Pe 24 oct. CSJ se va pronunţa asupra obiectivului unionist statutar al PNL. Pledoaria noastra

PNL informează opinia publică şi presa că miercuri, 24 octombrie, ora 14.00, Curtea Supremă de Justiţie se va pronunţa pe marginea Recursului pîrîtului Ministerul Justiţiei la Hotărîrea Curţii de Apel din 2 iulie 2012 privind obligarea acestuia să înregistreze Noua Redacţie a Statutului PNL, adoptată de Congresul al III-lea al formaţiunii. Delegaţii la forul suprem al PNL au votat, pe 3 decembrie 2011, pentru introducerea în Statutul formaţiunii politice a obiectivului Unirii Republicii Moldova cu România, drept cea mai scurtă cale de integrare a celui de-al doilea stat românesc în NATO şi UE.

Avînd în vedere schimbările care se produc în sistemul judecătoresc şi aspiraţiile fireşti ale factorilor decizionali de a crea condiţii propice pentru armonizarea abordărilor justiţiei naţionale cu abordările Curţii Europene a Drepturilor Omului, PNL speră că instanţa judecătorească va lăsa în vigoare Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, conformă cu litera şi spiritul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Hotărîre care respectă atît precedentele respective ale CEDO, cît şi precedentele justiţiei naţionale, bazate pe viziuni democratice asupra drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului, în primul rînd asupra dreptului la libera exprimare şi la pluralismul de opinii, menite să conducă inclusiv la schimbarea, pe cale paşnică, a caracterului unitar şi independent al statului.

Serviciul de presă
al Partidului Naţional Liberal

PLEDOARIA PENTRU MENTINEREA HOTARIRII CURTII DE APEL

Onorată instanţă,

În legătură cu cererea de recurs din 03.08.2012 a pârâtului, Ministerul Justiţiei, împotriva Hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012, constatăm că argumentele invocate sunt declarative, neprobate şi imposibil de probat, neîntrunind temeiuri juridice pentru casarea hotărîrii, conform art.400 din CPC, motiv pentru care recursul urmează a fi respins.

Cazul PNL vs Ministerul Justiţiei privind refuzul acestuia de a înregistra Noua Redacţie a Statutului PNL incluzînd obiectivul politic unionist, include trei aspecte principale:

1. Neonorarea obligaţiilor instituţionale de către Ministerul Justiţiei, constatată de Curtea de Apel Chişinău, privind neînregistrarea, în termen prevăzut de legislaţie, a modificărilor la Statutul PNL.
2. Interpretarea inadecvată sau chiar abuzivă, de către Ministerul Justiţiei, a art.3 din Legea cu privire la partidele politice şi a articolelor 32, 41(4) şi 142 din Constituţie, precum şi a altor articole, în primul rînd privind libertatea exprimării şi pluralismul politic..
3. Practica judiciară, bazată pe interpretarea corectă de către instanţele noastre a legislaţiei naţionale, prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a precedentelor CEDO, obligatorii pentru instanţele naţionale, precedente opuse interpretării legislaţiei naţionale şi a Legii fundamentale de către Ministerul Justiţiei, fapt ce a servit drept refuz de înregistrare a Noii Redacţii a Statului PNL, drept motiv de depunere a unei sesizări de către Ministerul Justiţiei la Curtea Constituţională şi de depunere, în consecinţă, a cererii de chemare în judecată de către PNL.

Pe parcursul funcţionării sale, PNL a fost constant hărţuit de Ministerul Justiţiei, sub regim comunist şi după, fiind împiedicat să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi realizeze obiectivele programatice.

Potrivit art.10 din Legea privind partidele politice, Ministerului Justiţiei se expune – în termen de o lună – pe marginea cererii de înregistrare a modificărilor în Statutul partidului printr-o decizie de înregistrare a acestora sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prevăzute de lege, printr-o cerere de refuz privind înregistrarea.

Legislaţia nu admite alte modalităţi de examinare a cererii privind înregistrarea modificărilor şi completărilor la Statutul partidului. De aceea, Curtea de Apel a reţinut încălcarea, de către Ministerul Justiţiei, a procedurii de examinare a cererii reclamantului privind înregistrarea Statutului PNL în Redacţie Nouă – asta pentru că una dintre atributele constituţionale ale statului de drept este obligaţia instituţiilor sale de a activa în limitele atribuţiilor stabilite de Constituţie şi de legi. Ministerul Justiţiei nu constituie o excepţie.

În conformitate cu prevederile art.24 alin.(3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului, ceea ce nu s-a constatat în procesul de examinare a cauzei la Curtea de Apel.

Obiectivele politice ale PNL sunt reîntregirea neamului românesc, prin lichidarea consecinţelor juridice ale Pactului criminal Molotov-Ribbentrop, restabilirea adevărului istoric pentru partea poporului român ce locuieşte în frontierele legale ale Republicii Moldova, recunoscute de ONU, după proclamarea Independenţei faţă de URSS. PNL pledează – pe cale paşnică, democratică – pentru unificarea celor două state româneşti, adică pentru Unirea Republicii Moldova cu România, drept cea mai scurtă cale de desprindere de sfera de influenţă rusească şi de accedere rapidă în NATO şi UE.

Ministerul Justiţiei conchide intenţionat greşit că partidul, care militează pentru acest obiectiv prin mijloace legale, non-violente, „conforme cu principiile fundamentale ale democraţiei”, contravine prevederilor art.41 alin.(4) din Constituţie nu atunci când constituie simple declaraţii politice, ci când devin demersuri pentru modificarea actelor de constituire.

Considerăm, în acest context, că apariţia unor întrebări „rezonabile” ale Ministerului Justiţiei – cum şi prin ce metode PNL îşi propune să-şi atingă scopurile declarate din momentul în care acestea au depăşit cadrul simplelor declaraţii politice şi au fost incluse în Statutul formaţiunii politice – nu constituie un temei legal de a suspenda executarea obligaţiei Ministerului Justiţiei, inclusiv până la interpretarea prevederilor art.41 alin.(4) din Constituţie, solicitată de pârât Curţii Constituţionale, motive din care instanţa de fond a constatat justificat ilegalitatea în fond a refuzului al Ministerului Justiţiei de a înregistra Statutul în redacţie nouă al PNL.

Analizând sintagmele calificate de Ministrul Justiţiei drept „contrare prevederilor art.41 alin.(4) din Constituţie”, fiind, „aparent, în contradicţie cu principiile suveranităţii şi independenţei”, reiterăm că, potrivit jurisprudenţei CEDO, un partid poate promova o schimbare a legii sau a structurii legale şi constituţionale a statului cât sunt respectate două condiţii:

– mijloacele folosite trebuie să fie legale şi democratice;

– schimbările propuse trebuie să fie compatibile cu principiile fundamentale democratice – există precedente CEDO (Refah Partisi v. Turciei, nr. 41340/98, 41342/98, 41343/98 and 41344/98 din 13.02.2003, § 98).

In acest sens, obiectivul unionist al PNLnu contravine prevederilor constituţionale şi principiilor suveranităţii şi independenţei. Dimpotrivă, un stat liber, nedependent de presiuni şi pericole din exterior, care îşi propune să devină un stat de drept, asigură libertatea de exprimare inclusiv unui grup de persoane care pledează pentru autonomie sau chiar revendică secesiunea unei părţi a teritoriului ţării, astfel, cerând modificări constituţionale şi teritoriale semnificative. Asta nu înseamnă, în mod automat, un pericol pentru integritatea teritorială a ţării şi securitatea naţională. Libertatea de exprimare şi dreptul de a exprima păreri constituie una dintre valorile fundamentale ale unei societăţi democratice, fapt invocate în precedentele CEDO, care au apărat aceste valori democratice. (Stankov and United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nr. 29221/95 and 29225/95din 02.10.2001, §97).

Pluralismul politic, toleranţa şi libertatea gândirii sunt condiţiile fără de care nu poate exista o societate democratică (Handyside v. the U. K., Series A nr. 24 din 07.12.1976, § 49). Statul este garantul pluralismului politic, drept unul dintre fundamentele esenţiale ale unei societăţi democratice şi o condiţie de bază pentru progres şi autodeterminare a fiecărui individ în parte (United Comunist Party of Turkey v.Turciei § 45).

Astfel, a interzice PNL săincludă în actele de constituire ideile politice pentru care pledează, a căror libertate de exprimare a fost recunoscută de instanţele naţionale, aduce grave atingeri regimului democratic de guvernare şi principiului preeminenţei dreptului. Aceasta pentru că, pornind de la art.13 alin.(l) lit.d) din Legea privind partidele politice, „Statutul partidului politic va cuprinde, în mod obligatoriu, obiectivele urmărite prin desfăşurarea activităţii politice.” Instanţa a reţinut corect drept arbitrare şi acţiunile pârâtului privind împiedicarea PNL de a-şi aduce actele de constituire în concordanţă cu voinţa membrilor partidului şi cu prevederile legale.

Reiterăm: dreptul PNL de a-şi exprima liber opţiunea politică de schimbare a structurii constituţionale a statului prin încorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat, cum ar fi România, la fel cum ar fi dacă cineva ar pleda pentru aderarea la o uniune de state ca UE ori CSI, a fost recunoscut prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2010, invocată de recurent.

În continuare, legat de interpretarea unor articole din Constituţie – deciziile instanţelor naţionale, bazate pe precedentele CEDO, au constatat că obiectivul unificării – pe cale paşnică, democratică – a celor două state româneşti, prin Unirea Republicii Moldova cu România şi aderarea statuluila NATOşi UE, implicând necesitatea revizuirii Constituţiei, operaţiune juridico-politică admisă de Titlul VI al Constituţiei, nu afectează ordinea constituţională. De aceea, instanţa nu poate reţine obiectivele politice ale unui partid politic, ce implică revizuirea Constituţiei pe cale democratică, drept fiind contrare prevederilor art.4l alin.(4) din Constituţie. În acest context, corelarea sau invocarea de către Ministerul Justiţiei a art.32 din Constituţie nu au nimic în comun cu libertatea de exprimare, pluralismul politic şi dreptul unui partid, format din cetăţeni ai unui popor suveran, de a activa şi conform art.142 „Limitele revizuirii” din Constituţie. PNL nu a avut nicio somaţie, preîntîmpinare sau altceva din partea Ministerului Justiţiei, pentru că a activat mereu în cadrul legii. Dimpotrivă, PNL a fost mereu hărţuit de acesta.

Or, dreptul de a pleda pentru revizuirea Constituţiei pe cale democratică este un drept suveran ce aparţine poporului, ale cărui condiţii de exercitare sunt reglementate de Constituţie şi nu pot fi supuse altor limitări şi condiţionări decât cele prevăzute expres de Constituţie (Hot.Curtii Const. nr.15 din 11.04.2000).

Schimbarea ordinii constituţionale, inclusiv Unirea cu alte state, aderarea la uniuni de state şi blocuri militare, constituie o opţiune politică constituţională şi ţine de realizarea suveranităţii naţionale, putere absolută şi perpetuă a poporului, admisă de prevederile art.141–142 din Constituţie (HCC nr.16 din 29.03.2001), din care motiv împiedicarea, prin orice mijloace, a partidelor politice de a-şi exprima opţiunile politice, inclusiv de a le introduce în Statut, constituie o restrângere inadmisibilă a pluralismului politic.

Unul dintre aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Roşca vs. Moldova, nr.6267/02 din 22.03.2005 § 24). În acest sens, Ministrul Justiţiei nu este în drept de a pune în discuţie legalitatea obiectivelor politice ale reclamantului PNL vizând Unirea Republicii Moldova cu România pe căi democratice constatate deja prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 28.08.2010. Cu atît mai mult cu cît Programul politic al PNL include, de asemenea, obiectul Unirii Republicii Moldova cu România, fapt necontestat de Ministerul Justiţiei.

Mai mult – Ministrul Justiţiei a considerat că demersul PNL privind înregistrarea modificărilor la Statut şi Program, în baza deciziilor Congresului al III-lea al PNL a întrunit toate condiţiile conform art.8 alin.(3) din Legea privind partidele politice, acesta fiind argumentul de bază privind legalitatea desfăsurării Congresului, luării deciziilor şi solicitării PNL către Ministerul Justiţiei.

Astfel, plecînd de la considerentele expuse, ţinînd cont de conformarea reclamantului PNL cerinţelor legale privind înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în Statutul partidului politic, în vederea contracarării abuzurilor şi exceselor de putere ale Ministerului Justiţiei, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice şi asigurarea ordinii de drept, în temeiul art.400 şi 417 CPC, solicităm respectuos instanţei de recurs:

–         să respingă recursul Ministerului Justiţiei al Republici Moldova, ca abuziv şi neîntemeiat, şi să menţină Hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012.

Cu respect,

Vitalia Pavlicenco,

preşedintele Partidului Naţional Liberal