PNL va chema in judecata Ministerul Justitiei

Comunicat de presa

Partidul National Liberal anunta opinia publica asupra faptului ca a primit de la Ministerul Justitiei un raspuns la solicitarea repetata de a inregistra Noua Redactie a Statutului PNL, adoptat la Congresul al III-lea al formatiunii, din 3 decembrie 2011, sau de a se formula un raspuns clar si univoc privind aceasta solicitare, pentru ca formatiunea sa decida asupra actiunilor sale ulterioare.

In acest raspuns, MJ “isi reitereaza opinia expusa in scrisoarea nr.05/421 din 17 ianuarie 2012, prin care motiveaza imposibilitatea inregistrarii la acest moment a Statutului in redactie noua al Partidului National Liberal”. De asemenea, Ministerul Justitiei informeaza, repetat, PNL ca a sesizat Curtea Constitutionala privind interpretarea articolului 41 alin.(4) din Constitutia Republicii Moldova.

In legatura cu acest raspuns, PNL anunta ca a decis sa cheme Ministerul Justitiei in judecata si urmeaza ca, in zilele urmatoare sa depuna o cerere in contencios administrativ la Curtea de Apel Chisinau.

PNL va face cunoscut textul cererii pe care o formuleaza in prezent juristii. E de remarcat, insa, ca Ministerul Justitiei triseaza si manipuleaza opinia publica, pentru ca solicita, cica, CC sa interpreteze art.41 alin. (4) din Constitutie (Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituţionale”), care pare sa fi avut deja o interpretare in practica constitutionala, dar, de fapt, incrimineaza in contextul Statutului PNL in Redactie noua, continind obiectivul politic unionist, art.32 din Constitutie (Art 32. Libertatea opiniei şi a exprimării (3) Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional), ceea ce nu are nimic in comun cu activitatea PNL si cu Statutul in Noua Redactie a PNL. PNL este partidul care trebuie sa cheme in judecata Statul pentru hartuirea sa sistematica.

PNL califica acest fapt drept persecutare a partidelor cu optiuni romanesti si unioniste, fenomen mai mult decit regretabil in situatia cind, aparent si declarativ, avem la conducere forte necomuniste.

Informam opinia publica asupra faptului ca, desi la putere se afla PLDM-PD-PL – partide aparate de PNL in perioade anterioare, PNL nu va ramine consternat daca aceste trei partide, in loc sa condamne crimele regimului comunist totalitar si sa dispuna monumentele ridicate de acesta, in loc sa interzica partidele de sorginte comunista, in loc sa interzica simbolurile comuniste, va vota, impreuna cu PCRM, interzicerea unionismului romanesc in Republica Moldova.

PNL se sacrifica pentru a deschide calea juridica pentru libertatea de exprimare in Republica Moldova in ceea ce priveste a vorbi nestingherit de unionism si despre Unirea cu Romania. Asa cum PNL a cistigat dosarul legat de spotul unionist, la fel, speram, va cistiga in privinta obiectivului politic fixat in Statutul unui partid.

Presedintele PNL are pe data de 15 martie o intilnire cu reprezentantul UE in Republica Moldova, caruia ii va aduce la cunostinta aceasta situatie.

Desi PNL a adresat tuturor partidelor democratice parlamentare, precum si deputatului Mihai Godea, solicitarea sa interpeleze MJ legat de hartuirea PNL, nimeni inca nu a raspuns solicitarii.

Serviciul de presa al PNL

MINISTERUL JUSTIŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
MD 2012, or. Chişinău, str. 31 August 1989, nr. 82 tel. 23-47-95, fax 23-47-97 www.justice.gov.md

Curtea Constituţională a Republicii Moldova

SESIZARE privind interpretarea art. 41 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova

Onorată Curte,

In cadrul oricărei societăţi democratice, partidele politice exercită un rol esenţial în organizarea şi conducerea vieţii social-politice, precum şi dezvoltarea democraţiei constituţionale. Avînd în vedere acest rol, Constituţia a stabilit că organizarea şi funcţionarea partidelor politice se reglementează prin lege organică (art 72 alin. (3) lit. g). In consecinţă, activitatea partidelor politice este reglementată atît de Constituţie, cît şi de alte acte normative în vigoare, care prevăd drepturi, obligaţii şi restricţii.

I. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

Articolul 41 alin. (1) din Constituţie statuează că „cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.1*.

Corespunzător, articolul I alin.(l) din Legea nr. 294-XVI din 12 decembrie 2007 privind partidele politice, le defineşte ca „asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.

Pertinentă este şi redacţia alin. (2) al articolului sus citat, potrivit căruia „partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.”.

Dreptul de asociere constituie un element fundamental al societăţii democratice, în care concentrarea şi interacţiunea dintre diferitele grupuri sociale este necesară pentru a permite articularea şi conturarea diferitelor puncte de vedere aîe cetăţenilor. Respectiv, libertatea de exprimare este deosebit de importantă pentru partidele politice şi membrii lor activi, constituind şi un instrument pentru realizarea scopului asocierii.

In concordanţă cu principiul pluralismului politic, dreptului Ia asociere şi libertatea de exprimare, Constituţia statuează libertatea constituirii partidelor, stabilind totodată unele restricţii în chiar textul Constituţiei. Astfel, potrivit art. 41 alin. (4) din Constituţia Republicii Moldova, partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt neconstituţionale.

O concluzie firească la simpla lectură a acestui text constituţional ar indica că, Constituţia „penalizează” prin recunoaştere drept neconstituţional nu doar partidul care şi-a stabilit scopuri anticonstituţionale dar şi acel partid, care, deşi nu a optat expres pentru astfel de acţiuni în actele sale de constituire, admite şi aplică în activitatea sa măsuri contrare spiritului Constituţiei.

Preluat de art. 3, Legea privind partidele politice, de asemenea, interzice partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.

Cu alte cuvinte, dreptul declarat de articolul 41 din Constituţie este unul din drepturile fundamentale, care se atribuie la categoria drepturilor relative şi nu a celor absolute. Exercitarea unui asemenea drept este condiţionat de respectarea unor anumite condiţii prestabilite, şi unde statul poate interveni prin introducerea unor restricţii care pot justifica limitările exercitării acestui drept.

O abordare similară este aplicabilă şi în privinţa garanţiilor relative la libertatea opiniei şi a exprimării statuate în art. 32 din Constituţie, avînd în vedere că prin alin. (3) se interzice contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional

Nu mai puţin importante sunt prevederile art. 54 alin.(2) şi alin.(4) ale Legii fundamentale, care parafrazîndu-le constatăm că pot fi supuse restrîngerilor drepturile şi libertăţile care sunt prevăzute de lege, corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. în aceste cazuri, restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.

Restricţiile statuate la art. 41 alin. (4) şi art. 32 alin. (3) mai pot fi regăsite şi în alte dispoziţii ale Constituţiei. In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al aceleiaşi surse, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. In continuare, articolul 2 stabileşte imperativ că „suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. „.

II. JURISPRUDENŢA CEDO

Cu referire la Articolul 11 din Convenţia Europeană cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale (Convenţia Europeană) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) a menţionat că libertatea de asociere şi dezbaterile politice nu sunt absolute şi trebuie acceptat faptul că atunci când o asociaţie, prin intermediul activităţilor sale sau prin intenţiile pe care aceasta în mod expres sau implicit le-a declarat în programul său, pune în pericol instituţiile de stat sau drepturile şi libertăţile altora, Articolul 11 din Convenţie nu privează statul de puterea de a proteja acele instituţii şi persoane (a se vedea Partidul Popular Creştin Democrat c. Moldovei, nr. 28793/02, hotărîrea Curţii Europene din 14 februarie 2006, § 69).

Curtea Europeană, prin jurisprudenţa sa a statuat că „…în pofida rolului său autonom şi a sferei sale speciale de aplicare, Articolul 11 trebuie, de asemenea, examinat în lumina Articolului 10. Protecţia opiniilor şi libertatea de a le exprima este unul din obiectivele libertăţilor de întrunire şi de asociere, aşa cum ele sunt consfinţite în Articolul 11. Acest lucru se aplică cu atît mai mult în ceea ce priveşte partidele politice, avînd în vedere rolul lor esenţial în asigurarea pluralismului şi a funcţionării corespunzătoare a democraţiei (a se vedea United Communist Party of Turkey and Others v. Turkey, hotărire din 30 ianuarie 1998, Reports of Judgments and Decisions 1998-1, § 44).

Curtea a definit limitele în care organizaţiile politice pot continua să beneficieze de protecţie în temeiul Convenţiei în timp ce îşi desfăşoară activitatea (ibid., p. 27, § 57). Astfel, una din principalele caracteristici ale democraţiei o constituie posibilitatea pe care o acordă în soluţionarea problemelor statului prin dialog, fară a recurge la violenţă, chiar dacă [acţiunile] sunt agasante.

Ţinînd cont de acestea, Curtea a menţionat că partidul politic poate să promoveze o schimbare în normele sau în structurile legale şi constituţionale ale Statului în două cazuri: în primul rînd, mijloacele folosite în acest scop trebuie să fie legale şi corespunzătoare principiilor democraţiei; în al doilea rînd schimbarea propusă trebuie să fie compatibilă cu principiile democratice fundamentale.

Prin urmare, partidele politice ai căror lideri incită la violenţă sau care promovează o politică care nu corespunde principiilor democraţiei, sau care conduce la distrugerea democraţiei şi nu ţine cont de drepturile şi libertăţile recunoscute într-o societate democratică nu poate invoca protecţia în temeiul Convenţiei împotriva sancţiunilor impuse în baza acestor motive (a se vedea Yazar and Others v. Turkey, nos. 22723/93, 22724/93 and 22725/93, § 49, ECHR 2002-11, and, mutatis mutandis, următoarele hotărîri: Stankov and the United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nos. 29221/95 and 29225/95, § 97, ECHR 200 l-IX, and Socialist Party and Others v. Turkey, judgment of 25 May 1998, Repoits 1998-III, pp. 1256-57, §§ 46-47).

Avînd în vedere rolul esenţial pe care-1 joacă partidele politice în funcţionarea corespunzătoare a democraţiei, excepţiile prevăzute în Articolul 11, în ceea ce priveşte partidele politice, trebuie să fie interpretate în mod strict; doar motive convingătoare şi incontestabile pot justifica restricţii asupra libertăţii de asociere a unor astfel de partide. La determinarea faptului dacă există o necesitate în sensul articolului 11 § 2, statele contractante au doar o marjă de apreciere limitată, care este însoţită de o supraveghere europeană riguroasă (a se vedea Socialist Party and Others v. Turkey, hotărîre din 25 mai 1998, Reports 1998-III, § 50).

Chiar dacă Curtea Europeană deseori a asimilat interzicerea unui partid politic cu o încălcare a Articolului 11, Instanţa Europeană a considerat această practică acceptabilă în cazul în care partidul incriminat atentează, în platforma sa, la valorile apărate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. In cauza Refah Partisi (Partidul prosperării) şi alţii c. Turciei (2003), Curtea a susţinut acţiunea Guvernului în acest domeniu pe motivul că partidul reclamant dorea să introducă şariatul [legea islamică] în Turcia şi să instaureze un regim teocrat. Curtea a considerat că şariatul se abate de la valorile protejate de Convenţie, în primul rînd în materie de drept penal şi statutul femeii. Aceeaşi soluţie a fost adoptată şi în cauza Kuhnen v. Federal Republic of Germany ((dec), no. 12194/86, 12 May 1988), atunci cînd reclamantul a pretins violarea prin neînregistrarea mişcării neo-naziste. Curtea nu s-a distanţat de la practica sa şi a specificat dacă există suficiente temeiuri de a crede precum că un partid sau o mişcare, asociaţie promovează sau susţine idei extremiste, în defavoarea valorilor unanim acceptate a Convenţiei (mişcări naziste, legionare spre exemplu) limitarea înregistrării acesteia poate fi acceptată şi intră în marja de apreciere a statului, prin urmare nu constituie o violare a Convenţiei, din momentul în care ideile şi conceptele acestor asociaţii ar conduce la distrugerea valorilor şi drepturilor garantate de Convenţie.

II. SUBIECTUL DISPUS DISPUTEI

Dincolo de elementele democraţiei, care se realizează cu suportul art. 41 din Constituţie, problematica ce se învederează vizează limitele şi formele de exercitare a acestor drepturi.

Practica judiciară din ultimii ani a conturat cîteva criterii, potrivit cărora unele activităţi desfăşurate de către partidele politice sau scopurile statutare ale acestora ar putea fi considerate drept neconstituţionale în temeiul art. 41 din Constituţie. Insă recent, practica unor instanţe judecătoreşti confirmă poziţia prin care nu toate scopurile statutare şi activităţile partidelor politice, spre exemplu cele care se referă la suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, ar contraveni articolului sus menţionat. In speţa „Partidul Naţional Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova”, Curtea de Apel Chişinău a reţinut că, în esenţă, îndemnul reclamantului adresat electoratului de a-şi manifesta dreptul de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care împărtăşeşte idei unioniste (…Avem nevoie de un preşedinte curajos, care să ne conducă spre unirea cu România, calea cea mai scurtă de integrare în UE…), nu afectează imediat, într-o manieră ilegală integritatea teritorială, suveranitatea statului şi /sau orînduirea constituţională. învocînd jurisprudenţa Curţii Europene (Refah Partisi v. Turciei, nr. 4134/98, 41342/98, 41343/98 and 41344/98 din 13.02.2003, § 98), în care s-a reţinut că un partid politic poate promova o schimbare a structurii legale şi constituţionale a statului atîta timp cît sunt respectate două condiţii: 1) mijloacele folosite trebuie să fie legale şi democratice şi 2) schimbările propuse trebuie să fie compatibile cu principiile fundamentale democratice, instanţa de judecată a ajuns la concluzia că atît timp cît autorii şi promotorii opiniilor unioniste nu utilizează metode violente, anticonstituţionale şi/sau antidemocratice nu pierd protecţia oferită de art. 10 din Convenţia Europeană. Astfel, Curtea a statuat: „Reţintnd jurisprudenţa citată a CEDO, instanţa de judecată ajunge la concluzia că, în termenii Convenţiei, a pleda pentru limitarea sau chiar pierderea suveranităţii statului prin astfel de măsuri precum ar fi aderarea ţării la o uniune de state ca UE, CSI sau prin incorporarea teritoriului Republicii Moldova într~un alt stat, cum ar fi România, sau refacerea URSS constituie o manifestare a libertăţii de exprimare aflată sub protecţia art. 10 al Convenţiei, atît timp cît autorii unor astfel de idei şi opinii îşi propun să le realizeze prin mijloace paşnice şi constituţionale. In momentul în care autorii unor astfel de opţiuni politice îşi propun să le realizeze prin metode violente, anticonstituţionale şi/sau antidemocratice, ei pierd protecţia oferită de art. 10 al Convenţiei. „

La această concluzie a ajuns şi Curtea Supremă de Justiţie, examinînd recursul declarat împotriva Hotărîrii Curţii de Apel Chişinău, care a reiterat că interzicerea şi retragerea spotului electoral, care militează pentru unirea cu un alt stat nu era necesară într-o societate democratică, dacă acesta nu incită Ia violenţă, revolte, dezintegrare teritorială, dar invita alegătorii la referendumul republican cu scopul de a pune în discuţie în viitor soluţionarea opţiunii sale de către autorităţile constituţionale.

In consecinţă, evoluţia practicii judiciare demonstrează posibilitatea unei interpretări multiaspectuale a art. 41 alin. (4) din Constituţie, atît în ceea ce priveşte scopurile statutare şi activitatea partidelor politice cu referire la suveranitatea, independenţa şi integritatea ţării, cît şi în privinţa altor valori constituţionale protejate prin prisma aceluiaşi articol.

In acelaşi context se conturează un şir de întrebări privind aplicabilitatea art. 41 alin. (4) din Constituţie, şi anume:

1. Poate fi considerată absolută protecţia valorilor constituţionale statuate în art. 41 alin. (4) din Constituţie?

2. Sunt constituţional justificate acele scopuri şi activităţi ale partidelor politice îndreptate împotriva valorilor protejate prin prisma art. 41 alin (4) din Constituţie? In cazul în care acestea ar exista, atunci, care ar fi acele principii constituţionale care ar fundamenta şi ar limita aceste excepţii constituţional justificate?

3. Reieşind din jurisprudenţa naţională şi a Curţii Europene, simplele declaraţii ale unui partid politic de a pleda pentru limitarea sau chiar pierderea suveranităţii statului prin măsuri precum aderarea la o uniune de state sau prin încorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat nu cade sub perimetrul interdicţiilor stabilite la art. 41 alin. (4) din Constituţie, dacă aceste idei se propun a fi realizate prin mijloace paşnice. In altă ordine de idei, în Hotărîrea nr. 37 din 10 decembrie 1998 privind interpretarea articolului 41 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, Curtea Constituţională a definit partidul politic prin prisma perspectivei juridice drept o persoană juridică, dacă, are organizaţie de sine stătătoare, patrimoniu şi acţionează pentru realizarea unui scop legitim. Aceste trei elemente obligatorii conferă personalitate juridică unui partid, care şi-o dobîndeşte în momentul înregistrării. Mai mult, în Hotărîrea sa, nr. 11 din 3 iunie 2003, înalta Curte de Jurisdicţie Constituţională a reţinut că partidul politic este asociaţia ce are drept scop implementarea unei ideologii referitoare la guvernarea societăţii. In acest sens, poate fi considerat legitim şi constituţional scopul statutar ai unui partid politic care presupune idei unioniste prin incorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat? In acest context, este sau nu constituţional un partid politic care defineşte asemenea scopuri statutare şi îşi îndreaptă activităţile spre atingerea acestora?

4. Exprimarea de către partid a voinţei politice a cetăţenilor, conform art, 41 alin. (1) din Constituţie, constituie concretizarea pe plan politic a libertăţii de exprimare prevăzute de art. 32 din Constituţie. întrebarea care se impune este, dacă această libertate ar fi diferită, după cum se exercită de către cetăţenij într-o structura asociativă sau în afara unei asemenea structuri, nu ar fi contrară dispoziţiilor art. 32 din Constituţie ? Or, ceea ce este interzis cetăţenilor ca persoane fizice, poate fi, permis structurilor asociative rezultate din exercitarea de către acestea a dreptului de asociere?

Avînd în vedere competenţa Curţii Constituţionale, statuată în art. 135 alin.(l) lit.h) din Constituţie, de a hotărî asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid;

în scopul eliminării ambiguităţilor şi determinării sensului exact al normelor constituţionale ţînînd cont de prevederile art. 135 alin.(l) lit. b) din Constituţie;

în temeiul prevederilor art. 25 lit. c) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 alin.(l) lit. c) şi art. 39 din Codul Jurisdicţiei Constituţionale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995,

SOLICIT:

1. Acceptarea spre examinare a prezentei sesizări şi includerea ei în ordinea de zi.

2. Interpretarea prevederilor art. 41 alin. (4) în raport cu art. 32 alin.(3) din Constituţie prin prisma întrebărilor enunțate supra.

Cu înaltă consideraţie,

Oleg Efrim, Ministru al justiției

Loading Facebook Comments ...

17 Comments

Add a Comment
  1. Cu siguranta, PNL in final va avea chistig de cauza.
    Argumente:

    – unirea a doua Germanii.

    Nimeni nu a fost tras ulterior la oarecare raspundere pentru unirea produsa. Deci, reunirea unei natiuni nu a fost un act anticonstitutional si nimeni nu a indraznit sa se implice in decizia poporului german.

    – in RM a fost deja precedentul, in care organele judecatoresti au dat chistig de cauza in problema promovarii spotului electoral, care promoveaza direct ideea Unirii. Mai ales ca acest subiect nu era stipulat in Statutul PNL.

    – sunt si alte argumente …..

  2. http://www.constcourt.md/file/Actele%20Curtii/acte1998/h_37.pdf

    Acesta e lincul, unde deja Curtea Constitutionla a interpretat deja art.41 alin.1, nustiu ce mai vrea Ministerul Justitiei, insa deja cred ca e persecutare.

  3. Chiar Constituţia R. Moldova permite punerea în discuţie a Unirii cu România:

    “Articolul 142: Limitele revizuirii

    Dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale.”

    Rezultă că atâta timp cât PNL-RM militează prin mijloace paşnice, democratice şi legale pentru acest scop, nu este nimic anticonstituţional.

  4. HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind interpretarea articolului 41 alin. (1) din
    Constituţia Republicii Moldova
    Nr.37 din 10.12.98
    Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-2/1 din 07.01.1999
    * * *
    În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională în componenţa:
    Pavel BARBALAT – preşedinte
    Nicolae CHISEEV – judecător
    Mihai COTOROBAI – judecător
    Constantin LOZOVANU – judecător
    Gheorghe SUSARENCO – judecător-raportor
    cu participarea grefierului Lucia Popa, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedinte al Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, Radu Ţurcanu, consultant superior în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art. 41 alin. (1) din Constituţie.

    Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, prezentată în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

    Prin decizia Curţii Constituţionale din 21 septembrie 1998 sesizarea
    a fost acceptată pentru examinare în fond.

    Avînd în vedere materialele dosarului, punctele de vedere solicitate Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi opiniile expuse în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific Consultativ pe lîngă Curtea Constituţională, precum şi cadrul legal intern, convenţiile internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, audiind informaţia judecătorului-raportor,

    Curtea Constituţională a constatat:

    1. În sesizarea sa deputatul în Parlament Victor Cecan solicită interpretarea prevederilor articolului 41 din Constituţie „Libertatea partidelor şi altor organizaţii social-politice”, care prin alin. (1) stipulează: „Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri”.

    Autorul argumentează necesitatea interpretării clauzelor acestui articol constituţional prin următoarele.

    Art. 2 alin. (1) din Constituţie declară că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care, potrivit art. 5 alin. (1) din Constituţie, se realizează în condiţiile democraţiei, care se exercită în condiţiile pluralismului politic, un element al căruia, constată autorul sesizării, sînt partidele şi alte organizaţii social-politice. Art. 41 alin. (1) din Constituţie, arată autorul sesizării, conţine în sine elemente ce ţin de organizarea şi funcţionarea partidelor politice (dreptul la asocierea liberă în partide şi în alte organizaţii social-politice), precum şi unele reglementări ale sistemului electoral (participarea partidelor şi altor organizaţii social-politice, în condiţiile legii, la alegeri). Avînd în vedere că, potrivit prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituţie, atît organizarea şi funcţionarea partidelor, cît şi sistemul electoral ţin de domeniul legilor organice (lit.a) şi lit. g) din articolul numit), autorul sesizării ajunge la concluzia că libera asociere a cetăţenilor în partide şi în alte organizaţii social-politice nu poate fi condiţionată de legea organică cu privire la partide. Numai participarea partidelor şi organizaţiilor social-politice la alegeri poate fi condiţionată, dar în acest caz, susţine autorul sesizării, condiţionarea urmează să fie stabilită în legea privind sistemul electoral.

    Ţinînd cont de cele expuse, autorul roagă să fie interpretat art. 41 alin. (1) din Constituţie în următorul context:

    – în care lege organică – în legea ce ţine de organizarea şi funcţionarea partidelor sau în legea ce reglementează sistemul electoral

    – se condiţionează participarea partidelor şi altor organizaţii social-politice la alegeri?

    – poate oare asocierea liberă a cetăţenilor, drept declarat constituţional, să fie condiţionată prin lege organică în funcţie de numărul cetăţenilor ce se asociază în partide şi alte organizaţii social-politice sau în funcţie de numărul unităţilor administrativ-teritoriale în care locuiesc cetăţenii ce doresc să se asocieze în partide şi în alte organizaţii social-politice?

    2. În scopul stabilirii voinţei autentice a legislatorului constituant, la examinarea art. 41 alin. (1) în aspectul solicitat de autorul sesizării, Curtea Constituţională reţine următoarele.

    Tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, inclusiv Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice*, prevăd că orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate şi de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.

    ———————–
    * Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat la 16 decembrie 1996 la New-York, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 217-XII din 28 iulie 1990. Aşadar, membrii partidelor şi sindicatelor se asociază în mod liber pentru protecţia intereselor lor. Din cuprinsul reglementărilor internaţionale rezultă că asocierea în partide politice exprimă voinţa politică a cetăţenilor, iar asocierea în sindicate contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice, sociale ale salariaţilor. Pentru a se asigura libertatea de opinie a cetăţenilor, este necesar însă ca cetăţenii să se poată asocia şi în alte forme organizatorice, cum ar fi: uniuni, ligi, organizaţii, asociaţii obşteşti, mişcări pacifiste şi de apărare a drepturilor omului, organizaţii de femei, de veterani, de invalizi, de tineret, de copii, societăţi ştiinţifice, tehnice, ecologiste, culturale, sportive, alte societăţi benevole, uniuni de creaţie, comunităţi naţional-culturale, fundaţii şi alte instituţii obşteşti, constituite în vederea exercitării drepturilor civile, economice, sociale şi culturale. Deci, practica internaţională consfinţeşte dreptul la asociere liberă a cetăţenilor în diferite asociaţii obşteşti, politice, sindicate. Constituţia Republicii Moldova, prin art. 41, statuează expres că cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice, iar prin art. 42 – că orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate.

    Avînd în vedere importanţa partidelor şi altor organizaţii social-politice în viaţa societăţii, faptul că pluralismul politic este o garanţie a democraţiei constituţionale, Constituţia a stabilit că organizarea şi funcţionarea partidelor politice se reglementează prin lege organică (art. 72 alin. (3) lit.g). Astfel, organizarea şi funcţionarea partidelor politice sînt supuse reglementărilor constituţionale şi legale.

    În concordanţă cu principiul pluralismului politic, Constituţia statuează libertatea constituirii partidelor, stabilind totodată unele restricţii în chiar textul Constituţiei (recunoaşte drept neconstituţionale partidele şi alte organizaţii social-politice, care prin scopurile ori activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova). Totodată, Constituţia stabileşte că partidele şi alte organizaţii social-politice se constituie pe baza asocierii libere a cetăţenilor.

    Aceasta presupune că cetăţenii sînt liberi să-şi exprime voinţa privind asocierea într-un partid sau altul sau să nu se asocieze în nici un partid, această voinţă nefiind impusă sau dictată din afară. Legislatorul nu a stabilit restricţii politice de natură să împiedice asocierea benevolă a cetăţenilor în partide şi în alte organizaţii social-politice.

    Deci, ca orice asociaţie, partidul şi altă organizaţie social-politică sînt expresia exercitării de către cetăţeni a dreptului la asociere, ca manifestare liberă, nestingherită a voinţei lor de a se constitui într-un partid sau altul, în funcţie de scopurile acestora.

    Aceasta rezultă expres din art. 41 alin. (1) din Constituţie „Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice”.

    Întru realizarea scopului pentru care a fost constituită, orice asociaţie politică de cetăţeni (partid sau organizaţie social-politică) urmează să-şi dobîndească personalitatea juridică.

    Organizarea şi funcţionarea partidului politic, care din punct de vedere juridic este o asociaţie benevolă de cetăţeni şi care, spre deosebire de alte asociaţii ale cetăţenilor, îşi propune scopuri politice, sînt supuse unor reglementări legale. Astfel, art.72 alin. (3) lit.g) din Constituţie stabileşte că organizarea şi funcţionarea partidelor politice face obiectul raporturilor juridice reglementate prin lege organică.

    Din prisma perspectivei juridice partidul politic este persoană juridică, dacă are o organizaţie de sine stătătoare, patrimoniu, acţionează pentru realizarea unui scop legitim. Aceste trei elemente obligatorii conferă personalitate juridică unui partid, care şi-o dobîndeşte în momentul înregistrării, dar nu exclud stabilirea unor criterii suplimentare, ce derivă din însuşi scopul creării acestor asociaţii politice – dobîndirea puterii. În acest sens legislatorul ar putea stabili alte criterii pentru înregistrarea partidului politic, cum ar fi, de exemplu, criteriul reprezentativităţii.

    Curtea Constituţională menţionează că stabilirea unor criterii ce ţin de organizarea şi funcţionarea partidului politic (modul de creare, scopul creării, existenţa unui patrimoniu, unei structuri de sine stătătoare, înregistrarea, principiul reprezentativităţii derivă direct din dreptul Parlamentului de a le reglementa prin lege organică, drept prevăzut expres înart. 72 alin. (3) lit.g) din Constituîie.

    Referitor la criteriul invocat de autorul sesizării privind condiţionarea asocierii libere în partide politice prin reprezentativitatea membrilor săi, Curtea Constituţională constată că principiul reprezentativităţii nu contravine dreptului constituţional de asociere liberă a cetăţenilor, dar ar putea fi neconstituţional, dacăprin efectele sale ar conduce la suprimarea dreptului de asociere sau la efecte similare cu o asemenea suprimare.

    Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională constată că stabilirea prin legea organică privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice a unor criterii ce ţin de dobîndirea de către acestea a personalităţii juridice nu poate servi drept impediment în realizarea dreptului la libera asociere a cetăţenilor în partide politice, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituţie.

    3. Autorul sesizării solicită, de asemenea, interpretarea art. 41 alin. (1) din Constituţie în următorul aspect: în care din legile organice, prevăzute de art. 72 alin. (3) lit. a) şi lit. g), se condiţionează participarea partidelor şi altor organizaţii social-politice la alegeri.

    Potrivit art. 72 alin. (3) din Constituţie, sînt reglementate prin legi organice:

    a) sistemul electoral;
    g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice.

    Constituţia nu stabileşte în mod expres că participarea partidelor şi a altor organizaţii social-politice la alegeri urmează să fie reglementată prin lege organică privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice.

    Totodată, sistemul electoral, care, potrivit art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie, se reglementează prin lege organică, înglobează modul de organizare şi desfăşurare, condiţiile generale de participare a tuturor concurenţilor electorali, inclusiv a partidelor politice la campania electorală pentru alegerea diferitelor autorităţi.

    Astfel, Curtea Constituţională constată că, prin prisma reglementărilor constituţionale din art. 41 alin. (1), 72 alin. (3) lit. a) şi g), modul de participare a partidelor politice la alegeri urmează să fie reglementat prin lege organică, după cum se prevede în art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie.

    Pentru motivele expuse, conducîndu-se de art. 26 alin. (1) şi (2), art. 27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională,art. 66, 69 şi 70 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

    Curtea Constituţională

    H O T Ă R Ă Ş T E:

    1. Reglementarea juridică a modului şi condiţiilor de participare a partidelor şi altor organizaţii social-politice la alegeri se efectuează în baza prevederilor unei legi organice conform art. 72 alin. (3) lit.

    a) din Constituţie.
    2. Stabilirea prin legea organică, prevăzută în art.72 alin.(3) lit.g) din Constituţie, a criteriului reprezentativităţii pentru înregistrarea partidelor şi organizaţiilor social-politice nu este prin sine însăşi un impediment în exercitarea dreptului cetăţenilor la libera asociere în partide şi în alte organizaţii social-politice, drept consfinţit în art. 41 alin. (1) din Constituţie.

    3. Conform art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi atăcată şi se publică în „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

    Preşedintele
    Curţii Constituţionale Pavel BARBALAT
    Chişinău, 10 decembrie 1998.
    Nr. 37.

  5. CC nu poate admite demersul MJ din motivul că :

    1. art 141 din Constituţia RM prevede în mod expres , că Constituţia poate fi revizuită la propunerea cetîţenilor , guvernului şi cel puţin 1/3 din deputaţi;

    2. Proiectele de legi constituţonale pot fi prezentate Parlamentului numai cu avizul CC;

    3. Art 142 (1) prevede în mod expres,că independenţa, suveranitatea precum şi neutralitatea poate fi revizuită prin referendum:

    Limitele revizuirii

    (1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

    4. reeşind din faptul, că Constituţia poate fi revizuită la iniţiativa şi a deputaţilor conform art 141, iar în parlamentul RM toţi deputaţii fac parte din formaţiuni politice, reese, că PARTIDELE PARLAMENTARE SÎNT ÎN DREPT DE INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ PRIVIND RVIZUIREA CONSTITUŢIEI LA CAPITOLUL SUVERANITĂŢII, INDEPENDENŢII ŞI NEUTRALITĂŢII, iar Curtea Constituţională trebue să avizeze acest proiect.

    5. În caz că CC va admite demersul MJ de interzicere a obiectivului PNL de UNIRE cu România, această decizie va contrazice articolului 141 şi 142 din Constituţia RM , care stipulează în mod expres, că Partidele politice din Parlament pot iniţia revizuirea Constituţiei la capitolul suveranitatea, integritatea şi neutralitatea RM şi deci activitatea lor, adică a partidelor politice, nu ar fi în contradicţie cu Constituţia şi CC ar trebue să dea aviz pozitiv.

    În cazul cînd CC va admite demersul MJ, atunci CC nici odată nu va putea da aviz pozitiv la vreo iniţiativă de revizuire a Constituţiei la capitolul suveranităţii şi independenţii RM şi deci din start CC va îngrădi drepturile deputaţilor, adică a unor formaţiuni politice, prevăzute în art 141 din Constituţie, şi deci deciziile CC vor deveni anticonstituţionale.

    6 Concluzie: Dacă un partid parlamentar prin activitatea sa este în drept să iniţieze revizuirea Constituţiei la capitolul suveranităţii, integrităţii şi independenţei RM , atunci şi activitatea partidelor extraparlamentare , care au în obiectiv aceleaşi intenţii nu pot fi considerate anticonstituţionale.

    Reese că MJ, ori interpretează Constituţia unilateral, sau independenţa MJ se prezumă, cu părere de rău.

  6. 6 Concluzie: Dacă un partid parlamentar prin activitatea sa este în drept să iniţieze revizuirea Constituţiei la capitolul suveranităţii, integrităţii şi independenţei RM , atunci şi activitatea partidelor extraparlamentare , care au în obiectiv aceleaşi intenţii nu pot fi considerate anticonstituţionale.

    Aceasta este prevăzut în 2 şi 3 a art 41 din Constituţia RM:

    ” Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale în faţa legii”.

  7. Ministerul justiţiei face un joc murdar.

    Art 10 p.3 din legea nr 294-XVI din 21 12 2007privind partidele politice prevede în mod expres, că înregistrarea modificărilor în statut se efectuiază conform art 8 p.3-6

    Art 8 p.3 prevede, că MJ în termen de 1 lună va înregistra modificările sau va refuza înregistrarea , decizie care poate fi atacată timp de 10 zile la Curtea de Apel

    Legea sus menţionată nu prevede procedura suspendare a examinării cererii pe motive de consultare sau alt motiv.

    Legea prevede expres 1 lună, pentru a da posibilitate formaţiunii politice să atace decizia şi după o decizie definitivă să revină în cadrul legal de activitate.

    Ignorarea termenului de o lună din partea MJ este o încălcare a drepturilor constituţionale .

    MJ a încălcat legea.

    De ce MJ tergiversează examinarea cererii, încălcînd prevederile legale de examinare.

    Se urmăreşte un scop bine organizat.

    A dispărut de pe arena politică o formaţiune de dreapta AMN, adispărut şi MAE, trebue să mai dispară şi PNL, care probabil puţin, dar totuşi încurcă cuiva.

    Pentru a dizolva o formaţiune politică este necesar să fie întrunite exigenţele prevăzute de art 22a legii privind partidele politice .

    În cazul PNL MJ , prin tergiversarea examinării cererii în termeni legali, urmăreşte scopul de a juca pe nervi PNL , şi a acumula probe pentru a dizolva partidul în temeiul art 22 p2 lit A care prevede:

    art22 p2 MJ va înainta o acţiune Curţii de Apel în care va solicita dizolvarea partidului politic dacă:

    A) Partidul activează în baza statutului său cu modificări neînregistrate în modul stabilit de lege.

    Deci, neînregistrînd modificările PNL nu poate activa, în caz că se depistează vre-o acţiune sau activitate a a PNL în perioada cînd modificările încă nu sînt înregistrate, MJ va avea temei juridic de a se adresa la Curtea de Apel pentru a dizolva PNL.

    Însă în aceste condiţii se încalcă dreptul PNL de a activa, deoarece , în prezent nu sînt înregistrate modificările şi nici un răspuns conform legii nu există.

    Deci MJ încalcă drepturile PNL.

    În ce priveşte probe pentru a dizolva partidul MJ trebue să ştie, că sîntem puţin mai deştepţi decît cred ei şi nu vom da temei pentru a ne învinui de activitate ilegală pentru adizolva partidul în temeiul art 22 p2 lit A.

    Numai că aici parvine o întrebare: A cui joc face MJ????????????

  8. Mihai Morteanu spune:
    13 martie 2012, la 19:07

    „Deci, neînregistrînd modificările PNL nu poate activa, în caz că se depistează vre-o acţiune sau activitate a a PNL în perioada cînd modificările încă nu sînt înregistrate, MJ va avea temei juridic de a se adresa la Curtea de Apel pentru a dizolva PNL.Deci, neînregistrînd modificările PNL nu poate activa, în caz că se depistează vre-o acţiune sau activitate a a PNL în perioada cînd modificările încă nu sînt înregistrate, MJ va avea temei juridic de a se adresa la Curtea de Apel pentru a dizolva PNL.”

    D.Morteanu, nu este asa. PNL a initiat procedura de examinare a cazului de neinregistrare de catre MJ a modoficarilor statutului sdoptat la Congresul III al PNL.
    Pina la solutionarea litigiului, PNL va activa in conditiile statutului vechi. Timpul in care nu este solutionata problema cu neinregistrarea modificarilor, legislatia nu prevede restringerea activitatii partidului. In final, modificarile vor fi inregistrate. Veti vedea. Legislatia internationala, pe care Moldova s-a obligat sa o respecte, are efect superior actelor normative interne.
    Da, vor incerca diferite tertipuri, in frica sa nu deranjeze „viespile”. „Viespile” oricum vor intepa mereu tot ce nu le place si misca in urul lor.

  9. Pt A.Can

    Dacă s-a iniţiat o procedură de examinare a cazului atunci, da.

    Însă legea partidelor politice nu prevede expres aşa procedură.

    Art 22 p2 lit A prevede expres, dizolvarea partidului în caz de activitate cu statut şi program modificat neînregistrat în mod legitim.
    Prin alte cuvinte , în RM nu există o lege să nu aibă cel puţin 2 interpretări.

    Eu nu zic că partidul va fi dizolvat, ci încerc să le ghicesc gîndul, că doar trebue să fie o motivaţie de a tergiversa examinarea cererii PNL de modificare a statutului, care nu vine în contradicţie cu Constituţia prin prizma art 141 şi 142 a Constituţiei, la care m-am referit în postarea de mai sus.

  10. Ocupatia ruseasca continua mereu in Molodva de Est, prin tradatorii mafioti! Si ei simt ca le vine sfârsitul,
    caci România Mare se va realiza in curând!

  11. Mihai Morteanu spune:
    13 martie 2012, la 20:08

    Procedura de examinare a unui litigiu nu este alta de la caz la caz. In perioada examinarii litigiilor nu se pot intreprinde masuri restrictive libertatii omului-oamenilor, nici macar fiind intruniti intr-un partid politic, pina la decizia finala, care ar putea fi adoptata in instanta unternationala.

  12. Art 22 p2 lit D prevede:

    MJ va înainta Curţii de Apel o acţiune cu privire la dizolvarea partidului în caz dacă activitatea partidului se desfăşoară prin săvîrşirea unor acţiuni violente.

    PCRM-ul , perturbînd şedinţa comisiei de securitate , practic întrerupînd lucrările şedinţei timp de o oră nu este alt ceva decît o acţiune violentă.

    La data de 16 martie PCRM-ul planifică nişte acţiuni violente, prin care vor să întrerupă lucrările şedinţei parlamentare de alegere a preşedintelui .

    Aceste acţiuni cad sub incidenţa art 22 p2 lit D , şi MJ are tot temeiul săse adreseze la Curtea de Apel şi a solicita dezolvarea PCRM-ui.

    De ce tace MJ şi nu se conformă legislaţiei?

  13. Pt Morteanu

    MJ face jocul rusilor, al lui Formuzal, al lui Filat, al comunistilor, al „statalistilor” si al altora ca astia.

  14. Pt am 2.5 ani de cînd încerc să demonstrez într-un caz contravenţional, că legea nu poate fi interpretată de la caz la caz aşa cum doresc unii.

    Vă închipuiţi, 2,5 ani se examinează un caz contravenţional în care autorităţile vor să-mi confişte averea dobîndită licit, iar Morteanu 2,5 ani le explică că conform art 46 din Constituţia RM Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată, aducîndu-le în exemplu şi jurisprudenţa internaţională.

    Însă dacă este o comandă ei trebue să o execute, chiar cu încălcare a art 6 a Convenţiei Europene, care prevede dreptul la un proces echitabil şi în timp REZONABIL.

    Dar cuvîntul rezonabil ştiţi, că în RM este determinat de interesul cuiva. Astai justiţia RM.

  15. Mihai Morteanu spune:
    13 martie 2012, la 22:10

    Eu cred ca legislatia va fi respectata, poate…. cu mare intirziere…..
    Ce tine de experienta mea, eu inca nu am pierdut niciun proces….
    Fara „pile si piliule”. Deacea, in cazul dat, eu nu judec dupa ce si cum s-a intimplat cu altii, eu stiu cum s-a intimplat cu mine. Inca cred ca exista si judecatori corecti, care fac justitie corecta si nu impart dreptatea la bunul lor plac . Intotdeauna au fost si functionari corecti. Ei sunt marea majoritate.
    Cei corupti sunt putini, dar deranjeaza mult si tare….Ei lasa impresia coruptibilitatii sistemului…..

  16. Pt A Can.

    Şi eu aş vrea să cred, însă timp de 2,5 ani am auzit atîtea minciuni declarate în instanţa de judecată şi nu de cineva , ci de cei care cică se luptă cu corupţia, iar cei care îmfăptuesc justiţia ascultă şi eu simt cum le tremură picsul, deoarece am aşa o impresie, că toţi tremură în faţa lor că vedeţi voi , ei sînt de la corupţie.

    2,5 ani eu aduc probe în apărarea mea, deşi conform legii contradictorialităţii obligaţiunea de a demonstra vinovăţia î-i aparţine agentului constatator, şi deşi toate instanţele pe care le-am trecut pînă acum văd nevinovăţia mea, însă nu au curajul să se pronunţe împotriva oho-ho-ho cui. Dacă eram într-un stat democratic cu o justiţie independentă aceşti băiţei demult stăteu la dubă.

    Deaceia şi ne judecăm pe un caz contravenţional 2,5 ani, fiindcă instanţele de judecată văd adevărul, însă curaj lipseşte sau e alt ceva la mijloc, dar şi împotriva mea nu se pot pronunţa , fiindcă înţeleg, că mai devreme sau mai tîrziu probele aduse de mine vor exploda şi nu se cunosc consecinţele.

    Pentru a găsi răspuns la acest fenomen din RM , trebue să dăm răspuns la întrebarea: cum de în RM sînt traşi la răspundere medici, pedagogi, vameşi, poliţişti, judecători, avocaţi, iar conform unui sondaj pînă în prezent nici un colaborator al CCCEC nu este tras la răspundere ,pentru implicarea în acţiuni ilegale.

    reese că cel mai cinstit organ din RM este CCCEC-ul.

    Şi problema nu este în sondaj, problema este în noi , în justiţie, că toţi văd, dar toţi tremură cînd aud cuvîntul CCCEC, cum pe timpuri tremurau de NCVD sau de KGB.

    Şi atunci parvine întrebarea, cine înfăptueşte justiţia în RM , dacă justiţia singură tremură în faţa CCCEC-ui.

    Şi cu părere de rău eu am dreptate, şi toţi înţeleg că eu am dreptate , însă puţini care au curajul să recunoască adevărul.

    Asta-i fraţilor justiţia din RM, şi eu cu mare bucurie mi-aşi schimba părerea, însă nu prea am motive.

  17. Anunt Important: Sărbătoarea UNIRII:
    ——————————————
    La 27 martie 2012 se împlinesc 94 de ani
    de la Unirea Basarabiei cu România.
    —————————————
    Grupurile „Spirit Românesc” şi „Faptă nu Vorbă”,
    membre componente ale Platformei Civice Acţiunea 2012, vor organiza Duminică, 25 martie, o manifestație cu ocazia zilei de 27 martie, când se împlinesc
    94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
    Manifestația va începe la ora 16.00, având ca punct
    de plecare scuarul Academiei de Știință a Moldovei (bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, numărul 1).

    Sărbătoarea va avea forma unui marș
    pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
    până în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din Chisinau

    Rugăm toți participanții
    să aducă cu ei drapele tricolore.
    http://pavelmunteanu.union.md/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *