Tineri naţional-liberali din RM la o şcoală organizată de TNL-Iasi

CRONICA UNIONISTA:
O VARA FIERBINTE UNIONISTA: CE URMEAZĂ?
———————————————————————–––––––––
blog http inconstantin ro
http://inconstantin.ro/2012/08/foto-video-scoala-de-cultura-si-afirmare-romaneasca-la-bacau-si-roman.html#comment-57658
————————————————————————––––––
1.
Luni, 20 august 2012, orele 15,
Chisinau, hotel „Leogrand”, sala „Begon”:
/ str. Mitropolit Varlaam nr. 77 /

Platforma Civică „Acțiunea 2012”
în parteneriat cu
– Centrul Român de Studii și Strategii,
– Asociația “George Marshall” – R. Moldova
– și Centrul European pentru Studii Etnice
al Academiei Române.

oragnizeaza conferința:

„RE-UNIREA CELOR DOUA STATE GERMANE,
model de integrare euro-atlantica pentru R. Moldova,
prin RE-UNIREA CELOR DOUA STATE ROMÂNESTI”

Sunt invitati toti doritorii !
– telefon 078 414 245
– e-mail:
contact@actiunea2012.ro.

———————————————————————––––––––––-
2.
* Și, cel mai important, pe 16 septembrie 2012,
în Chișinău,
dacă nu știați deja, vă spun eu acum –
vă așteptăm cu drag la cel mai mare Marș Unionist
din istoria Republicii Moldova.
Detalii în curând.
———————————————————-
3.
* Mai urmează cel puțin o ediție
a Şcolii de Cultură şi Afirmare Românească.
La Constanța, 20 – 22 septembrie 2012,
atunci când o să cântăm “La mulți ani” celui căruia anul trecut
i-am făcut ditamai filmulețul pe axa Chișinău – București. 🙂
În funcție de anumite circumstanțe însă,
am putea avea o altă Școală de vară până atunci;
——————————————————————————
N.B.
5.
In zilelele premergatoare vizitei la Chisinau a Cancelarului Germaniei, Angela Merkel,
vom merge cu sutele in fata Ambasadei Germaniei din centrul orasului
cu tricoloruri si cu placarde anti-Federalizare a Moldovei de Est,
sa spunem un „NU – NEIN – NIET” hotarât
contra Unui Nou pact Ruso – German Ocupationist 1939 -2012 !

Iar Miercuri, 22 August patriotii unionisti voluntari români est-moldoveni
vor iesi cu miile cu slogane Unioniste pe traseul delegatiei oficiale
ca sa aratam intregii Europe ca noi dorim Re-Unirea cu România
si nu mai toleram ocupatia ruseasca !
6.
– Nu uitati si de Festivalul Muzical Unionist
“GUSTAR”, editia 3, de la Orheiul Vechi, 25-26 August 2012
cu oaspeti de peste hotarele României Mari.
7.
– Prima Lectie Unionista in memoria cântaretilor
Patrioti Martiri Doina si Ion Aldea Teodorovici
din toate scolile si liceile: la data de 3 Septembrie, Luni, 2012.
——————————————————————————————
P.S.
Video: www youtube com
ascultati aici un cântecel undeva intr-un mic orasel basarabean:

Re: Romania si Moldova: de ce unire?
http://www.youtube.com/watch?v=hHLsjsMJeKA

Maldavanii sunt plozii mujicilor cu curvele basarabence, nu au produs decat paduchi in toata istoria lor. Faptul ca Basarabia are azi un PIB mai mic decat un judet sarac al Romaniei, demonstreaza cat de harnici si destepti sunt cei care au imputit aceasta provincie istorica romaneasca. Ultimul loc in Europa, iar in topul mondial intre Burkina Faso si Somalia, asta e locul in care maldavanii au dus ciobul de tara pe care Stalin l-a daruit acestor jegosi cu creierele spalate de istoria sovietica. Acum, cand spiritul romanesc se trezeste in Basarabia, ultimele fosile bolsevice, tradatori, isi dau ultima zbatere pe forumuri, inainte de a muri sufocati de propriul rahat pe care il mananca de 60 de ani. Nu exista popor moldovenesc! Cei ce se socot moldoveni sint asa cum am spus mai sus plozii mujicilor cu curvele basarabence! Basarabia e pamantul nostru – al Romanilor!

NEIN NEUES – SIEG – HEIL 1939 !
NEIN ! NEIN ! NEIN !
——————————————————————
UN NOU PACT RUSO-GERMAN PE SAMA EST-MOLDOVENILOR:
1939 – 23 AUGUST – 2012
———————————————————————————————-
Lecturi de week-end. Martin Sieg:
Nu trebuie să vă aşteptaţi ca doamna Cancelar să propună vreun plan de reglementare

publicat de Lina Grâu la 18 August 2012 •
voxreport
http://voxreport.unimedia.md/2012/08/18/lecturi-de-week-end-martin-sieg-nu-trebuie-sa-va-asteptati-ca-doamna-cancelar-sa-propuna-vreun-plan-de-reglementare/
——————————————————————————-
Martin Sieg:
unul dintre cei mai influenţi experţi germani care se ocupă de Republica Moldova,
consilier pe probleme de politică externă şi securitate în Bundestagul german.

Interviul a fost realizat în cadrul emisiunii Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă,
produs al Asociaţiei pentru Politică Externă, în parteneriat cu Fundaţia “Friedrich Ebert”
————————————————————————————————————————
spicuiri din ideile oficialului german:

1.
Cancelarul german şi preşedintele Medvedev au convenit, în 2010, că ambele ţări vor lucra împreună pentru soluţionarea acestui conflict. Aceasta nu a fost doar o mişcare germano-rusă, la mijloc a existat şi o solicitare a primului ministru moldovean care a cerut Germaniei să susţină Republica Moldova într-un astfel de format. Acesta a fost substratul implicării Germaniei în aceste discuţii. Chiar dacă Germania nu este membru al formatului de negocieri 5+2, Berlinul încearcă la modul direct, dar şi prin intermediul parteneriatului său cu Rusia, să ajute la identificarea unei soluţii.
2.
Şi în acest context este important, din punctul meu de vedere, să se clarifice – de care aspecte anume sunt îngrijoraţi moldovenii atunci când vine vorba despre federalizare.

– Dacă federalizarea înseamnă un fel de stat comun unde cele două maluri trebuie să cadă de acord asupra oricărui subiect, ceea ce ar da un de facto drept de veto fiecăreia dintre părţi, acest model nu va duce la crearea unui stat fucţional.

– Dacă însă federalizarea va însemna un statut specific pentru Transnistria, în cadrul căruia regiunea va avea propriile sale instituţii şi propriile competenţe şi va fi stabilită o divizare clară a competenţelor, atunci aceasta pare singura cale de a soluţiona problema. Puteţi numi acest model „federalizare”, îl puteţi numi „autonomie” – deşi se pare că ambele noţiuni sunt neplăcute celor două maluri şi s-ar putea pur şi simplu găsi un alt termen.

3.
Şi o remarcă finală.
Eu cred că este foarte important să se ştie, în raport cu reglementarea transnistreană, că, dacă e să ne referim la opţiunile constituţionale prezente, nu prea avem cum să vorbim despre o reunificare imediată.

Sincer vorbind, Republica Moldova este foarte neconsolidată şi instabilă în multe privinţe.
Ea are nevoie să-şi edifice şi consolideze instituţiile, să se mişte înainte cu procesul de integrare europeană.

Transnistria, pe de altă parte, este şi ea în proces de transformare, are şi ea nevoie de propriile reforme. Şi cu aceste diferenţe dintre cele două părţi ale ţării astăzi o reunificare cred că nu ar fi funcţională. Iată de ce este mai bine să vorbim despre un proces care va lua ceva timp.

4.
Eu cred că dacă Chişinăul va lăsa la o parte contextul geopolitic şi va ţine cont de situaţia din Republica Moldova şi Transnistria, vor trebui să existe trei condiţii pentru reglementare.

– Prima ar fi, bineînţeles, ca sistemul politic şi cel judecătoresc să se dezvolte într-o manieră care le-ar aduce mai aproape.

– Cea de a doua precondiţie ar fi ca Republica Moldova şi Transnistria să dezvolte interese comune

– Iar cel de al treilea aspect ţine de faptul că Republica Moldova trebuie ea însăşi să fie interesată de dezvoltarea economică a Transnistriei. Regiunea astăzi în mare parte este dependentă de subvenţiile din partea Rusiei, mai ales de gazele foarte ieftine, dar acest lucru nu poate dura la nesfârşit. Şi cum va putea Republica Moldova, care nu este o ţară bogată, să plătească pe viitor pensiile miilor de pensionari transnistreni dacă subvenţiile din partea Moscovei vor înceta?

5.
Transnistria, la fel ca şi Moldova, s-a aflat în ultimii 20 de ani într-un fel de punct mort, situat geostrategic undeva între Vest şi Est. Şi ambele părţi ale ţării au suferit din cauza acestei incertitudini. Cea mai mare problemă în ceea ce priveşte conflictul transnistrean astăzi ţine de competiţia geopolitică dintre Rusia şi UE pentru integrarea europeană pe de o parte şi Uniunea vamală, Uniunea Eurasiatică pe de altă parte. Eu cred că atât Rusia, cât şi UE nu-şi doresc o astfel de competiţie, dar aceasta a devenit într-un fel inevitabilă, pentru că într-un final discuţia este despre ce fel de standarde vor fi aplicate – fie acquis-ul comunitar şi integrarea europeană, fie standardele ruseşti. Şi acest lucru face şi mai dificilă rezolvarea conflictului.

6.
Impresia mea este că la nivelul elitelor transnistrene există teama de a deveni o minoritate într-un eventual stat reunificat, minoritate care ar fi dezavantajată pentru că limba pe care o vorbeşte nu va avea acelaşi statut ca cea oficială. Iar oamenii de afaceri transnistreni, privind către malul drept, se tem de o preluare ostilă a afaceri lor.
Şi asta, pentru că în ambele părţi ale ţării supremaţia legii nu s-a prea dezvoltat în ultimii 20 de ani, în Transnistria bineînţeles chiar mai puţin decât în Republica Moldova.
Astfel încât ambele părţi nu au încredere una în cealaltă. Procesul de integrare europeană poate ajuta aici nu neapărat direct în edificarea acestei încrederi, cât prin suportul în reformarea instituţiilor, poate oferi ambelor părţi încrederea că vor lucra într-un cadru legal sigur.
Este ceva ce ambele părţi nu au avut în ultimii 20 de ani, motiv pentru care nu au avut nici încredere reciprocă. Dar Chişinăul şi Tiraspolul pot avea încredere în Uniunea Europeană care va susţine dezvoltarea acestor lucruri în timp.
Cred că aceasta este semnificaţia integrării europene şi rolul UE în acest proces.
Şi da, cred că transnsitrenii ar trebui să fie puternic interesaţi de aşa ceva.

7.
Eu nu cred că UE, după exemplul cu Ciprul, ca mai accepta în următorii 10 sau 20 de ani vreun alt stat care să adere cu un conflict nesoluţionat.

Acest lucru este o certitudine.

Aderarea finală nu se va produce înainte să aibă loc o reglementare, oricare ar fi ea.

8.
Dacă Transnistria nu va implementa paşii necesari în procesul de integrare europeană, UE va încerca probabil o anumită perioadă să negocieze o soluţie cu transnistrenii.

Ce este cu adevărat important e ca Moldova să încerce cu sinceritate să găsescă un compromis, nu doar să-şi roage partenerii externi să preseze Rusia sau să o susţină pe plan internaţional. Important este să încerce la modul foarte serios să găsească o soluţie împreună cu Tiraspolul.

Şi dacă aceste eforturi sincere vor eşua din cauza situaţiei geopolitice, atunci bineînţeles că UE nu va sancţiona Chişinăul, ci va accepta alte soluţii care se vor impune pentru ca Republica Moldova să-şi poată urma cursul european.

9.
Republica Moldova va avea regim liberalizat de vize cu UE – acest lucru a fost promis în cadrul Parteneriatului Estic. Dar procesul va lua ceva timp – în mod sigur nu se va întâmpla atât de repede precum speră cetăţenii moldoveni.
Şi asta, pentru că inclusiv în interiorul UE acest subiect este unul controversat.
Iurie Leancă a făcut o promisiune care în mod evident nu poate fi respectată.
————————————————————-

NOTELE NOASTRE SPECIALE:
A.
Oficialul german nu aminteste, nu abordeaza si deci nici nu admite ca pentru RM
ar exista si o alta cale de iesire din criza:
prin Re-Unirea directa cu România, tara membra a UE si NATO !
Ceea a cea fost posibil, Re-Unificarea pentru Germania de Est,
nemtii nu vor sa o accepte pentru noi, din cauza prieteniei lor “cu gazele” lui Putin !
B.
Oficialul german in lungul sau discurs cam de lemn, nu vrea sa aminteasca
ca cea mai mare Problema a Transnistriei este MAFIA , coruptia , spalarea de bani,
traficul de arme, etc ! Este o gaura neagra a Europei !

Niste experti italieni de la revista “Limes” au declarat recent ca RM este o tara mafiota,
deci va inchipuiti ce fel de sistem avem in Transnistria !

C.
Si ultima:
Oficialul german se face a uita ca moldovenii din Transnistria
sunt discriminati la toate nivelele. Alfabetul latin este interzis pentru limba noastra !
Ca pe timpul stalinismului !
Oare va inchipuiti ca noi vom accepta o Re-Integrare a Transnistriei
cu politica lor stalinista totalitara autoritara anti-europeana
de rusficare totala a populatiei locale moldovenesti ?
——————————————————————————————
NEIN NEUES – SIEG – HEIL 1939 !
NEIN ! NEIN ! NEIN !

La mine in localitatea natala sarbatorim cu bucurie ziua de 24 august – Ziua Eliberarii Republicii Moldova de sub ocupatia fascistilor germano-romani! In aceasta zi depunem flori la Memorialul din sat, apoi cuc cintece de victorie si drapele rosii mergem la Primarie unde arboram Drapelul Biruintei, dupa asta se sarbatoreste in tot satul cu bucate alese iar seara se organizeaza mai multe distractii. Unul din spectacolele distractive este ca se imbraca cativa sateni in forma militara a fascistilor germani si romani apoi tot satul ii huiduieste si-i alunga pina peste un riusor din localitate ceea ce simbolizeaza alungarea fascistilor romani si germani peste Prut! Printre huiduieli se striga: “Mamaliga,moloko romania daleko”, “Romanie nu uita, ca Moldova nu-i a ta!”, dar au aparut si strigaturi mai noi ce-i drept mai putin cenzurate pe care le striga tinerii: “Sa suga romanii РULA ca Moldova nu-i a lor!”. Oamenii mai in virsta isi amintesc cu lacrimi in ochi de jugul roman de ocupatie si fredoneaza si cantece mai triste: “De-ai sti tu Rusia-Mama/Cat de nemiloasa/E robia romaneasca/Jugul cum ne-apasa.” Se sfarseste Ziua de sarbatoare cu focuri de arma a vinatorilor si juramintul tinerilor de a lupta si cu pretul vietii de asi apara tara de o noua ocupatie a tarii de datre tiganii borati romani!

ACHTUNG ! ACHTUNG ! ACHTUNG !

http://moldpress.info/2012/08/exploziv-rusia-pregateste-o-noua-cecenie-in-moldova/
—————————————————————
Se zvoneşte că Merkel va negocia cu Moldova Unirea cu România
ca unică cale de integrare Europeană.

Este o concesie făcută de nemţi României pentru miliardele de euro datorie
dinainte de cel de-al doilea război mondial, datorie care conform uzanţelor internaţionale
este încă valabilă.
—————————————————
Aducerea de ofiţeri cu state vechi în zonele de conflict din fosta URSS înainte de această vizită este un semnal pe care Moscova îl transmite Europei:
până aici se poate, dincolo de această limită începe Rusia.

Evgheni Petruşin, colonel şi fost director-adjunct al FSB (Serviciul Federal de Securitate) pentru Republica Daghestan din Rusia a fost nimit primul adjunct al şefului KGB-ului de la Tiraspol.

Potrivit kommersant.md, noul şef, este un securist cu experienţă, care s-a făcut remarcat
în luptele cu rebelii ceceni din Kaukaz în timpul primului război cecen.

Evgheni Petruşin este şi eroul unui roman despre acest război, unde are porecla Gestapo şi este caracterizat ca un “luptător neînficat şi fără mila faţă de duşmani care nu ia prizonieri”.

În subordinea lui Petruşin se află trupele speciale “Delta” (300-400 de soldaţi), trupele de grăniceri de la Tiraspol (circa 1.000 de persoane) şi regimentul de kazaci (circa 1.500 de persoane).

Rusia arată că pregăteşte Transnistria de război şi instabilitate.
Dar nu instabilitate pentru provincie ci pentru Moldova în vederea stopării
direcţiei Europene şi a tentativelor de Unire cu România.

Băsescu NU doreşte unirea României cu Republica Moldova şi bine face

Petru Clej scrie:
Vocea Rusiei: Dvs. consideraţi că România şi Moldova trebuie să devină un singur stat?

Traian Băsescu: Nu. Suntem două state independente şi eu consider că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene şi atunci graniţele dintre noi nu vor mai avea decât valoare istorică pentru că cetăţenii Uniunii Europene circulă liber dintr-o ţară în alta. Deci obiectivul nostru, şi este un obiectiv afirmat şi consecvent susţinut în interiorul Uniunii Europene, este ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene, dacă ea vrea. N-o obligăm că n-avem cum.

Declaraţia i-a şocat şi scandalizat, probabil, pe partizanii unirii României cu Republica Moldova, dar, venind din partea lui Băsescu, ar trebui să-i pună pe gânduri.

Scriam recent că Băsescu rămâne popular în Republica Moldova (http://www.acum.tv/articol/56283/) şi de aceea răspunsul său dat în interviul acordat postului de radio Vocea Rusiei nu este unul întâmplător.

De la începutul mandatului său în 2004, preşedintele Băsescu a adoptat sintagma: “acelaşi popor, două state”, diferit de lozinca regimului Iliescu-Năstase, care vorbea de “două state româneşti”, care provoca mare iritare la Chişinău în rândul demnitarilor regimului Partidului Comuniştilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin.

Poate părea o diferenţă minoră, cert este că relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au ameliorat oarecum după 2005 şi pe fondul deteriorării relaţiilor Chişinăului cu Moscova, care a durat până în 2007.

Băsescu a realizat că politica demagogico-patriotardă cu Poduri de Flori sau “fraţii de peste Prut”, era plină de retorică, dar goală de conţinut. A trecut la fapte şi a militat pentru ceea ce îi interesează mai mult pe cei din Republica Moldova – redobâdirea cetăţeniei române.

În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, paşaportul românesc capătă pentru cetăţenii Republicii Moldova putere de covor magic.

Legea a fost modificată în 2009 şi înlesneşte procedura de redobândire a cetăţeniei române.

România şi Uniunea Europeană

O astfel de acţiune politică a generat nemulţumire în unele cercuri de la Uniunea Europeană pentru că, la limită, ar putea duce la crearea de până la trei milioane de noi cetăţeni ai UE.

Băsescu a realizat că în condiţiile apartenenţei României la UE o unire cu Republica Moldova ar fi practic imposibilă, deoarece ar însemna o extindere pe uşa din dos a Uniunii, deci ar fi complet inacceptabilă.

Ce mai realizează Băsescu şi nu pare să realizeze covârşitoarea majoritate a cetăţenilor din România (care se pronunţă în dondaje de opinie în proporţie de 90% în favoarea unei astfel de uniri, probabil nestând prea mult pe gânduri ca să vadă ce ar implica asta) este că actul de voinţă pentru o Unire sau chiar pentru integrarea europeană trebuie să vină DIN REPUBLICA MOLDOVA.

Or aici realitatea e cu totul alta decât îşi imaginează cetăţeanul de rând din România.

Unirea – o cauză minoritară

Un sondaj IMAS Chişinău de anul trecut arată că doar 7% dintre cei chestionaţi se pronunţă în favoarea Unirii cu România.

Nici aderarea la Uniunea Europeană nu se mai bucură în Republica Moldova de un sprijin covârşitor, oscilând în sondaje recente în jurul valorii de 50%.

Bine, veţi zice, un sondaj sau chiar mai multe nu înseamnă nimic. Aşa e, numai că toate aceste lucruri trebuie puse în context şi luate în dinamică.

Să luăm de pildă recensământul populaţiei din 2004, când 2% s-au declarat români, faţă de 76% moldoveni, 15% au spus că vorbesc româna şi 60% moldoveneşte. Recensământul a fost efectuat doar în partea de teritoriu controlată de guvernul de la Chişinău, unde procentul de românofoni este mult mai mare decât în regiunea separatistă autointitulată Republica Moldovenească Nistreană.

S-a spus că acest recensământ a fost falsificat la ordinul regimului Voronin. Se poate, dar nu cred că se poate contesta faptul că majoritatea românofonilor din Republica Moldova se consideră moldoveni.

Bineînţeles că asta nu se suprapune pe opţiunea unionistă, dar aceasta este cea mai redusă dintre opţiuni.

Această opţiune a fost testată o singură dată la urne, pe 6 martie 1994, la sondajul sociologic “La sfat cu poporul” – în fapt un cvasi-referendum – când pe o participare de 75%, 95,4% s-au pronunţat în favoarea unui stat independent şi suveran, Republica Moldova.

Sondajul (cvasi-referendum) a avut loc la o săptămână după alegerile parlamentare în care Partidul Democrat Agrar şi Blocul electoral Partidul Socialist şi Mişcarea Unitate/Edinstvo – ambele anti-unioniste şi predominant românofobe au obţinut împreună 2/3 din voturi şi 84 din cele 104 mandate în parlament.

Chiar dacă situaţia s-a mai schimbat în ultimii 18 ani, partidele anti-unioniste au fost întotdeauna majoritare.

De pildă, la ultimele alegeri parlamentare, PCRM şi Partidul Democrat (PDM – condus de Marian Lupu, fost în PCRM, care se consideră moldovean şi vorbeşte “moldoveneşte”) au obţinut împreună peste 50% din sufragii şi 57 de mandate din 101 în Parlament.

Celelalte două partide reprezentate în Parlament – Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Partidul Liberal (PL) – deşi “pro-româneşti”, nu au înscrisă în statut cauza unionistă.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, se declară unionist cu titlu personal, iar în februarie 2011 l-am auzit la Chişinău spunând că unionismul nu aduce voturi în Republica Moldova, ci dimpotrivă.

Singurul partid declarat unionist este minusculul Partid Naţional Liberal (PNL), condus de Vitalia Pavlicenco, care a obţinut 0,64% din voturi în alegerile parlamentare din 2010.

Biciuirea unui cal mort

Toate acestea îi sunt binecunoscute lui Traian Băsescu, care ştie şi că la Bruxelles nu este deloc populară ideea unei uniri a unui stat membru cu cea mai săracă ţară a Europei, care nu-şi controlează teritoriul şi unde pe deasupra mai fiinţează şi o enclavă separatistă controlată de Rusia.

Aşa cum spune de fapt preşedintele suspendat al României, dragoste cu sila nu se poate. Până ce moldovenii nu se vor fi convins singuri de beneficiile aderării la UE (oricum o Fata Morgana la ora actuală), nemaivorbind de unirea cu România, până atunci asta nu va rămâne decât o iluzie sau material pentru demagogie patriotardă.

O persoană, altfel bine informată, afirma pe Facebook: “Din păcate, trebuie să vă spun că asta cu unirea în cadrul UE e fabricată tot prin laboratoarele EST”. Veşnica pasiune a românilor pentru teoria conspiraţiei.

Dar aşa cum spunea în interviul din care am citat un fragment la începutul acestui articol, Băsescu nu este un duşman al Rusiei. El este conştient că vecina de la răsărit este o forţă care trebuie luată în seamă.

Iar Rusia are interese clare în Republica Moldova care adeseori nu converg cu cele ale României sau chiar ale Uniunii Europene.

În aceste condiţii – lipsa vizibilă de apetenţă a cetăţenilor Republicii Moldova şi conjunctura internaţională – unirea României şi a Republicii Moldova este un cal mort care nu mai merită biciuit. În acest caz sunt absolut de acord cu Băsescu.

Cum calificați atitudinea lui Traian Băsescu față de o eventuală unire a României cu Republica Moldova? Votați în sondajul revistei ACUM http://www.acum.tv/sondaj/