – AIE, cu derbedeii ei în frunte a aprofundat doar starea grea a moldoboului, aruncîndu-i în ochi praful (h)UIEist, deci (o)AIE NU A FĂCUT NI-MI-CA bun, a făcut NUMAI rău, deci trebuie să dispară ca un vis rău. Ce vom avea în locul ei – Domnul ştie, dar dacă mai rău nu se poate – atunci ce grijă să ne apuce? Sigur beţivu, laureat de la Timpula iar joacă cartea rusasca, iar comunismul şi alte trăsnăi. Puneţi-i sîrmă în rît!…El a supt de la atîţia – începînd cu Roşca şi terminînd cu Plohiş, e un cîine experimentat, – şi pe toţi i-a dat cu curul pe gheaţă. Dacă îl anină justiţia, pe plohiş, primul beţivul o să o facă pe Sf. Petru: – da cine-i aista Plohiş? O, TÂMPora (ora TÂMPilor). O. MORES (MOR, es!)…
pardon, o chestie tehnică + Profitând de imoralitatea politică a celor care au încercat să mușamalizeze accidentul și să-l ascundă de presă și de opinia publică și care s-au ținut cu dinții de poalele unui procuror general iresponsabil care a girat această turpitudine, premierul Filat a decis că a bătut ora lui astrală. Maestru al culiselor, liderul peledemist și-a luat inima în dinți și a hotărât să meargă va-bank – să sacrifice Alianța, o construcție politică scârțâindă, dar, totuși, funcțională și cu valoare morală și sentimentală simbolică, deoarece de numele ei moldovenii și-au legat speranța ieșirii din comunism și avansării spre Europa. În acest sens, avea dreptate M. Ghimpu când spunea că Alianța nu e a politicienilor, ci a poporului. Iată de ce, un politician rațional și responsabil ar fi măsurat de șapte ori înainte de a tăia. Filat însă s-a crezut prea mare ca să măsoare de șapte ori și pe 13 februarie anulează ședința guvernului (acțiune de PR pentru a sublinia importanța evenimentului!) și organizează în locul ei un briefing de presă în cadrul căruia citește „necrologul” Alianței, numit de el eufemistic „ieșirea din Acord”. Textul „necrologului” e antologic ca model de demagogie, populism și manipulare. În mod normal, subiectele tratate în „necrolog” trebuiau să fie dezbătute la Consiliul Alianței și abia după asta, dacă nu obținea ce dorea, să le prezinte la o conferință de presă.
Am avut expemple de AIE – ADR-ul de adineaori al fostului bandit moldovan, acum bandit român: vanea sturza (ciolan de domn, pe care şi-l tot SUGE), – algoritmul care e pentru copiii Fidorei Deperîpă, copii de 4-6 ani; uite, eu îţi dau ursuleţul şi maşinia, da tu îmi dai tractoraşul. Eu îţi dau vama şi fiscul, da tu mie obeliscul cu pliscul. În ce ţară se face lucrul ista? În Mozambic? Păi triburile de acolo n-au nici vamă, nici procuratură…Ei pot să îmPARTĂ PĂRŢILE femeieşti, – uite, eu îţi dau nepoata şi soacra, tu îmi dai femeia. Asta temporar, pe urmă eu îţi dau o verişoară şi o cumnată şi tu îmi dai 2 soţii de-ale tale. UIte cam aşa, ca în Mozambic, aşa se împarte STATUL RM! (DE ce credeţi, că a divorţat Filat? Că umbla NALEVA şi Sanda i-a dat un genunchi în fundul lui premierilal? Nu! E o înscenare, o înţelegere: fa, du-te colo în ilveţîia şeia, stai acolo lîngă miliarde, trece-le pe numele tău, din caz că vine sîrghi mocanu la putere aici, şi prinde a lupta cu mafia, – eu n-am o capică, tu ai, da eu n-am, şi sîrghi nu ne poate lua nici banii, poate să mă puie la dubă pe v-on an, da-i dau v-o 5o de milionae, că-i sărac şi-l cumpăr eu. Da din privinţa bărbaţilor, descurcă-te acolo CUM POŢI, iar eu aici – CÎT MAI POT…) Eu, ca cum, mă rog, cum ar fi, adică, ce să zic, aşa-I vremea, – aş face: pe cît iubesc baştina mea dulce Moldova, pe atît urăsc Republica Moldova. Şi voi? Voi nu!. . Cum poţi tu să împarţi statul? Vama – mie, Procuratura – ţie? Nu e de rîsul găinilor. Da moldoboii aplaudă, – uraaaa! AIE. Integrare europeană. Da ce e asta – nimeni nu le-a lămurit moldoboilor. (Unul tînăr îi spunea unei tinere, pe care o tot purta cu zăhărelul, ca să o culce, – fa, hai la pădure, acolo am să-ţi arăt CEVA. – Da ce? – Un falos, fa…Numai dacă mi te dai…S-a dus şi i-a arătat falosul. – Ea s-a crucit, da pe urmă i-a părut bine, mai ales că i-a spus că o e de nevastă. La fel şi UE, cei trei crai îi tot amăgesc pe moldoboi cu Falosul European. Ce ne dă UE? Cîte un sac de fasole pe cap de moldobou annual? Şi cite doi tăbultoci de făină de măligă?NU! Milioane pentru firmele lui lupu-filat-ghimpu…UIte Grecia e în UE, de vreo 2 ani e în prag de faliment. Spania abia gîfîie şi ea. Anglia tot nărăveşte să iasă din UE. Italia tot vrea să renunţe la euro. Da America nu e în UE şi de v-o două ori era să deie faliment. Aista-I boala de capitalism. …Şi tot aşa…ACUM, – traiANUS şi Cuosticlă Teleleu-Tanasă îl apără pe păpuşar, doamna Pavlicea îl atacă pe Filat, Ţîrdea – parcă ai zice Tîbea – e cu Filat, – vă întreb – CINE e contra toţi, fiindcă TOŢI lucru ştiut sînt bandiţi? Cine e contra tuturora – numai eu şi cu Rusoaica pe acest forum, pînă Doamna nu ne-a dat de spete afară de pe forum…Uite, cînd toţi moldoboii (moldoboi îi am în vedere pe aducătorii la putere a AIE… ) vor fi contra toţi, atucni poate…Iar susţinătorii şi formatorii AIE se tot vaicără se tot lamentează – vai, fiţi atenţi să n-o stricăm, pe AIE, – de parcă AIE este un organ genital feminin şi dacă umbli neatent la el – se strică…Prostii, el de dinainte de a-l declara nu mai e virgin, fiindcă e compus din oameni STRICAŢI demult…Cum zicea varonea – nafig s pleaja, maman Bredlam!
ABERAŢIA SUNĂ FRUMOS: „S-a VOTAT: 31 August devine Ziua Limbii Române și în România (T., 19-02-13)…Dar nu e mai puţin deocheată decît ACEEA de mai demultişor, – că ŞTEFAN ACEAL MARE E MARE româm, – pe atunci, prin 1500, cînd Ştefar făcea farfal din munteni-valahi, cum le zicea el, le punea în scaun domnii pe care îi voia el, etc, zic pe atunci încă nici pe departe nu exista cuvîntul ROMÂN.
ai gresit, doamnă, – e o mare greşEAlă naţională: trebuia să scrii – ROMÂNII-BASARABENI. Ru nici cafeaua nu mi-o pot bea de necaz
meGgem bine, fGaţiloG, ceva s-a mişcat în ţGara asta, mişanea ghimpu a prins la minte, mâGâian lupu s-a mai îngustat, Filea, cum zice traiANUS e şi el meGsi! Iaca numai azi ce am descopeGHit în GAZĂTUL-juGnal, – caGhe titlu vă place?
„Dosarul Vicol”: Veaceslav Sîrbu a primit arest la domiciliu+++ Mandat de arest pe 20 de zile în cazul lui Vasile Gudimă, parte a „dosarului Vicol”+++ Timofti, în fața judecătorilor: Cum de am pierdut confruntarea cu cei corupți? (CE a vrut să spună acest ORBETE, idée n-am)+++ Operațiunea „Zero grade”: 54 de șoferi în stare de ebrietate++++ Șeful FISC, reținut! Doi angajați CNA, bănuiți de interceptări ilegale+++ FISCUL reacționează: Au deschis dosar după ce am descoperit fraude record la METAL FEROS!+++ CNA anunță de ce a făcut percheziții azi la FISC și Guvern+++ Chetraru nu cunoaște nimic despre fraudele record de la „Metal Feros” (DE UNDE SĂ CUNOASCĂ? ASTA E TRABA ministerului culturii, BLEA!)+++ Casa de milioane a șefului FISC, înregistrată pe numele unei rude+++ Dosarul interceptărilor ilegale: Un angajat CNA, reținut+++ Zeci de mii de dolari, găsiți de CNA în biroul secretarului adjunct al Guvernului+++ uGa, tovaGăşi! Noi vom biGui!
Pe unii îi doare artria, pe alţii trecutul, pe alţii – floarea mărului, care n-a mai dat în fruct, pe încă alţii – flămînzii lumii; ştiu şi din ceia pe care-i doare milionul, al lor: că e de lei şi nu de dolari.
Multumesc pentru postare. Multumesc cu umilinta si Domnului Paul Goma pentru tot ce face si a facut pentru adevar. Ii doresc multa-multa sanatate.
Soljenițîn-ul României este considerat drept negaționist al Holocaustului din România.
Как он посмел?!
И Солженицын тоже вызывает ненависть у «избранной нации» из-за написанного им произведения „Двести лет вместе”.
Согласна с Павлом Гома насчет Гимпу.
У Морьяны Лупу в Молдавии репутация продажной женщины, и не надо винить во всем Плахотнюка: раз политики продаются (в частности, Лупу), почему бы их не купить?
Но Гимпу! В предвыборной кампании он был такой неподкупный, так бил себя в грудь, что пересажает всех коммунистов, обокравших страну. И что?! А ничего! Пшик!
Все, на что оказался способным, это раздавать ведрами ордена своим поклонникам.
Deșteaptă-te, române!
Doamnă, nu aveţi textul GOMAic? Că el scoate cîte un cuvînt pe minut,,,
Pt Echinostiu
Nu am, ca nu am timp sa caut ori sa descifrez. Dar va dau un sfat: puneti si ascultati si, in paralel, mai faceti ceva. Ca aveti doar de auzit, nu si de vazut.
Mersi, d-nă Vitalia, apreciez simţul umorului, legeritatea cu care vorbiţi în scris. Prima CASETĂ sau ce era, am audiat-o. Şi am înţeles CUM ANUME se prostituează fetele. Bre, tu, pretendent la Nobel (înaintat de unu dumitru crudu, pare-se) şi le spui moldovenilor CUM li se dau în prostituţie, etc. Sau – să începei să îţi lauzi operele (citisem au Calidorul lui). M-a dezamăgit total, omel-basarabeanul. Sau aă îi sari în cap lui ghimpu and banda, – da, nou lucrurile estea le ştim, dar CE ai tu cu ei? Numai LOCUL DE NAŞTERE – Plahotnica-de-Nijloc? Tu, mare maESTRU, VORNEŞTE DE LITERATURA MOLDAVĂ, DE TRECUT-VIITOR-PREZENT, de HĂLĂCIUGA , maculatura care se editează în ţară (Moldova) şi în ŢARĂ (România)…Au apărut atîţia nobelişti de cînd el a fost aruncat peste graniţă, atătea evenimente şi tu te-ai oprit la Lupu şi Filat, care nu merită atenţie din partea unui scriitor-disident, că eie pe atunci erau încă în testu’icule (pardon). Mai mediocră luare de cuvînt nu am apucat. Am citit cîteva luări de cuvînt ale nobeliştilor la înmănare. Rămîi prost. El, dacă apucă Nobelul – o să spuie CUM l-a împuşcat Iliescu de crăciun pe Ceauşescu…Hai că m-a luat gura de dinainte. Vă rugesem de text, să stau să mă mai amuz, că mi-era silă de pauzele lui şi de ŢOCĂITUL lui cu aluzii de înţelepciune. Sorry, cum se zice amu la noi, moldovenii, am scris de duminica weekendică, simt că am comis un mic, dar păcat.
Dan NICU: Proiectul “Republica Moldova” a eşuat – avem nevoie de reunirea cu România
Aceste rânduri sunt scrise de un moldovean.
Mă consider moldovean, sunt născut în jumătatea de est a Moldovei. Cea pe care Imperiul Rus a anexat-o în 1812, scoţând-o, astfel, din circuitul social al celor două ţări româneşti, Moldova şi Muntenia (Valahia, Ungrovlahia, sau Ţara Românească, după cum se numeau pe ei înşişi în cronicile medievale muntenii).
Eu m-am născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, în partea de nord a uneia din cele 14 colonii ale acestei Uniuni, care erau numite în epocă “republici naţionale”. Colonia s-a numit Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. A avut o viaţă destul de lungă, aproape cât întreg URSS-ul, această colonie. De pe 12 octombrie 1924, tocmai până prin 1991. E drept că înainte de 2 august 1940, între “Republica” şi “Sovietică” mai exista un cuvânt, “Autonomă”, şi capitala nu se numea Bălţi, ci Balta. Asta până în 1929. După 1929 capitala mea nu s-a numit Chişinău, ci Tiraspol. Sau Tirişpolea, după cum i se mai spunea. Abia de la 2 august 1940, după ce ţara în care m-am născut, URSS, obţine prin ameninţare, şantaj şi constrângere, de la o ţară vecină, duşmănoasă, pe nume România, teritoriul jumătăţii de est a Moldovei (numită şi Basarabia), capitală a RSSM ajunge să fie frumosul nostru oraş din albe flori de piatră, Chişinău. Dar “Uniunea” nu se limitează la atât. Ea mai hăpăie, nesătula de ea, încă două judeţe şi ceva din nordul extrem al ţării duşmănoase România, respectiv jumătatea nordică a provinciei Bucovina. Fostă austriacă, aceasta nu avusese vreodată nici în clin nici în mânecă cu Ucraina, sovietică ori nesovietică, darămite cu URSS. Numai că aşa a vrut URSS. Şi pentru că ea aşa a vrut, aşa s-a făcut.
Când aveam eu doi ani şi opt luni şi deja rosteam primele cuvinte în româna noastră est-moldavo-nordică, adică într-un foarte puternic grai moldovenesc şi accent aşijderea, s-a întâmplat o chestie ciudată. Ţara mea, URSS, dintr-o dată n-a mai fost ţara mea. Din august 1991, am căpătat o ţară nouă. Ea se numeşte Republica Moldova. Da, da, corect! Ea este vechea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, minus vreo patru mii de kilometri pătraţi la est, peste Nistru. Fosta capitală a ei, Tiraspol, nu mai e la noi de prin 1992. Dar despre asta cu altă ocazie.
Peste câteva luni, cu foarte puţin timp înainte să împlinesc trei ani, ţara mea URSS (în perioada asta iese că aş fi avut, parcă, două ţări) şi-a dat obştescul sfârşit. Omul ăla deştept cu pată roşie pe frunte s-a dus la plimbare. În locul lui a venit omul ăla democrat, dar amator de licori bahice. Ăla care se căţărase pe tanc. Şi care avea să dea cu tunurile în casa albă peste mai puţin de doi ani.
Din decembrie 1991, parcă mi-a rămas o singură ţară. Republica Moldova. Scot din buzunar paşaportul albastru cu stema: bourul nostru moldovenesc încadrat de acvila noastră românească. Îl pun la piept şi-mi imaginez că sunt Maiakovski. Şi-mi vine să urlu oricui m-ar întreba: “Priveşte-mă! Admiră-mă! SUNT CETĂŢEAN AL REPUBLICII MOLDOVA!”
Aiurea-n tramvai. N-am mai folosit paşaportul acela moldovenesc de mult timp. Stă şi se prăfuieşte. Aşteaptă să fie exponat în muzeul familial, adică să nu mai fie utilizabil “în vecii vecilor Amin”.
Republico, eu parcă ţi-am mai scris o “odă” de asta cândva. Atuncea când ai împlinit 20 de ani, ţii minte? Pe 27 august 2011. Nu ştiu de ce, dar întotdeauna pe 27 august mă apucă o nostalgie soră cu mioritismul. Îmi doresc să pot să fac ceva pentru tine, dar respingerea ta surdă şi mută mă disuadează de fiecare dată. Dar tu nu ştii ce înseamnă “a disuada”, nu, republico? Că tu vorbeşti ruseşte mai bine decât româneşte, aşa-i, republico? Ap’ iaca să ţii minte că “a disuada” e antonimul verbului “a persuada”. Adică a convinge.
Gluma s-a terminat.
Da, e “interesant” să ne arătăm lumii cu “specificul” nostru moldovenesc.
Specific moldovenesc există şi la vest de Prut, în România moldovenească, adică între Prut, Carpaţii Orientali şi Milcov. Acesta nu este un motiv pentru a continua un chin, un coşmar pentru trei milioane şi ceva de oameni.
Indiferent dacă fac parte din comunitatea majoritară etnoculturală românească, sau din comunitatea minoritară etnoculturală slavă (găgăuzii vor trebui să se decidă odată şi o dată cine sunt ei: slavi sau turanici (oguzi) ), oamenii aceştia merită să dobândească acces la mai multe oportunităţi. La mai multe capabilităţi. La o viaţă mai bună.
Această viaţă mai bună poartă astăzi un nume concret pentru moldovenii dintre Prut şi Nistru: ROMÂNIA.
Republica Moldova este un proiect al cărui implementare a eşuat. Este un caz foarte asemănător cu Uniunea Sovietică, şi ea, un proiect al cărui implementare eşuase. Republica Moldova este un experiment social colectiv care durează de peste două decenii.
Eu unul m-am săturat să “experimentez”.
Frate sau soră din Moldova de est, dacă şi tu te-ai săturat să “experimentezi” şi gândeşti ca mine, fă ceva pentru ca numărul de o treime dintre moldoveni care-şi doresc reunirea să crească, măcar de două ori. x2. Asta înseamnă să convingă fiecare dintre noi măcar câte încă un om. Şi vom putea finaliza acest experiment pe cale paşnică, democratică, europeană, printr-un plebiscit (referendum).
Proiectul “Republica Moldova” a eşuat – avem nevoie de reunirea cu România.
P.S. Aseară am făcut o plimbare cu bicicleta prin capitala României, prin Bucureşti. Am luat-o pe strada Apusului, am cotit-o pe blvd. Iuliu Maniu, apoi am ajuns, pe lângă Politehnică, în Grozăveşti, de unde am urcat pe pasajul Basarab şi am mers până după staţia de metrou Basarab. M-am încadrat apoi pe Şoseaua Nicolae Titulescu şi am ajuns în Piaţa Victoriei, de unde, pe str. Lascăr Catargiu, am luat-o spre Piaţa Romană. N-am ajuns, însă, acolo, deoarece am făcut stânga pe str. Povernei, apoi, pe străzile Vasile Alecsandri şi Grigore Alexandrescu am ajuns înapoi în Piaţa Victoriei, de unde am luat-o pe Calea Victoriei la vale. Am făcut stânga pe str. Ştirbei Vodă şi am avansat până la grădina Cişmigiu. Acolo, am descălecat şi am luat-o la picior prin Cişmigiul nocturn, până am ajuns la Blvd. Regina Elisabeta, de unde am mers tot înainte, prin Piaţa Mihail Kogălniceanu, pe Blvd. Mihail Kogălniceanu, pe lângă Facultatea de Drept, apoi, trecând de Piaţa Operei, am ajuns pe blvd. Eroii Sanitari, am trecut pe lângă Universitatea de Medicină “Carol Davila”, şi am ajuns să văd în faţă zidurile Palatului Cotroceni. Am făcut dreapta pe strada Gheorghe Marinescu, apoi stânga pe Şoseaua Cotroceni, şi am pedalat intens până am urcat Dealul Spirii, trecând pe lângă Grădina Botanică, pentru a ajunge în Piaţa Leul. De aici, am ajuns iarăşi pe blvd. Iuliu Maniu, unul dintre cele mai lungi din Bucureşti. Am trecut în viteză pe lângă gurile de metrou Politehnica, Lujerului, Gorjului, apoi am făcut dreapta pe str. Apusului şi m-am îndreptat spre casă.
Concluzia plimbării nocturne cu bicicleta e că Bucureştiul chiar este un oraş frumos.
Mi-a plăcut mai ales cum se vede Ateneul Român de pe strada Ion Câmpineanu, intersecţie cu str. Luterană şi cu str. Ştirbei Vodă. Şi pasajul Basarab deasupra staţiei de metrou Basarab, acolo unde e staţia RATB.
Şi Bucureştiul mai e ceva, dragi moldoveni din est. Nu e numai un oraş frumos.
E capitala voastră.
A noastră.
UIte cu ce jale scrie beţivul-laureat de la Timpula: înglodată în banditism şi crime, în 3 ani această curvă politică – AIE, cu derbedeii ei în frunte a aprofundat doar starea grea a moldoboului, aruncîndu-i în ochi praful (h)UIEist, deci (o)AIE NU A FĂCUT NI-MI-CA bun, a făcut NUMAI rău, deci trebuie să dispară ca un vis rău. Ce vom avea în locul ei – Domnul ştie, dar dacă mai rău nu se poate – atunci ce grijă să ne apuce? Sigur beţivu, laureat de la Timpula iar joacă cartea rusasca, iar comunismul şi alte trăsnăi. Puneţi-i sîrmă în rît!…El a supt de la atîţia – începînd cu Roşca şi terminînd cu Plohiş, e un cîine experimentat, – şi pe toţi i-a dat cu curul pe gheaţă. Dacă îl anină justiţia, pe plohiş, primul beţivul o să o facă pe Sf. Petru: – da cine-i aista Plohiş? O, TÂMPora (ora TÂMPilor). O. MORES (MOR, es!)…
ianca textul MAĂSTRULUI (Mai e, Ştrul!) SACRUficiul spune: Comentariul dumneavoastră aşteaptă moderare.
18 februarie 2013, la 02:02
UIte cu ce jale scrie beţivul-laureat de la Timpula: înglodată în banditism şi crime, în 3 ani această curvă politică – AIE, cu derbedeii ei în frunte a aprofundat doar starea grea a moldoboului, aruncîndu-i în ochi praful (h)UIEist, deci (o)AIE NU A FĂCUT NI-MI-CA bun, a făcut NUMAI rău, deci trebuie să dispară ca un vis rău. Ce vom avea în locul ei – Domnul ştie, dar dacă mai rău nu se poate – atunci ce grijă să ne apuce? Sigur beţivu, laureat de la Timpula iar joacă cartea rusasca, iar comunismul şi alte trăsnăi. Puneţi-i sîrmă în rît!…El a supt de la atîţia – începînd cu Roşca şi terminînd cu Plohiş, e un cîine experimentat, – şi pe toţi i-a dat cu curul pe gheaţă. Dacă îl anină justiţia, pe plohiş, primul beţivul o să o facă pe Sf. Petru: – da cine-i aista Plohiş? O, TÂMPora (ora TÂMPilor). O. MORES (MOR, es!)…
pardon, o chestie tehnică + Profitând de imoralitatea politică a celor care au încercat să mușamalizeze accidentul și să-l ascundă de presă și de opinia publică și care s-au ținut cu dinții de poalele unui procuror general iresponsabil care a girat această turpitudine, premierul Filat a decis că a bătut ora lui astrală. Maestru al culiselor, liderul peledemist și-a luat inima în dinți și a hotărât să meargă va-bank – să sacrifice Alianța, o construcție politică scârțâindă, dar, totuși, funcțională și cu valoare morală și sentimentală simbolică, deoarece de numele ei moldovenii și-au legat speranța ieșirii din comunism și avansării spre Europa. În acest sens, avea dreptate M. Ghimpu când spunea că Alianța nu e a politicienilor, ci a poporului. Iată de ce, un politician rațional și responsabil ar fi măsurat de șapte ori înainte de a tăia. Filat însă s-a crezut prea mare ca să măsoare de șapte ori și pe 13 februarie anulează ședința guvernului (acțiune de PR pentru a sublinia importanța evenimentului!) și organizează în locul ei un briefing de presă în cadrul căruia citește „necrologul” Alianței, numit de el eufemistic „ieșirea din Acord”. Textul „necrologului” e antologic ca model de demagogie, populism și manipulare. În mod normal, subiectele tratate în „necrolog” trebuiau să fie dezbătute la Consiliul Alianței și abia după asta, dacă nu obținea ce dorea, să le prezinte la o conferință de presă.
http://www.actualitati.md/md/scandaluri/audio-convorbirile-telefonice-lui-filat-recean-vicol-strelet-si-ciocan-pe-internet
Am avut expemple de AIE – ADR-ul de adineaori al fostului bandit moldovan, acum bandit român: vanea sturza (ciolan de domn, pe care şi-l tot SUGE), – algoritmul care e pentru copiii Fidorei Deperîpă, copii de 4-6 ani; uite, eu îţi dau ursuleţul şi maşinia, da tu îmi dai tractoraşul. Eu îţi dau vama şi fiscul, da tu mie obeliscul cu pliscul. În ce ţară se face lucrul ista? În Mozambic? Păi triburile de acolo n-au nici vamă, nici procuratură…Ei pot să îmPARTĂ PĂRŢILE femeieşti, – uite, eu îţi dau nepoata şi soacra, tu îmi dai femeia. Asta temporar, pe urmă eu îţi dau o verişoară şi o cumnată şi tu îmi dai 2 soţii de-ale tale. UIte cam aşa, ca în Mozambic, aşa se împarte STATUL RM! (DE ce credeţi, că a divorţat Filat? Că umbla NALEVA şi Sanda i-a dat un genunchi în fundul lui premierilal? Nu! E o înscenare, o înţelegere: fa, du-te colo în ilveţîia şeia, stai acolo lîngă miliarde, trece-le pe numele tău, din caz că vine sîrghi mocanu la putere aici, şi prinde a lupta cu mafia, – eu n-am o capică, tu ai, da eu n-am, şi sîrghi nu ne poate lua nici banii, poate să mă puie la dubă pe v-on an, da-i dau v-o 5o de milionae, că-i sărac şi-l cumpăr eu. Da din privinţa bărbaţilor, descurcă-te acolo CUM POŢI, iar eu aici – CÎT MAI POT…) Eu, ca cum, mă rog, cum ar fi, adică, ce să zic, aşa-I vremea, – aş face: pe cît iubesc baştina mea dulce Moldova, pe atît urăsc Republica Moldova. Şi voi? Voi nu!. . Cum poţi tu să împarţi statul? Vama – mie, Procuratura – ţie? Nu e de rîsul găinilor. Da moldoboii aplaudă, – uraaaa! AIE. Integrare europeană. Da ce e asta – nimeni nu le-a lămurit moldoboilor. (Unul tînăr îi spunea unei tinere, pe care o tot purta cu zăhărelul, ca să o culce, – fa, hai la pădure, acolo am să-ţi arăt CEVA. – Da ce? – Un falos, fa…Numai dacă mi te dai…S-a dus şi i-a arătat falosul. – Ea s-a crucit, da pe urmă i-a părut bine, mai ales că i-a spus că o e de nevastă. La fel şi UE, cei trei crai îi tot amăgesc pe moldoboi cu Falosul European. Ce ne dă UE? Cîte un sac de fasole pe cap de moldobou annual? Şi cite doi tăbultoci de făină de măligă?NU! Milioane pentru firmele lui lupu-filat-ghimpu…UIte Grecia e în UE, de vreo 2 ani e în prag de faliment. Spania abia gîfîie şi ea. Anglia tot nărăveşte să iasă din UE. Italia tot vrea să renunţe la euro. Da America nu e în UE şi de v-o două ori era să deie faliment. Aista-I boala de capitalism. …Şi tot aşa…ACUM, – traiANUS şi Cuosticlă Teleleu-Tanasă îl apără pe păpuşar, doamna Pavlicea îl atacă pe Filat, Ţîrdea – parcă ai zice Tîbea – e cu Filat, – vă întreb – CINE e contra toţi, fiindcă TOŢI lucru ştiut sînt bandiţi? Cine e contra tuturora – numai eu şi cu Rusoaica pe acest forum, pînă Doamna nu ne-a dat de spete afară de pe forum…Uite, cînd toţi moldoboii (moldoboi îi am în vedere pe aducătorii la putere a AIE… ) vor fi contra toţi, atucni poate…Iar susţinătorii şi formatorii AIE se tot vaicără se tot lamentează – vai, fiţi atenţi să n-o stricăm, pe AIE, – de parcă AIE este un organ genital feminin şi dacă umbli neatent la el – se strică…Prostii, el de dinainte de a-l declara nu mai e virgin, fiindcă e compus din oameni STRICAŢI demult…Cum zicea varonea – nafig s pleaja, maman Bredlam!
ABERAŢIA SUNĂ FRUMOS: „S-a VOTAT: 31 August devine Ziua Limbii Române și în România (T., 19-02-13)…Dar nu e mai puţin deocheată decît ACEEA de mai demultişor, – că ŞTEFAN ACEAL MARE E MARE româm, – pe atunci, prin 1500, cînd Ştefar făcea farfal din munteni-valahi, cum le zicea el, le punea în scaun domnii pe care îi voia el, etc, zic pe atunci încă nici pe departe nu exista cuvîntul ROMÂN.