Rolul PNL în politica de azi (cu video și divertisment)

Audiam, ca de obicei, emisiunea nocturna a lui Oleg Brega. Un cetatean a incercat, la un moment dat, sa explice de ce nu a mers referendumul din 5 septembrie 2010. A spus ca satrapii comunisti i-au speriat pe oameni ca democratii vor sa faca un referendum pentru a uni RM cu Romania. Oamenii, avind creierii rasclatiti si speriati de autoritatile sovietice si comuniste ca ”vine jandarmul roman sa le fure saracia”, i-au ascultat pe comunisti si nu au iesit la referendum. Iar Ghimpu si liberalii se tot desolidarizeaza de atunci ca nu ei sunt unionisti si ca nu vorbesc despre Unirea cu Romania. Chiar regretam ca nu au curajul comunistii sa spuna corect, nu minciuni – PNL este unionist si a venit cu Mesajul “Avem nevoie de un Presedinte care sa ne conduca spre Unirea cu Romania!” Aveti aici spoturile interzise de Comisia Electorala Centrala, la solicitarea lui Serioja Sirbu, pozitie sustinuta de acei membri, unii reconfirmati ca atare in CEC de guvernantii liberal-democrati. Noi ne-am cistigat, totusi, in Curtea de Apel si Curtea Suprema de Justitie dreptul de a promova spotul unionist. Ceea ce nu a fost niciodata in politica moldoveneasca.

Referendumul s-a prabusit. Si bine a facut. Noi, PNL, am fost intr-o situatie dificila, pentru ca Programul nostru prevedea atunci alegerea Presedintelui RM prin vot direct – asa votase Congresul I al PNL, lucru neschimbat de Congresul al II-lea, desfasurat in regim comunist. A trecut faza, referendumul “proletel”, adica a esuat. PNL si-a schimbat, intre timp, Programul, eliminind institutia Presedintiei din el. Insa atunci, dupa 5 septembrie, mai multi politicieni, analisti si oameni simpli au spus ca referendumul nu a trecut din cauza PNL, care a speriat populatia cu Unirea. Noi suntem foarte bucurosi ca am stricat brinza. A influentat PNL? Da. E aici un anume rol al PNL? E.

Mergem mai departe. In campania de dinaintea alegerilor de la 28 noiembrie 2010 PNL a iesit deschis cu mesaj unionist. Activistii PNL s-au sacrificat, dar au impins curajos mesajul, repudiat de PL, de PLDM, nu mai spun de PD si PCRM. Dupa alegeri, Ghimpu, care se tot agita sa se desolidarizeze de acest mesaj (raminind pe mai vechiul stereotip “despre Unire, unionism, Romania, romanism, limba romana ori nu vorbim deloc, ori vorbim in soapta, ca nu aduce voturi”), a spus ca PL a luat putine voturi din cauza mesajului unionist al PNL. Asta dupa ce, pe 16 aprilie 2010, am avut, impreuna cu dl M.Severovan, o intilnire cu M.Ghimpu, caruia i-am spus ca ori cooperam PL si PNL, semnind un acord, ori PNL lanseaza mesajul unionist. Nefiind obligati sa il punem la punct, am facut-o, totusi, colegial. A influentat, prin urmare, PNL mersul politicii in 2010? A influentat.

La 28 iunie 2011, PNL a desfasurat un Mars national in memoria victimelor regimului comunist, pregatindu-l inainte de asta cu vreo luna si jumatate. Le-am spus celor care ne-au propus sa ne organizam ca, atunci cind va afla PL, va prelua stindardul si ne va impiedica pe noi, PNL, sa facem acest lucru. Asa a si fost. Mai mult – PL ne-a interzis sa intram in PMAN, a luat microfoanele si a fugit. Ca Ivan Bodiul la inceputul luptei pentru renasterea nationala. Astfel – a fortat oare PNL direct PL sa faca o actiune, desfasurind-o din motivul ca nu cumva sa o faca doar PNL? A fortat, chiar daca iarasi PL a tratat PNL-ul asa cum l-a tratat.

Continuam. De cind a inceput tevatura cu alegerea unui Presedinte al RM, noi, PNL, ne-am pronuntat categoric impotriva alegerii unui Presedinte prorus, lupta dindu-se intre cei ce vor unul din astia, pe de o parte,  si PL, pe de alta parte, caruia PNL ii sufla in ceafa. Ghimpu a luat de la PNL, mai exact de la Pavlicenco, ideea ca nu ne trebuie un Presedinte prorus, ci unul mai roman sau – ce cred ei ca e posibil si inofensiv – unul zis proeuropean (ca sa nu spunem mankurt/pragmatic, de fapt – tot un Presedinte prorus.)

PL vrea acum sa prinda trei iepuri – sa ramina in Parlament, sa nu ajunga sa provoace alegeri anticipate, ca nu se stie ce surprize aduc; sa voteze un Presedinte prorus, mascat proeuropean, fortat de celelalte doua componente, de strada, de Dodon, de papusarii rusi si, ”cica”, de populatie; sa nu-si piarda segmentul electoral. Va reusi? Nu stiu, dar daca va gresi, votind o “matrioska” de-a aitolahului centristilor Lucinschi, sigur ca va pierde, iar electoratul se va scurge si spre PNL. Influenteaza, astfel, PNL politica moldoveneasca netacind si spunind ferm ce e bine si ce nu e bine pentru RM? Cu certitudine – da.

Pe noi ne dor in cot sondajele si topurile celor 50 de ”maldaveni influenti” sau “palitishieni” din “politikoanele” voastre. Noi stim ca suntem influenti. Da, astazi suntem blocati, marginalizati, calcati in picioare de guvernanti, persecutati – exact asa ca pe timpul comunistilor… Insa stiti vorba ceea – ”az așă, mîine-așă, tătî vremea n-a și-așă”. Iac-așă. Vitalia P.

Si un articol elocvent de Constantin Tănase, inca din 21 martie 2011. Fiți atent la ultimul alineat.

http://www.timpul.md/articol/mizeria-pragmatismului-politic-moldovenesc-21720.html

Mizeria pragmatismului politic moldovenesc…

E ştiut: puterea îi schimbă pe oameni, corupe chiar şi sufletele pe care le credeam inocente şi candide. Ajuns sus, fostul „băiat din popor” începe a călca altfel şi a se uita altfel la cei din jur.
Dacă până a ajunge sus „băiatul din popor” nu sclipea ca inteligenţă, consulta colegii, avea o grămadă de întrebări la care nu ştia răspunsul, cum ajunge sus – cu el se produce o metamorfoză uluitoare: devine brusc cel mai deştept dintre pământeni şi are răspuns la toate întrebările. E un fenomen general, universal, nu unul pur moldovenesc, cu precizarea că la noi fenomenul dat e mai pronunţat şi se manifestă prin forme mai groteşti şi mai penibile.

… Am adus în discuţie acest subiect nu întâmplător. Am să evoc, drept argument, şedinţa parlamentului din 25 februarie. În acea zi, deputata PL Ana Guţu a venit în plenul parlamentului cu iniţiativa de modificare a unui articol care vizează dreptul românilor din R. Moldova de a se autoidentifica drept români în actele de stare civilă. După lungi şi penibile „dezbateri”, comuniştii, ajutaţi de 15 deputaţi PLDM, au scos de pe ordinea de zi respectivul proiect de lege şi au decis să fie „întors în comisie” pentru o analiză suplimentară. A trecut aproape o lună şi nimeni nu mai vorbeşte de „amendamentul Guţu”, ceea ce înseamnă că i s-a „pus punct”, a fost îngropat pe un termen nedefinit. Astfel, comuniştii, cu ajutorul a 15 deputaţi… anticomunişti şi pragmatici, au „dat la cuţit” proiectul de modificare a unui articol de lege de o semnificaţie aparte, care face parte din categoria „subiectelor sensibile”. Să nu uităm: de la ’90 încoace, toate administraţiile i-au umilit pe moldovenii care doreau să se autoidentifice drept români prin refuzul brutal de a le recunoaşte legal acest drept. Şi când s-a încercat eliminarea din legislaţie a acestui articol discriminatoriu, în mod cu totul surprinzător, opiniile comuniştilor au coincis cu opiniile celora care ne-au convins să-i votăm fiindcă vor o Moldovă fără Voronin şi fără comunişti. Abia acum am înţeles: da, ei au vrut ca Voronin şi comuniştii să plece, dar să rămână ideologiile şi practicile lor.

„Duelându-se” cu deputatul comunist Reşetnikov, fostul director al SIS-ului, deputata PL Ana Guţu a scăpat o precizare care merită reţinută: „R. Moldova, a declarat ea, încă nu s-a maturizat şi nu este pregătită încă pentru reforme serioase şi profunde”. Evident, zicând „R. Moldova”, Ana Guţu a avut în vedere clasa noastră politică, inclusiv „noul val” de politicieni care, ne-am convins, spre regret, prea repede au prins gustul puterii (citeşte: au fost corupţi de putere), împotmolindu-se în oportunism şi politicianism. Nu vreau să afirm că şi „noul val” de politicieni – tineri, pragmatici şi proeuropeni – suferă de aceeaşi boală rusească a antiromânismului, dar comportamentul lor a fost unul descalificant. Luând cuvântul în dezbateri, deputatul comunist Reşetnikov încerca să demonstreze că modificarea propusă de Ana Guţu nu e făcută la Chişinău, dar în România, şi scopul ei este de a reduce numărul de moldoveni şi a spori numărul de români în R. Moldova… Nu a urmat o replică pe potrivă din partea deputaţilor anticomunişti. Asta este marea mizerie a politicii noastre: ajunşi sus, cei care se autodeclară „de dreapta”, „proromâni” şi chiar „unionişti”, devin… pragmatici, ca să nu zic „enigmatici şi cuminţi”.

Edificator în contextul dat e şi cazul lui M. Ghimpu care, în februarie anul trecut, fiind atunci în dubla funcţie de preşedinte al legislativului şi preşedinte interimar al republicii, într-un interviu acordat ziarului rusesc „Komsomolskaia pravda” declara: „Când noi vorbim despre limba română, ca atare, nu trebuie să se înţeleagă că Moldova se va uni cu România. E un bluf. Unirea cu România nu se va săvârşi niciodată! În timpul ultimei vizite a lui Băsescu, a devenit clar că noi niciodată nu vom fi în componenţa României. Moldova e un stat independent. Această speculaţie despre Unirea Moldovei cu România trebuie pusă undeva mai departe, în sicriu. Astăzi, noi trebuie să ne ocupăm de economie. Şi să punem punct acestor speculaţii pe bază naţională”.

Pun şi eu punct, devastat de un dezgust fără margini… C.T.