Despre conferinta unionista de la Bucuresti, despre PNL si CU

De ce PNL? De ce nu?

Cer scuze celor care m-au rugat sa nu scriu nici un articol, dar astept opiniile lor…

Zilele acestea am fost extrem de ocupati. Abia de am reusit sa postam pe resursele de Internet care ne stau la dispozitie articole si poze.

Am postat, imediat, cind am gasit, filmul conferintei de la Bucuresti “Reunirea celor doua state romaneşti, soluţie europeana pentru inlaturarea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov şi stabilizarea frontierei NATO si UE”, al carei titlu ne-a bucurat, mai ales ca s-a desfasurat in incinta Parlamentului, unde am avut si in alte dati, personal, ocazia sa particip la conferinte si sa vorbesc. De data aceasta am avut invitatie, dar am fost prea ocupata la Chisinau, ca sa merg intr-acolo. Sunt sigura ca unii s-au bucurat, pentru ca aveau sa se intristeze daca mergeam…

Am ramas surprinsa in mare parte de cele auzite acolo, de cum s-a desfasurat. De ce? Sa explic. Intotdeauna m-am bucurat cind am auzit ca si altii vorbesc DESCHIS, repet – DESCHIS – despre Unire, asa cum facem noi, cei din PNL, PNR – partide din R.Moldova care au contribuit la crearea platformei unioniste a Consiliului Unirii. Nu am inteles si nu voi intelege, insa, niciodata, cind mai multi lideri de opinie – asa cum sunt numiti, nu stiu daca si sunt, – gasesc de cuviinta sa decida ei si sa sugereze public cine are dreptul sa vorbeasca de Unire si cine nu, cine sa faca marsuri unioniste (daca sunt si indicate…) si cine – nu.

Asta m-a facut sa scriu articolul. Noi, PNL, care promovam romanismul din 16 decembrie 2006, de cind s-a format partidul, si unionismul, tot DESCHIS, din 17 aprilie 2010, trezim iritare. De ce, fratilor? Astept sa imi spuneti si cum “monopolizam” noi acest curent, cind – stiti bine – v-am invitat la discutii despre unionism, despre oportunitatea mesajului unionist si a obiectivului unionist, cind am publicat cine a raspuns invitatiei, cind am adus atita lume pe platforma unionista, devenita ulterior Consiliul Unirii, cind croim – cu atita greu – deja intr-o societate necomunista, parca, – drumul JURIDIC, pentru a putea vorbi deschis despre Unire, cistigind, in instantele nationale de judecata, in baza art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv de a cere Unirea cu Romania? Noi, PNL, optam pentru Unirea imediata, dorim ca PNL din R.Moldova sa ajunga o filiala a PNL din Romania si ne intereseaza mai putin alegerile din RM. Credem ca Unirea, precum se vede acum ce e in jurul nostru si inauntru, va fi pina la sfirsitul anului. Cititi si articolul dlui Mircea Popescu.

Doar stiati – astazi Ministerul Justitiei refuza sa inregistreze Noua Redactie a Statutului PNL privind obiectivul politic unionist. Si desi PNL a adresat partidelor din AIE si deputatului Mihai Godea rugamintea sa intervina, toti tac…

Eu nu-l cunosc pe Eugen Popescu. Pe unii prezenti la conferinta de la Bucuresti ii cunosc, unii fiind si semnatari ai Consiliului Unirii – primul e Mircea Druc, apoi Dacian Dumitrescu, Maria Bulat- Saharneanu, membrul Actiunii-2012 George Simion, poate erau si altii. Insa discutiile au lasat impresia ca despre Consiliul Unirii, in cel mai bun caz nu amintim deloc, sau, in cel mai rau caz, il vorbim de rau, cu mici exceptii, desigur. Pentru ca despre CU s-a vorbit, de fapt, continuu, dar … tacindu-se. Nu am inteles aceasta linie a iritarii, si nu a aprecierii si a incurajarii efortului nostru, al CU, de a-i aduna pe cei cu viziuni unioniste intr-o structura comuna. Nu mai spun ca, inainte de aceasta, am vorbit repetat si avem toate confirmarile si mesajele si de la Mircea Druc.

Noi, PNL, am sprijinit neconditionat si nerugati de nimeni – acum un an – Actiunea-2012, unica cea care a cerut, acum o luna, Ministerului Justitiei sa inregistreze Statutul unionist al PNL, am sprijinit Forul Democrat al Romanilor, aflat acum in CU, am sprijinit Miscarea Civica-1812, aflata si ea in CU, probabil, prin Alexandru Mosanu si prin altii, am sprijinit Memoria Neamului. Oare asta nu ar trebui sa contribuie la – cel putin – o atitudine mai putin inadecvata fata de noi din partea unora, cum ar fi Bogatu, care se straduia din rasputeri sa ”atinga” PNL, dar nu stia cum sa o faca asa ca sa fie mai putin atacabil dupa?

Oare nu am republicat – cu bucurie – pe blogul meu, pe site-ul PNL, cind inca nu era CU, articolele in sprijinul Unirii, scrise si de Petru Bogatu, si de Nicolae Negru, si de Val Butnaru, si de Vitalie Ciobanu, si de Contantin Tanase, inclusiv cele care jigneau PNL? Ca acum sa ni se spuna ca noi oferim o “platforma prea ingusta, in care nu incap toti unionistii”?

Pai, in primul rind, haideti sa discutam, asa cum i-am invitat si pe Negru, si pe Bogatu. Fratilor, haideti sa nu ne ascundem dupa deget. Ati sprijinit PLDM, acum, probabil, sprijiniti PL (imi cer scuze daca ceva gresesc), sunteti dezamagiti ca partidele/liderii acestia stau in tufari si tac referitor la unionism, dar asta nu e vina noastra, a PNL, de exemplu, care asiguram suportul logistic pentru platforma unionista, condusa astazi de opt copresedinti, identificati prin consens ca cei mai reprezentativi.

Intre altele, ideea Consiliului Unirii apartine domnilor Anatolie Revenco, vicepresedinte al PNL, si Stefan Maimescu, ex-deputat, un unionist luptator, din primul Parlament democratic. Sunt mindra de ei si ii dau viata, pentru ca de dimineata pina in seara ma ocup doar de asta. Ce fel de suparare aveti? Haideti impreuna sa facem ceva mai bine, nu veniti cu mustrari, obrazari si instructiuni cine si cu ce sa se ocupe. Ati mai facut-o in alte dati si vedem unde a ajuns crestin-democratia unionista in Republica Moldova…

In ziua de 25 martie Marius Lulea, prezent si vorbitor la conferinta de la Bucuresti, reprezentind, impreuna cu George Simion si Pavel Munteanu, Actiunea-2012, a fost invitatul Delegatiei Politice Nationale a PNL, care a adus, pentru Marsul Unirii, oameni din aproape toate unitatile administrative ale Republcii Moldova. Noi postam aici discursul rostit de el in fata membrilor DPN. De asemenea, au venit la Mars membri ai PNL din Chisinau care, impreuna cu cei informati de noi prin telefon, informati prin Vocea Basarabiei, prin Publika TV, prin www.union.md, prin alte resurse, s-au alaturat Marsului Unirii, nefiind doar studenti de la Bucuresti si Chisinau. A fost un Mars frumos, bogat, cu banere, pancarte, o mare parte facute de Consiliul Unirii, Mars care a imbinat elanul tinerilor cu durerea virstnicilor – de ce atita rautate doar pentru ca PL nu a vrut sa vina – din invidie, gelozie, presupun, asa cum au mentionat si istoricii Octavian Ticu si Igor Casu la Moldova-1?

Oare nu e mai indicat sa intrebati de ce Dorin Chirtoaca – cel care, ros de invidie fireasca, neindependent, probabil, in actiuni, a venit, intr-un final, printre participantii la Marsul Unirii, in pofida pozitiei PL, ca sa rupa macar o bucatica de populism, asa cum conduce zilnic, nefericit, prin populism ieftin, liberal si respingator, Primaria, – de ce – spuneam – a autorizat postarea comandoului lui Garbuz sub Arcul de Triumf? De ce?

Si – inca – de ce politia lui Filat si cea municipala au permis ca acest comando sa avanseze si sa ii provoace pe manifestantii pasnici, care mergeau cintind si scandind slogane? Pentru ca se merge pe ideea – daca eu nu pot sa fac sau nu am voie de la nu stiu cine, sa nu faca nimeni si o sa le aratam noi cine e stapin aici – le facem provocari, ii aratam toata ziua la TV ca sunt marginali, violenti, batausi, inculti, apoi, ii interzicem…

Fratilor, la Marsul Unirii au fost cei mai frumosi si mai curajosi romani!

Nu ma voi referi aici la implicarile politice ale Bucurestiului, ale partidelor de acolo, implicatii si interese clare, simtite de mine la Conferinta de la Bucuresti. Asta o voi face alta data, poate.

Domnul Eugen Popescu, despre care mi se spune ca e favorabil Consiliului Unirii, dar a fost mai reticent in fata adversarilor acestuia, prezenti acolo, ne dadea insistent sfaturi sa nu ne atacam, unionistii. Nu ne atacam, dle Popescu, urmariti toate actiunile noastre in contextul sarbatorii de 27 martie, nu am spus un cuvint de rau – chiar daca avem impresie proasta – despre guvernantii oscilanti intre interesul national romanesc si interesul rusesc, ascultati si mitingul. Dar am pus aici niste intrebari – poate aveti raspunsuri? 

Poate Dabija a suparat pe cineva cind a spus ca Prodi i-ar fi precizat perspectiva intrarii RM in UE – in 2030, ca si perspectiva Tanzaniei? Pentru ca la Bucuresti am inteles ca optati pentru Unirea din acest an, desi Declaratia Comisiei de politica externa pe care ati citi-o e slabuta de tot.

Nu mai zic aici si la cite televiziuni de la Chisinau, controlate de patronii din AIE si de la PCRM, am mers sa discut cu antiunionistii, scopul fiind nu de a informa, ci de a arata ca PNL e ca si comandoul lui Garbuz. Nu cred ca v-a reusit acest lucru. Nervii nostri sunt tari si puterea noastra rezida in adevar. In adevar, nu in bani sau in „pragmatism”, alias in mancurtismul politic.

Si in final – fratilor, ati amestecat invidia pentru promotorii unionismului cu mai multe frustrari. Le stim, le simtim, nu le precizam. Voi veni in zilele urmatoare cu raspunsuri documentate la toate birfele si persecutarile mediatice pe care le folositi impotriva mea. Dar va declar atit: nu sunt santajabila, nu am colaborat – ca altii, probabil, – cu nici o securitate, sotul meu nu a lucrat la Ministerul rus de externe in viata lui, nu am fost turista sovietica, nu am lucrat la nici o Ambasada, nu sunt platita de nimeni sa dezbin unionistii si nu fac jocul comunistilor, cum le place sa spuna “unionistilor electorali’, “unionistilor de salon” si “businessunionistilor”, ca si altor ”pragmatici”, care fac si mai mare rau decit socialistii si comunistii, ca pe astia ii vezi in fata clar ca iti sunt dusmani. Pacat ca Puterea si Opozitia si-au dat mina pe 25 martie impotriva unionistilor.

Bucurati-va, veti mai avea ocazia sa va dati mina – votind initiativa legislativa a lui Dodon de a interzice actiunile unioniste. Acum e testul pentru AIE – condamna crimele comunismului, interzice partidele de sorginte comunista, demoleaza monumentele macar ale lui Lenin, interzice drapelele rusesti si comuniste, sau interzice unionismul romanesc.

Frustrarea voastra cea mare este ca sunteti pusi – prin activismul si pozitia clara a PNL, in fata dilemei: sunteti, din interes mai mult personal, cu stinga antiromaneasca sau cu unionistii care, astazi, sunt intruniti in Consiliul Unirii, unde e si PNL, si PNR, “partidute neimportante”? Pai, ce sa-i faci cind ceilalti pun Unirea in sicriu?… Pot doar sa va spun ca in cadrul activitatii Consiliului Unirii avem o foarte intensa cooperare cu romanii din Diaspora romaneasca, satui si ei de vorbe si care apreciaza enorm Marsul Unirii.

Noua, celor de la PNL, unde, in Biroul Permanent Central, 11 membri din 15 sunt cetateni si romani si doi au Ordine Nationale ale Statului Roman in Grad de Comandor, ne pare foarte bine ca efectele curajului nostru de a pleda DESCHIS pentru unionism v-au pus pe toti in situatia sa va developati cine sunteti cu adevarat.

Am discutat mult cu dl Alexandru Mosanu, pe care il respect enorm, daca facem bine ce facem prin curajul nostru. La care dl Mosanu a spus asa: “Dna Vitalia, Dvs. conduceti un partid care are un Program si un Statut in care ati fixat obiectivul politic al Unirii cu Romania. Aveti tot dreptul, dar si obligatia, sa faceti, in acest sens, totul ce gasiti de cuviinta pentru a va atinge scopul”. Asta noi si facem. Toata viata m-am raportat la fostul coleg de partid si Parlament, actual coleg din CU, dl Alexandru Mosanu. 

Vitalia Pavlicenco 

Remarca: Noi, PNL, am initiat unificarea fortelor unioniste inca inainte de 28 noiembrie 2010 si am revenit cu forta inainte de 1 decembrie 2011, cind i-am si invitat la discutii pe cei de la Actiunea-2012, PNR si Miscarea National-Crestina.

Discursul lui Marius LULEA, reprezentant al Actiunii-2012, la sedinta Delegatiei Politice Nationale a PNL din 25 martie 2012, orele 11.oo-14.30

In primul rand, as dori sa va mulţumesc pentru invitaţia pe care ne-ati lansat-o si pentru ca ni s-a oferit ocazia trimiterii unui gand catre fraţii noştri romani din Rep.Moldova, fraţi care se afla acum si in aceasta sala.

Tin, pe aceasta cale, sa felicit Partidul National Liberal pentru discursul pur unionist, direct si fara ocolişuri, si pentru curajul de a va asuma promovarea acestui mesaj extrem de important pentru neamul romanesc. Transpunerea acestui ideal in mod direct, curajos si clar din latura civica si catre cea politica era un pas important de realizat, asumarea lui fiind un act de responsabilitate majora pentru evenimentele care au sa vina.

Intelegem pe deplin greutatea discursului unionist pe care Partidul National Liberal a ales in mod liber sa il susţina si faptul ca intr-o societate supusa unui regim de manipulare de peste 200 de ani, o astfel de idee se loveşte uneori ca picatura de apa de o piatra.

Trebuie cu diplomaţie si inteligenta sa evitam orice discurs care atinge demnitatea sau siguranţa umana, sa ne manifestam paşnic, sa facem celelalte etnii conlocuitoare sa inteleaga si ca stabilitatea si siguranţa economica va veni odata cu Romania.

Unirea e un drum fara de intoarcere pe care noi cu toţii trebuie sa ni-1 asumam si despre care sa discutam deschis. In calea unirii nu a stat decat frica noastra de a acţiona. Acum ea nu mai este si au ieşit suficienţi oameni care lupta pentru acest drept.

Istoria va demonstra, ca si in alte cazuri, ca oamenii pot determina evenimentele si ca uneori inteligenta si curajul sunt suficiente pentru a produce schimbari majore. Tot istoria va scoate la iveala pe cei care au determinat acest eveniment care devine din ce in ce mai evident ca va avea loc in perioada imediat urmatoare.

Iata suntem in pragul sarbatoririi a 94 de ani de la Mica Unire de la 1918 si de a comemora tristul eveniment de la 16 mai 1812 care a dus la ruperea Basarabiei din pamantul romanesc stramoşesc.

Cu toţii suntem conştienţi ca Rep.Moldova nu poate oferi cetaţenilor sai bunastarea pe care o merita decat prin Unirea cu Romania si intrarea in marea familie Europeana si Euro-Atlantica. Republica Moldova, in acest context al globalizarii nu mai poate sta deoparte si trebuie sa i si asume in mod deschis si clar destinul Occidental Romanesc.

Vreau sa transmit un gand pozitiv catre toţi romanii basarabeni. un gand din Romania, acolo unde acum cateva zile, cand am intrebat peste 700 de tineri de liceu daca vor Unirea cu Republica Moldova aceştia au ridicat mana in totalitate.

10.Mesajul trebuie sa fie unul clar si transmis de catre dumneavoastra si celorlalţi: noi cei din Romania dorim Unirea cu Rep.Moldova, consideram ca este dreptul stramoşesc al tuturor romanilor basarabeni de a trai alaturi de noi intr-un stat sigur, stabil si care are asigurata securitatea.

11.Tin sa multumesc, de asemenea, pentru faptul ca veti participa, alaturi de noi, la Marşul care va avea loc in aceasta zi, la Marşul Unirii, si impreuna sa ne felicitam pentru ca reuşim uşor uşor dar din ce in ce mai des sa fim impreuna cand vorbim de Unire si sa ne armonizam modalitaţile de acţiune.

Chisinau, 25 martie 2012

Repostam un material de odinioara despre PNL.

De ce Partidul Naţional Liberal?

Zece argumente pentru renaşterea naţională şi liberală

1. Pentru că trebuie apărate idealurile Mişcării de Eliberare şi Renaştere Naţională în Republica Moldova, trădate de falşii lideri democraţi, călcate în picioare de profitorii comunişti şi de aliaţii lor.

2. Pentru că societatea are nevoie de un partid liberal care să consune cu ideile şi practicile europene.

3. Pentru că se impune o continuitate politică în unirea ideii liberale cu ideea naţională.

4. Pentru că e nevoie de afirmarea identităţii noastre naţionale în spaţiul comun românesc.

5. Pentru că Republica Moldova trebuie să adere la NATO şi la Uniunea Europeană, alături de România şi cu ajutorul României, unde reformele liberale au adus profunde transformări democratice şi economice.

6. Pentru că vrem, prin Unirea cu România, să ducem Republica Moldova în Uniunea Europeană:

– să facilităm obţinerea, de către cetăţenii Republicii Moldova, a cetăţeniei române, prin recunoașterea acestui drept implicit pentru toți basarabenii;

– să beneficiem de avantajele cetăţenilor români de a circula liber în spaţiul european, de a se angaja legal în cîmpul muncii occidental, de a avea acces la instituţiile juridice, administrative, de învăţămînt şi cultură europene;

– să unificăm sistemul de pensii din România şi Republica Moldova, asigurînd o valoare minimă a pensiei de 3000-4000 lei;

– să facilităm accesul la fondurile europene, să ne sporim capacitatea de absorbţie a acestor investiţii.

7. Pentru că vrem să devenim liberi, părăsind definitiv proiectul eurasiatic – spaţiul haotic şi imprevizibil din Est, în care noi am fost o colonie supusă deznaţionalizării şi izolării.

8. Pentru că dorim să urmăm modelul balticilor şi al ţărilor din Europa Centrală, care au revenit accelerat în Europa prin renaştere naţională şi reforme liberale.

9. Pentru că în Republica Moldova se cere – printr-un dialog autentic – crearea unui pol politic liberal puternic şi eficient.

10. Pentru că vrem să devenim membri ai familiei liberale internaţionale, contribuind, şi prin aceasta, la formarea unei clase politice credibile, de tip european.

“Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. În climatul creat de liberali se poate respira spiritual şi se poate progresa material”.

Petre Ţuţea

 

Loading Facebook Comments ...

13 Comments

Add a Comment
  1. Ce mai face nepotul, a primit apartament?

  2. Dna Pavlicenco

    Am privit si eu conferinta – pai au citit parca din materialele pe care Dvs. si PNL le spune de cinci ani… Cita dreptate ati avut…

  3. Referitor la Onoje raspund cind iti schimbi nicknamul.

  4. PS: am scris acolo cu nickname-ul „pleonasm” 🙂

  5. Iata cateva date ale ultimului sondaj : aproximativ 20-25% dintre locuitorii Republicii Moldova (dintre Nistru si Prut) doresc unirea cu Romania. ACESTA ESTE MIC DAR ORICUM SE MENTINE LA UN NIVEL BUN. Intre 30-40% dintre moldovenii privesc direct la ceea ce se intampla in Romania acum prin internet, tv, radio, ziare. 30-35% dintre moldovenii voteaza cu PCRM, iar 70-75% dintre alogeni (minoritati) cu PCRM. Daca la minoritatii procentul este acceptabil avand in vedere ca nu cunosc ceea ce se intampla in Romania si UE, ma dezamagesc procentul destul de ridicat al moldovenilor ce voteaza cu PCRM.

  6. @Ovidiu
    Dupa cum se vede, sunt confirmate concluzii din „Se pregateste ceva pentru Basarabia?” (http://mipopescu.wordpress.com)
    Ca o remarca, acest articol a avut cea mai mare afluenta de cititori de cand mi-am deschis blogul, iar schimburile de mesaje prin email privat pe aceasta tema sunt extrem de intense, inclusiv de la factori politici de prima marime de diverse orientari politice .

    Revenind la intrebarile de pa hot.ro, Nicu Popescu spune clar ca numai pregatirea Basarabiei pentru integrarea in UE poate dura vreo 10 ani, ca investitorii straini prefera orice alta tara decat RM, ca Transnistria este intr-adevar o piatra de moara.

    In plus, trebuie inteles ca niste functionari, indiferent ca sunt demnitari de stat, nu-si pot permite sa spuna ceva ce-ar fi alaturi de o „politica” a institutiilor respective.
    Societatea civila are latitudinea de a se exprima direct, deschis si prin asta poate ajuta institutiile respective sa gaseasca justificari pentru a-si modifica politicile, implicit pot da „functionarilor” posibilitatea de a aborda realitatile prin ajustarea treptata a discursurilor.

  7. Desi intre Republica Moldova si Romania exporturile si importurile reprezinta cam 20% iar cele cu Rusia doar 25% iata ce spune sondajul : „Dacă să vorbim de relaţii internaţionale care ţară credeţi este partenerul cel mai important pentru Moldova la moment?”

    doar 18% dintre moldoveni si 5% dintre minoritari au spus ca Romania este pe primul loc, 47% dintre moldoveni si 75% dintre minoritari au mentionat Rusia pe primul loc, si daca fac un total la UE rezulta cam 10% dintre moldoveni si doar 3% intre minoritatii au spus ca Republica Moldova are comertul cel mai important cu UE.

  8. ACESTA ESTE REZULTATUL LIPSEI DE INFORMARE AL LOCUITORIILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA – PRESA DE LIMBA RUSA SPUNE MEREU CE DORESTE (MAI ALES DE BINE) IAR PRESA DE LIMBA ROMANA FOARTE RAR SPUNE CA DOAR 25% DINTRE IMPORTURI SI EXPORTURILE REPUBLICII MOLDOVA SE FACE ACUM CU RUSIA. Lumea din tara probabil ca are impresia ca 50-60% din comert are loc cu Rusia – ceea ce este fals.

  9. Un zăcământ petrolier estimat la un miliard de euro şi situat în zona oraşului arădean Pâncota va intra în exploatare peste câteva luni.

    În consecință, producţia de petrol a României ar putea creşte cu 7-8 procente, afirmă compania care s-a ocupat de prospecțiunile geologice în zonă.

    Zăcământul de petrol şi gaze naturale se află la o adâncime cuprinsă între 450 şi 2.100 de metri. Sondele vor acoperi o suprafata de 250 de kilometri pătraţi în jurul oraşului Pâncota, care cuprinde mai multe localităţi din zonă.

    Într-o primă etapă vor fi create şi 250 de locuri de muncă. Ţiţeiul va fi transportat printr-o conductă către un terminal care va fi construit în Gara Pâncota, iar perioada de exploatare a resurselor este estimată la 20 de ani.

  10. http://www.infoprut.ro/2012/comisia-pentru-politica-externa-a-senatului-romaniei-a-adoptat-o-rezolutie-privind-marcarea-a-94-de-ani-de-la-unire.html

    București, 27 martie 2012
    Comunicat de presă
    Comisia pentru politică externă a Senatului României a adoptat în şedinţa de
    marţi, 27 martie a.c., următoarea rezoluţie privind marcarea a 94 de ani de la
    adoptarea de către Sfatul Ţării din Basarabia a Declaraţiei de unire cu România:
    R E Z O L U Ţ I E
    privind marcarea a 94 de ani
    de la adoptarea de către Sfatul Ţării din Basarabia
    a Declaraţiei de unire cu România
    a. Reafirmând principiile cuprinse în Protocolul de Colaborare şi
    Parteneriat între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii
    Moldova, semnat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului
    României şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova la Bucureşti,
    în data de 27 aprilie 2010,
    b. Reafirmând sprijinul ferm al Parlamentul României, prin intermediul
    Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului
    României şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru aspiraţiile şi
    aşteptările Republicii Moldova, din perspectiva realizării obiectivului
    strategic fundamental al acestui stat privind aderarea la Uniunea
    Europeană,
    c. Angajând susţinerea pentru implementarea prevederilor Declaraţiei
    Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi
    Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova,
    Comisia pentru politică externă a Senatului României
    1. Evocă trecerea a 94 de ani de la momentul istoric al adoptării de către
    Sfatul Ţării al Basarabiei a Declaraţiei de unire cu Regatul României, la
    data de 27 martie/9 aprilie 1918, unificare reconfirmată de către Sfatul
    Ţării, de o manieră necondiţionată şi ireversibilă, la data de 26
    noiembrie/9 decembrie 1918;
    Senatul României
    Comisia pentru politică externă
    Calea 13 Septembrie, Nr 1-3, Sector 5, Bucureşti
    Tel. 0040-21-3122879 / Fax.0040-21-3111535 / Email andi.cristea@senat.ro
    ___________________________________________________________________
    2. Reaminteşte faptul că unirea Basarabiei cu România a constituit actul
    de reunificare a unei vechi provincii româneşti, fiind prima provincie care
    s-a reunit cu România;
    3. Subliniază rolul fundamental pe care formaţiunile şi personalităţile
    politice româneşti patriotice din Basarabia l-au avut în realizarea actului
    de reunificare cu România, în 1918, în baza principiului dreptului la
    autodeterminare şi a aspiraţiilor populaţiei româneşti;
    4. Reaminteşte efectele dezastruoase pentru Basarabia şi alte teritorii
    româneşti ale protocolului adiţional secret al pactului de neagresiune
    germano-sovietic din 28 iunie 1940, salutând în acelaşi timp, declaraţia
    premierului Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, de condamnare a pactului,
    în anul 2009;
    5. Afirmă că istoria dureroasă şi sutele de mii de victime ale represiunii
    staliniste îşi pot afla o reparaţie morală prin susţinerea cu putere a
    vocaţiei europene a Republicii Moldova, precum şi faptul că relaţiile
    privilegiate de cooperare şi parteneriat dintre România şi Republica
    Moldova vor dobândi forma optimă de manifestare prin aderarea
    Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
    Această rezoluţie a fost adoptată de Comisia pentru politică
    externă a Senatul României în şedinţa din 27 martie 2012.
    Foto: Iulia Modiga/InfoPrut

  11. (FOTO) Unirea este aproape, iar politicienii din România şi din Republica Moldova trebuie să fie pregătiţi
    Iulia ModigaFocus28 March 2012
    La această concluzie au ajuns marţi, 27 martie, participanţii la dezbaterea cu tema “Reunirea celor două state româneşti, soluţie europeană pentru înlăturarea consecinţelor Pactului Ribbentrop- Molotov şi stabilizarea frontierei NATO şi UE”, organizată la Palatul Parlamentului de Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Române şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Consiliul Româno-American şi Platforma Civică Acţiunea 2012, cu prilejul implinirii a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
    În cadrul evenimentului au luat cuvântul politicieni români, formatori de opinie, membri ai societăţii civile, istorici, precum şi reprezentanţi ai mass-media. Moderatorul dezbaterii a fost preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.
    Senatorul Radu Cătălin Mardare, secretarul Comisiei pentru politică externă din cadrul Senatului României este cel care a deschis seria intervenţiilor pe marginea tematicii unirii celor două state româneşti, anunţând adoptarea de către Comisie a unei rezoluţii privind marcarea a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Potrivit acestuia, în rezoluţie se reaminteşte faptul că unirea Basarabiei cu România a constituit actul de reunificare a unei vechi provincii româneşti, Basarabia fiind prima provincie care s-a reunit cu România, este condamnat actul adiţional al Pactului Ribbentrop-Molotov – ,,aşa cum a facut-o şi Vladimir Putin în 2004″, a precizat senatorul, şi se reiterează sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
    ,,Unitatea noastră naţională stă ca bârna în ochii unora, al celor de prin jur”, este de părere jurnalistul Valeriu Săhărneanu, care a declarat că nu se află la Bucureşti în postura de reprezentant al unei formaţiuni politice din Rep. Moldova. De asemenea, acesta a menţionat că actuala clasă politică de la Bucureşti şi de la Chişinău trebuie întreprindă mai multe eforturi în sensul sprijinului acordat promovării idealului naţional şi că este necesară crearea mai multor liante între cele două maluri ale Prutului.
    Fostul premier al RSS Moldoveneşti, Mircea Druc, a apreciat că dezbaterea organizată la Palatul Parlamentului reprezintă o declaraţie a Bucureştiului, o actualizare a tematicii Unirii, una de ordin stringent. Totodată, Mircea Druc a amintit că anul 1918 poartă pecetea ,,orei astrale a românilor”, când acestora li s-a acordat o şansă pe care au valorificat-o. ,,Unionismul este un ansamblu de evocări şi practici, un cod comportamental, o cale de la vis la realitate, un mod de supravieţuire”, a precizat Druc. Fostul prim-ministru al RSSM a catalogat marşul organizat la Chişinău duminică, 25 martie, de către Platforma Civică Acţiunea 2012, drept prima manifestare de amploare după ce lucrurile s-au mai clarificat. ,,De data aceasta nu vom rata, pentru prima dată o parte a clasei politice de la Chişinău şi de la Bucureşti e nevoită să se sincronizeze şi să realizeze idealul naţional”, a adăugat Mircea Druc, punctând că unionismul nu are culoare politică, ,,nu este de dreapta, de stânga, social-democrat, comunist, este panromânesc, actual şi inevitabil”.
    Reprezentanţii Platformei Civice Acţiunea 2012, Marius Lulea, Pavel Munteanu şi George Simion au oferit o descriere de ansamblu a manifestaţiei organizate duminică la Chişinău (n.r. mai multe detalii aici), precum şi a statutului şi obiectivelor coaliţiei de organizaţii şi grupuri de iniţiativă de pe ambele maluri ale Prutului din care fac parte. Liderul G.I. Spirit Românesc Pavel Munteanu a ţinut să precizeze că mesajul basarabenilor este unul clar, acela că ei aceştia îşi doresc reîntregirea naţională prin unirea Republicii Moldova cu România.
    ,,Sunt fericit că am ajuns să văd tema aceasta, a Unirii, dezbătută la Parlamentul României, lucru neverosimil acum câţiva ani”, a declarat jurnalistul şi analistul politic din Republica Moldova Petru Bogatu. Acesta a apreciat că Marşul Unirii, desfăşurat duminică la Chişinău, a fost o acţiune extraordinară şi că la aceasta ar fi putut participa mult mai multă lume dacă cel puţin două partide cuprinse în Alianţa pentru Integrare Europeană ar fi dezvoltat o poziţie mai fermă, în ciuda calculului electoral. Bogatu a atras atenţia asupra faptului că numărul adepţilor Unirii este mult mai mare decât cel care apare la televizor sau decât cel demonstrat la Marşul Unirii. Totodată, jurnalistul de la Chişinău este de părere că Unirea este favorizată de procesele politice care au la loc la răsărit de Republica Moldova. ,,Cu cât mai prost stau lucrurile acolo, cu atât mai bine este pentru Republica Moldova”, a subliniat acesta. Petru Bogatu a apreciat drept favorabile Unirii celor două state româneşti conjuctura internaţională şi schimbările care au loc la nivelul societăţii din Republica Moldova, din spaţiul urban, universitar, însă a ţinut să treacă în reviste principalele obstacole în calea acestui act: situaţia politică incertă de la Chişinău, pericolul ,,moldovenismului cinic, egoist”, al unei categorii de reprezentanţi ai aparatului de stat, ai puterii, mânaţi de interese personale, meschine, dar care cunosc adevărul istoric, precum şi apariţia unor organizaţii nonguvernamentale în Republica Moldova, finanţate din exterior şi care creează impresia unei rezistenţe antiromâneşti. ,,Unirea este mai aproape decât oricând, dacă îi dăm şansa”, a conchis Petru Bogatu.
    ,,Întrebările pe care ni le punem sunt reprezentantele unor atitudini care constituie realitatea, iar întrebările referitoare la Basarabia lipsesc în mass-media românească şi în mediul academic, şcolăresc”, a fost de părere prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii Etnice al Academiei Române. În acelaşi context, acesta a precizat că ambiguitatea în privinţa tematicii Unirii în România este mult mai mare în prezent decât în 1990, când generaţia tânără cunoştea faptul că Basarabia este pământ românesc. ,,Tinerii din ziua de azi nu au categoriile mentale pentru a conştientiza acest lucru”, a punctat Radu Baltasiu, adăugând că simbolistica românităţii este deconstruită de şcoală şi de mass-media. ,,Trebuie să construim şi noi reţele, o rutină a muncii împreună pentru împlinirea unităţii naţionale”, a menţionat Baltasiu, amintind că ,,rezolvarea unei probleme sufleteşti este o sursă de putere”.
    Jurnalistul şi formatorul de opinie din Republica Moldova Nicolae Negru a mărturisit că pentru el unirea este un act de justiţie istorică. ,,Ne unim pentru că aşa este corect, s-a făcut o nedreptate poporului român şi acest lucru trebuie reparat”, a menţionat acesta, accentuând motivaţia morală a actului Unirii. ,,Unirea este posibilă chiar acum, imediat, în câţiva paşi, dar asta depinde de clasa politică de la Chişinău şi Bucureşti”, a fost de părere Nicolae Negru. Jurnalistul de la Chişinău a identificat două căi prin care Unirea ar putea fi înfăptuită: calea aleasă de tineri, care explică şi informează oamenii de rând cu privire la acest act şi calea instituţionalizării Unirii, pe care trebuie să o urmeze şi promoveze politicienii. Tot în viziunea lui Nicolae Negru, Unirea nu va putea fi realizată decât prin crearea unui spaţiu informaţional, economic şi educaţional comun între România şi Republica Moldova. ,,Unirea este ce trebuie să facem noi zilnic, conştient, perseverent şi inteligent. Eu cred în Unire“, a concluzionat Nicolae Negru.
    ,,Astăzi, situaţia este mult mai complexă decât la 1918 şi doar complicaţiile politice ne mai pot împiedica să facem Unirea şi o să o facem”, a afirmat jurnalistul Viorel Patrichi. Acesta a ţinut să amintească de recenta şedinţă comună între Guvernul României şi cel al Republicii Moldova, ca semnal important şi a fost de părere că ,,românii de dincolo de Prut vor reveni la România într-un fel sau altul, cu sau fără Transnistria”. Totodată, acesta consideră că dincolo de dominanta morală a necesităţii Unirii, oamenilor de rând trebuie să le fie explicate avantajele acestui act şi că politicienii trebuie să fie solidari atunci când se discută despre spaţiul românesc, nu separaţi de interesele partinice.
    Jurnalista Maria Bulat-Săhărneanu a subliniat în intervenţia sa rolul mass-media în promovarea adevărului istoric, implicit a tematicii Unirii României cu Republica Moldova. ,,Unirea se va face şi cu cei mulţi”, a fost de părere aceasta, precizând că cei mai mulţi dintre ascultătorii postului Vocea Basarabiei consideră că Republica Moldova este hărţuită de Transnistria şi de Rusia şi că numai Unirea reprezintă o salvare în faţa acestei realităţi. ,,Ar trebui să ajungem ca la televiziunile din Bucureşti să se vorbească despre ce se întâmplă în Republica Moldova şi invers, pentru a se realiza visul nostru, care e prezent, care se simte în aer”, a mai punctat jurnalista de peste Prut.
    Preşedintele Asociaţiei Tighina Alexei Paluţă a fost de părere că ,,Transnistria stă ca un pietroi de gâtul Republicii Moldova” şi că în sensul rezolvării diferendului transnistrean ar trebui organizate de către mass-media o serie de mese rotunde, televizate şi radiodifuzate, la care să fie invitaţi şi oameni politici ruşi, precum ambasadorul Valerii Kuzmin. Totodată, dr. Alexei Paluţă a îndemnat mass-media să preia iniţiativa prezentării poveştilor oamenilor de succes din Basarabia care s-au realizat în România, pentru a informa masele din Republica Moldova cu privire la avantajele pe care le oferă Europa.
    Istoricul Ion Constantin a lansat o invitaţie către oamenii de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, de a conlucra împreună la realizarea unor exegeze ştiinţifice legate de idealul unităţii naţionale şi a amintit de eforturile comune ale personalităţilor marcante din Sfatul Ţării, de la 1918.
    Preotul Nicolae Iordache, membru al Ligii Studenţilor, şi-a exprimat speranţa ca toţi cei prezenţi în sală să ajungă să fie contemporani cu Unirea. ,,Mă rog pentru Unire, România Mare e în mine şi în copiii mei, în credincioşii pe care îi păstoresc“, a mărturisit acesta.
    În cadrul dezbaterii au mai luat cuvântul şi doi reprezentanţi ai Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina.
    Fostul premier Mircea Druc a ţinut să precizeze în încheierea evenimentului că duşmanul românilor nu este în interiorul Cetăţii şi că nu critica, dar acţiunea va conduce la realizarea Unirii. ,,Nu vorbiţi de Unire, uniţi-vă, nu vorbiţi de iubire, iubiţi-vă!”, a îndemnat acesta.

    Foto: Iulia Modiga/InfoPrut

    Tag-uri: Centrul European pentru Studii Etnice al Academiei Române, Consiliul Româno-American, Dezbatere la Parlament, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, george simion, Maria Bulat-Săhărneanu, Marius Lulea, Mircea Druc, Nicolae Iordache, Nicolae Negru, Pavel Munteanu, Petru Bogatu, Platforma Civică Acţiunea 2012, Radu Baltasiu, Reunirea celor două state româneşti, Soluţie europeană pentru înlăturarea consecinţelor Pactului Ribbentrop- Molotov, Valeriu Saharneanu, Viorel Patrichi

  12. laur spune:
    29 martie 2012, la 19:07

    „Moldovenistii” pledeaza pentru uniunile cu rusia si aliatii sai. Ei incearca sa demonstreze ca piata de desfacere prioritata pentru produsele din RM este cea ruseasca. De ce ? Oare nu este mai bine sa pretinzi sa produci marfuri de calitate, la standarte europene, si pentru consumul intern si pentru export, indiferent de piata de desfacere. Cei care au inteles cum trebuie sa ajungi la competitivitatea marfurilor produse, au investit in tehnologii, au atins nivelul de calitate necesar si exporta cu succes marfurile in mai multe tari, inclusiv in EU si rusia. Nici Rusia nu va admite marfuri de proasta calitate. In scimb rusii vor tot bloca economic, din motive geopolitice, producatorii de marfuri si servicii. Ori de chite ori le va conveni lor. Ce vor face cei cu „piata ruseasca” de desfacere? Vor pierde la fel cum au pierdut in nenumarate rinduri producatorii de vinuri, conserve din fructe, legume…..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *