Ultimele trei dorinţe ale lui Alexandru cel Mare:Inainte de a muri, Alexandru cel Mare si- a chemat generalii şi si-a spus ultimele trei dorinte.1] Sicriul sa fie dus pe umerii celor mai buni medici ai vremii.
2] Comorile dobândite [argint, aur, pietre preţioase], sa fie risipite pe tot drumul pana la mormânt.
3] Mâinile sale să atarne in afara sicriului, sa poata fi vazute de toti.
Unul dintre generalii sai, surprins de aceste dorinţele neobişnuite l-aîntrebat pe Alexandru care sunt motivele acestor dorinte.Alexandru a explicat:
1] Vreau ca medicii cei mai eminenţi ai vremii sa-mi duca sicriul ca in felul acesta sa arate tuturor cat de neputinciosi sunt in fata mortii.
2] Vreau ca pamantul să fie acoperit de comorile mele pentru ca toată lumea sa poata vedea că toate comorile ce le castigam aici pe pamant, aici raman.
3] Vreau ca mâinile mele să atarne în aer goale, pentru a permite oamenilor să vadă că vom pleca cu mâinile goale,asa cum am venit, atunci cand se termina tezaurul cel mai de pret – Timpul.
Timpul este viata noastra.
Cel mai bun cadou pe care il poti da cuiva este putin din timpul tău!
917 +100
dupa suta cea de zile cuvenita ca sa taci
imi aduc si eu aminte de-un idol de a lui filat
-cum recuceri Parisul.. cum l-a sustinut poporul
chiar daca din suta asta a ramas doar Waterloo-ul…!!!!
ci eu scot aceste randuri din a natiei nevoi
nu sunt bleger cu sentinte ce va ling si ling pe voi
ce la ode spun pamflete incat stai si te crucesti
Doamne cat de bun la suflet e bin laden de grozesti…
I
…dupa suta cea de zile cuvenita ca sa taci
constatam , ca aliansu’ e o gasca de ortaci
ce ne-au dat un presedinte care-l meritam demult
un pensionar cuminte- parca scos din balamuc
tineti minte vanzoleala – ba Pegas incoa sa zboare
ba de fraza epocala- presedinte prin tradare….
si…. ce liniste mortala -cand pe micile ecrane
carabas esi cu cmofti si zambeau a milioane….
dar aduce intamplarea ce nu poate-aduce anul
am sa va deschid secretul ce nu-l stie nici mocanu
-taina cea pe care-o stie filea , gimpler, carabasul
cum rujina asta vie a sters tuturora nasul
cum cel mai corupt sistem ce-l mai had si mai zoios
ce-a avut aceasta tara si pe fata si pe dos
s-a trezit- se mai -ntimpla printr-un joc al intimplarii
cu *n …(alegi singur cuvantul) instalat in fruntea tarii..
.
( douazeci de ani la rand ce tot naiba selectam
ca primim tot PCUS si aceiasi RSSM
douazeci de ani la rand majistratii ne jupoaie
si sa pui ca presedinte un ortac de-al lor, din droaie.?!!
douazeci de ani puterea , mai numita si a treia
ne-a ars pe-un rug temeinic, pan la ultima scantee
ne-au ars buuzines-e si firme, banci , ce mai apoi renasc
ca un Phoenix in cenusa de marciz de carabas…
douazeci de ani popovici si colenci din astea schiopi
au creat economie de fugari si interlopi
si nu clasa mijlocie azi ne este talpa tarii
-fostii menti si procurorii , majistratii cu castele….
astea astazi ne indica cu-amanuntul si engros
cum sa-ajunji la prosperare si pe fata si pe dos…
si -acest cmofti, ani de zille lustruind acest sistem
“si binemerita si postul si posterior blestem…
dar nu asta e povestea ce “ncepusem sa v-o spun
(ce mi-o povesti si mie un prieten foarte bun,
poate unicul din cei ce-au ramas necumparati
in consiliul acesta had, corupt si … resemnat )
….deci , sedinta de consiliu, d-nul cmofti “n capul mesei
-este discutat colenco , si… vapoarele Odesei
toti asteapta ce va spune incruntatul presedinte
… mai colenco ti iertam , si sa sii baiet cuminte…
si ca un acord la vorba ca un punct de exlamare
zmulge- un fir de par cimofti…nu din barba ci din nare
il priveste indelung si repeta …raspicat
tu mi-ai inteles colenco , voia mea de majistrat?II….
….peste jumatat” de ora telefonu-i rupe tril
carabas sta sa-i vorbeasca , de la propriul mobil
-d-le cmofti te invit in birou la parlament,
nu mai bine vin’la nobil, da grabeste ca-i urgent
si fuguta mojnejelul se porni nebanuind
ca de acu e presedinte pe-acest petec de pamant
si ca firul sau de par care si la zmuls din nas
trece acu din mana-n mana… (filea , gimpler , carabas)
studiat in lung si lat- argument covarsitor
pentru ‘ntreaga alianta si prostitul meu popor
ca avem un un presedinte , om de aur , nu nantoi
nu talmaci si nu bacalu si-alte versuri de la noi…
si se-ncepe vanzoleala , insa-si gimpler mantanit
nu mai zic nimic de filea , numai lupu-i inacrit…
si apoi a fost votarea si-apoi inaugurarea
si-apoi ne-am trezit in tara unde-i si marea si sarea….
I I
iar mă leg de suta asta , nu de lei , mă leg , de zile
voi să caut pozitivul printre rime afabile
voi să văd care schimbare , sau acolo lucruri bune
a făcut d-l cimofti întru slava nariunii….
deci după vre-o patru zile după inaugurare
apuca-se domnul cmofti tuturor să ne declare
că vorbește românește și că testul lui dodon
e ceva ce tot rimează cu ceva sfârșind cu …’on’
iata primul pozitiv , așteptăm ce va urma
….iarăși pozitiv , tovarăși ,cu vila de Condrită….
cică va trăi acolo , să nu încurce la vecini
-mai apoi , revine-acasă …drumu ista e un chin..
apropo de casa- cica are apartament modest
si traieste cu sotia si cu dragii sai baieti
numai pe o suprafata de vre-o cinzeci de patratati
pentru toti judecatorii un model demn de urmat …
dar nu aici a fost sa fie , primul , primul sau discurs
a lasat perplex o tara prin stupidul de nescurs
cica majistratii nostri , saracutii cu castele
au agonisit paraua oparindu-se”n munci grele
intro luna de concediu si muncind pri tari staine
ce se afla prin galactici cu Lacteea lui vecine
numai acolo se poate muncind necalificat
sa agonisesti incaltea limuzina si palat
(va urma…)
Iurie osoianu
30 iunie 2012
Moscova
Oare care au fost ultimile trei dorinte ale bunului nostru domnitor
Alexandru cel Bun / anii de domnie: 1400 -1432 / ?
––––––––––––––––––––––––––
wikipedia:
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche,
Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
Alexandru cel Bun şi alaiul domnesc la întâmpinarea moaştelor Sf. Ioan cel Nou – frescă M-rea Sf. Ioan cel Nou Suceava
Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnatate deosebita în conștiința publicǎ a poporului moldovean, fiind zugrǎvit în multe din frescele bisericilor și mănastirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Manastirea „Sfantul Ioan cel Nou” de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suiata de patru ce reprezintă martiriul Sfântului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii.
Alexandru cel Bun şi soţia sa, doamna Ana, frescă la Mănăstirea Suceviţa
Alexandru cel Bun şi alaiul domnesc – frescă M-rea Voroneţ
Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.
Lunga sa domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a voievodului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav Jagello – a incheiat tratate de pace cu acesta in 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 fagaduindu-i acestuia sfat si ajutor impotriva oricarui dusman -, Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în fața oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecând prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetățile Chilia și Cetatea Albă.
Acordul dintre Polonia și Ungaria, încheiat la Lublau la 15 martie 1412, reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărțire a unui teritoriu românesc în sfere de influență. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru și-a onorat întotdeauna obligațiile rezultate din acceptarea suzeranității regelui polon și datorită contradicțiilor polono-maghiare.
Imaginea lui Alexandru cel Bun pe un timbru poştal din Republica Moldova
În calitate de vasal al lui Vladislav Jagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, ambele fiind câștigate de către polonezi. De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman. Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere.Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432 în urma unei boli contractate în luptele dintre Polonia si Ungaria. În urma lui au ramas mai multi fii care s-au luptat ani de zile pentru a ocupa tronul.
Losonczi Margit, soția domnitorului, fiică de nobil maghiar, mama voievodului Petru Mușat contribuie foarte mult la sprijinul acordat catolicilor. Sub patronatul ei franciscanii veniți de la manastirea din Șumuleu (azi Șumuleu-Ciuc, Jud. Harghita) o mănăstire în Bacău încă din anul 1390. Construirea bisericii gotice, care se află pe locul bisericii actuale se poate data tot în această perioadă.
Da ce doamna Vitalia nu aveti ce critica nu sunteti chemata de un post de teliviziune si ungeti ochii cu istorie?? Sau poate va doriti cineva sa va spuna multumesc pentru ce a scris/spus Alexandru cel Mare? Straniu in AIE se intimpla multe cum si in PCRM puteti sa scriti ceva despre dinsii sau sa scriti despre unire cu rominii.
Cu respect, al vostru critic etern
Valentina Andronic
de pe VoxPublika „kremlevskaya vodka”:
o alta terorista komsomolista rusoaica
cu portretul hoţului si criminalului Kotovski:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=119371434839535&set=a.119369571506388.20066.100003000383100&type=3&theater
Frosin spune:
2 iulie 2012, la 01:01
Un critic ar trebui sa stie a se exprima cat decat corect. Ai scris cumva-n rusa apoi ai tradus prin Google Translate? Pune mana pe carte si invata limba romana abia apoi critica.
Pt Napocel
Nu am inteles aluzia, sunt doua linkuri aici, cititi acolo.
Vitalia Pavlicenco spune:
4 iulie 2012, la 10:10
Utilizatorului Frosin m-am adresat fiindca am ramas amuzat de romana plina de greseli ce-a folosit-o-n comentariu.