Am impresia uneori ca despre aceste probleme mai scrie C.Tanase si cu mine. Dar mai ales acum, cind se vede cu ochiul liber ca PCRM a lasat un dezastru in toate domeniile, chiar si in mentalitatea celor care azi ne conduc, e nevoie de alte discutii. Ai deja aproape convingerea ca R.Moldova intra in disolutie, solutia ar mai fi o revolutie, care sa conduca la unirea cu primul stat romanesc. Dar despre aceasta trebuie sa se discute in spatiul public. De ce nu se discuta decit putin, pe la Republica lui Mihai Fusu, dar asa… Probabil pentru ca televiziunile pretins libere sint controlate de antiunionisti si chiar antiromani. Demonstrati ca nu e asa si ca nu sint teme tabu pentru dezabateri, adica faceti altfel, nu ca pe timpul comunistilor… Vitalia Pavlicenco
Constantin Tănase: „Intelectualii români şi frica de ruşi”
„Renunţ şi astăzi la „tematica internă” şi revin la berbecii noştri, cu atât mai mult că ieri încheiam editorialul despre Băsescu, intelectualii români şi ruşi cu promisiunea că vom discuta şi celălalt aspect al problemei – „lipsa de reacţie a Chişinăului la acuzaţiile aduse lui Băsescu de către Rusia”. Acest lucru mi se pare necesar şi pentru că multe reacţii la articolul meu vizează eterna problemă a intelectualităţii…
Intelectualitatea basarabeană şi ruşii
Chestiunea intelectualităţii basarabene, proiectată în spaţiul istoric de la 1812 încoace, e una în egală măsură complicată şi dramatică. Nu risc să pornesc discuţia ei aici fiindcă abordarea ei, fie şi fugară, solicită mai mult spaţiu şi timp. Îmi permit să punctez doar câteva lucruri. De două sute de ani, intelectualitatea basarabeană s-a format şi a activat într-un peisaj dominat de spiritul velicorus. Acest fapt nu putea să nu-şi lase amprenta asupra modului ei de a gândi şi acţiona. Atrag atenţia cititorului, îndeosebi a celui de peste Prut, că marii bărbaţi politici basarabeni care au făcut Unirea de la 1918 au fost absolvenţi ai universităţilor din capitala Imperiului Rus. Acelaşi Alexe Mateevici, „cântăreţul limbii române”, a făcut facultatea în limba rusă la Kiev.
Basarabenii B. P. Hasdeu şi Constantin Stere, ca să evoc doar doua nume mari ale științei și politicii românești, au făcut studii tot ”la ruși”.
Pe parcursul timpului, atitudinea elitelor politice şi culturale bucureştene faţă de aceşti „basarabeni ruşi” a fost diferită, dar constantă a fost o uşoară „crispare” şi neacceptare a lor. Nu s-au prea schimbat nici astăzi lucrurile. Poate anume această legătură istorică de două secole a intelectualităţii basarabene cu ruşii şi este motivul acelei răceli cu care e tratată chiar şi „intelectualitatea unionistă”, poate anume de aici porneşte atitudinea uneori deschis boierească faţă de scriitorii basarabeni. Există poate o gelozie istorică în acest sens sau o nemulţumire pentru faptul că noi, basarabenii, am fi venit „de-a gata” să ne folosim de o ţară şi o naţiune „făcute” de alţii? Nu ştiu. E un subiect aparte care trebuie discutat cu responsabilitate şi calm.
Despre rezistenţa faţă de ruşi
Da, încă nu s-au născut în stânga Prutului „intelectuali doctrinari”, ca la Bucureşti; da, în scrisul nostru mai fac carieră calchierile din limba rusă; da, avem intelectuali intraţi deschis în slujba ruşilor; da, e încă puternică „ispita slavă”, ca să reiau un termen de la Mircea Vulcănescu; da, există o românofobie inexplicabilă în minţile unora – toate acestea există, dar mai există ceva: un spirit de rezistenţă faţă de ruşi. Dacă această rezistenţă nu ar exista, Republica Moldova ar fi arătat astăzi cu totul altfel sub aspect etnic şi cultural. Poate pe alocuri se exagerează, dar pentru noi atitudinea faţă de ruşi este acea hârtie de turnesol care ne permite să deosebim prietenii de duşmani, laşii şi fricoşii – de oamenii verticali. Din păcate, specificul situaţiei în care se află intelectualitatea de la Chişinău nu a fost înţeles la Bucureşti, marii intelectuali de aici – scriitori, ziarişti, directori de opinie, reprezentanţi ai societăţii civile – ne-au tratat şi ne tratează cu un fel de silă amestecată cu frică, cuvintele-cheie cu care suntem definiţi fiind „naţionalişti, marginali nostalgici, încremeniţi în proiect, paşoptişti întârziaţi, păşunişti, provinciali”.
În contextul discuţiei pe marginea declaraţiei lui Băsescu, ziaristul bucureştean Ovidiu Nahoi se întreba cu un aer de mentor: „Şi noi ce-am vrea? Să ne dea ruşii Basarabia înapoi? Să fim serioşi!..”. Sunt foarte serios şi de aceea îi răspund domnului Nahoi cu cuvintele lui Eminescu: Eh, frate, frate, „dacă tu ştiai problema astei veţi cu care lupt…”, nu ai pune asemenea întrebări… Ai întreba altfel: dar de ce să nu ne dea ruşii Basarabia înapoi!!!??? România nu are „oameni politici de calibru, care să poată înghiţi o broască râioasă pe stomacul gol, dacă interesele României o cer”, ne mai dă de înţeles ziaristul. Poate, nu zic, mi se pare însă că unii politicieni de la Bucureşti au burta plină cu broaşte râioase şi nu li se face rău…
De ce să nu supărăm Rusia?
Am reţinut, în context, şi altă poziţie – mă refer la cea a lui Ion Cristoiu, care sper să fie o excepţie care confirmă altă regulă. Citez: „Au trecut 67 de ani de la cumplitele vremi ale lui 1944. România nu mai e o ţară ocupată de Armata Roşie. Ba mai mult, România e membră NATO şi a Uniunii Europene. Şi cu toate acestea, în zilele din urmă, am fost martorii stupefiaţi ai unor declaraţii făcute de politicieni, de membri ai aşa-zisei societăţi civile, de lideri de opinie având drept laitmotiv strigătul înspăimântat: „Să nu supărăm Rusia!”… (vedeţi AICI textul integral)… Cel mai prost lucru pe care l-am putea face acum ar fi să ne irosim timpul şi energiile cu tradiţionalul căutat de purici în blana potricălită a unităţii noastre naţionale. E cazul, poate, să pornim o dezbatere deschisă şi onestă asupra problemei? Să nu ne temem de ruşi…
cata aroganta, cica doar CT si mine, pai cine esti tu ? vitamino? o scula platita de amicii interlopi ai lui Dodon? asa ca lasa VRAJEALA
Într-o declaraţie recentă, Dmitri Rogozin se referea la scutul american antirachetă din România ca la „un câine care se cacă în curtea noastră”.
http://www.timpul.md/articol/moscova-il-ataca-din-nou-pe-basescu-25025.html
Pt mg
De ce aroganta? Dati-mi linkuri si demonstrati ca nu este asa. E simplu. Numai ca nu poti face nimic doar cu invidia – mai trebuie curaj si vointa intelectuala, pe care idolii vostri nu le au. Uite asa – NU LE AU. Pentru ca ei au frica de rusi, mentalitatea de sclav in fata rusilor, sint santajabili.
Republica Moldova, cel de-al doilea stat rusesc?
Ivan Grec, una din moaştele încă active ale ideologiei stalinismului şi antiromânismului, analizează (AVA.MD) cauzele victoriei lui Dorin Chirtoacă şi a înfrângerii lui Dodon. El enumeră mai multe cauze ale eşecului comuniştilor în Chişinău, însă concluzia finală, generală e următoarea: „Alegerile în municipiul Chişinău au decurs conform scenariului politic şi etnopolitic al lui Constantin Tănase: unionistul Chirtoacă împotriva moldovenistului Dodon. Componentele „succesului” (ghilimelele îi aparţin lui Ivan Grec) învingătorului Chirtoacă au fost antimoldovenismul etnic şi politic, rusofobia, ura faţă de minoritari…”.
Cu adevărat, frica are ochi mari, dacă Ivan Grec vede în cele câteva editoriale ale mele pe această temă un întreg „scenariu politic şi etnopolitic”, conform căruia s-au desfăşurat alegerile locale în Chişinău. Trecem cu multă înţelegere peste această eclipsă intelectuală a autorului, pentru că ne interesează altă opinie a sa, şi anume, cea potrivit căreia armele de luptă ale lui Chirtoacă împotriva lui Dodon au fost antimoldovenismul etnic şi politic, rusofobia şi ura faţă de minoritari”. Deoarece nu mi-e clar până la capăt ce sens pune Grec în termenii „antimoldovenism etnic şi politic”, mă voi referi la acest aspect când autorul va reveni şi va explica lucrurile.
Haideţi să ne lămurim cu celelalte două acuzaţii, formulate cum nu se poate mai clar şi univoc: „rusofobia şi ura faţă de minoritari”. Aşadar, Ivan Grec îi aduce lui Dorin Chirtoacă două acuzaţii grave, care nimeresc sub incidenţa Codului Penal, or, rusofobia şi ura faţă de minoritari înseamnă xenofobie. Remarcăm că autorul nu aduce măcar o singură probă ce i-ar sprijini acuzaţia – şi nu le aduce din foarte simplul motiv că ele, aceste probe, pur şi simplu nu există! Avem de-a face cu un fenomen cunoscut la noi: cu orice ocazie, exponenţii Rusiei, în lupta lor împotriva elitelor culturale şi politice naţionale, le acuză constant de „rusofobie”, „ură faţă de minoritari”, „românounionism”, „legionarism”, „fascism”, „nazism” ş.a.m.d. Aceste acuzaţii au devenit atât de „fireşti”, încât noi nici nu le mai dăm atenţie, nu polemizăm, invocând acelaşi argument – „să nu ne punem cu nebunii”. Cred că nu e cea mai înţeleaptă soluţie, căci ideologia „nebunilor” nu e deloc inofensivă – ea are teren şi prinde rădăcini. Scorul la limită înregistrat de „românul” Chirtoacă în confruntarea cu „moldoveanul” Dodon confirmă cu prisosinţă acest adevăr…
Elitele noastre politice naţionale, iar în persoana lor Statul, se fac a nu observa că, după declararea Independenţei, R. Moldova este obiectul unei invazii şi agresiuni informaţionale şi ideologice fără precedent. De la ’90 încoace, totul şi toate au fost şi sunt prezentate Europei, Occidentului, lumii întregi prin prisma Moscovei, mai exact: războiul Rusiei împotriva R. Moldova – drept „conflictul de pe Nistru”, grevele studenţeşti din vara lui 1995 împotriva excluderii Istoriei Românilor din programele de studiu – drept „mâna Bucureştiului” ş.a.m.d., până la evenimentele din 7 aprilie 2009, prezentate de ruşi drept „tentativă de lovitură de stat organizată de români”. Ruşii acţionează deschis în RM, televiziunile lor, presa în general, zeci de site-uri, organizaţii nonguvernamentale, persoane fizice concrete poartă zilnic un război informaţional deschis împotriva R. Moldova şi a României. În armata ce poartă acest război o pondere deloc neglijabilă o au aşa-zişii „idioţi utili”, începând de la naivii propriu-zişi şi terminând cu „onegiştii cu bărbuţe” şi „onegistele cu musteţi”, care-şi imaginează că promovează aici valorile europene, cum ar fi „diversitatea prin unitate”, „multiculturalismul”, „toleranţa etnică” ş.a.m.d. Toate manifestările de demnitate şi patriotism le par acestora „naţionalism jegos”, iar exponenţii lui – nişte marginali sau nişte „profitori plătiţi de români”. Presiunea din interior şi din exterior este atât de puternică, încât se pare că Statul nu mai poate opune rezistenţă. Aici trebuie să mai adăugăm un fapt extrem de important: elitele care vin la putere, inclusiv cele de pe segmentul „proromânesc”, „de dreapta”, cum se văd cocoţate în vârful piramidei, adoptă un discurs „european moldovenist”, care îşi are rădăcinile în cernoziomul proimperial rusesc. Aşa se face că, din oportunism, prostie, sete de parvenire sau din alte motive, mai „intime”, aceştia, încetul cu încetul, se rostogolesc spre punctul de vedere imperial rusesc şi sovietic asupra istoriei noastre: anul 1812, anul 1918, anul 1940, anul 1941, foametea organizată din 1946-47, deportările, deznaţionalizarea românilor moldoveni etc.
Ca urmare, în şcoli se predă o istorie ideologizată şi rusificată, articolul 13 cu „limba moldovenească” stă ca o stâncă de granit în Constituţia R. Moldova, minorităţile rusolingve (care beneficiază de cea mai democratică legislaţie în domeniu şi au mai multe drepturi decât majoritarii) s-au consolidat drept o minoritate imperială într-o enclavă etnică ce vorbeşte, cântă şi votează pe acest principiu. La această minoritate mai adăugaţi şi Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Moscovei, care traduce în viaţă conceptul Patriarhiei ruse conform căruia R. Moldova face parte din „spaţiul spiritual şi cultural pravoslavnic rusesc”.
Aceste lucruri există în realitate, nu sunt inventate de mine sau de alţi „naţionalişti”, „marginali”, „românounionişti”, fascişti… Alegerile din 5 iunie 2011 ne-au pus în faţa unor realităţi pe care nu mai putem să le neglijăm: după ce, ani la rând, am declarat că R. Moldova este al doilea stat românesc, iată că vedem altceva, şi anume – R. Moldova e pe cale de a deveni un al doilea stat rusesc. Şi de această perspectivă este vinovată nu numai Moscova imperială, ci şi Chişinăul în iţari. Ce am în vedere? Aşteptaţi puţin şi o să vă explice „politologul” Ivan Grec.
Dar jurnalistii de ce nu-i intreaba pe cei trei crai de la rasarit (Lupu, Ghimpu si Filat) ce parere au despre ce a zis Basescu si despre ce reactie au avut rusii?
Ar putea sa-l intrebe si pe Rompuy, daca tot vine azi la Chisinau 😀
Pentru Marian : Interesant articolul publicat de d-voastra .
http://blog.nistru-prut.info/?p=2797
La 5 iulie 2011, în ziarul „Adevărul”, dr. Igor Caşu a publicat articolul „Este Ion Antonescu un erou sau nu ?” În câteva rânduri istoricul menţionat ne recomandă să nu-l glorificăm pe mareşalul I. Antonescu pentru că elogierea lui Antonescu – aliat al lui Hitler – în România şi Republica Moldova are o conotaţie antieuropeană…”
Notă: Mareşalul Ion Antonescu este un erou-martir din următoarele considerente:
1) Erou – pentru că în 1941 a fost în fruntea armatei române care ne-a eliberat de ocupanţii sovietici, salvând, astfel, vieţile a peste 2 mln. de români care locuiau în Moldova de est (actuala Republica Moldova),
2) Martir – pentru că ocupanţii sovietici, în 1946, după simularea unei judecăţi, încălcând legislaţia de atunci a României, l-au omorât.
Întrebare: Ne-a scăpat ceva ?
ЭКОНОМИКА. Грузия на первом месте по уровню прогресса. Россия на 97-м
Результаты рейтинга были обнародованы в Москве на заседании Экономического клуба ФБК. Эксперты составили интегрированный рейтинг на основе результатов самых известных в мире исследований, посвященных тем или иным аспектам развития стран мира.
В ходе исследований учитывались рейтинги Всемирного банка, ООН и других международных аналитических центров по индексу конкурентоспособности, условий ведения бизнеса, развития человеческого потенциала, экономической свободы, восприятия коррупции и др.
Усредненное значение семи ключевых рейтингов позволило ранжировать 101 страну по уровню прогресса. Как отмечают сами авторы проэкта, «рейтинг показывает, в каком направлении и с какой скоростью двигались национальные экономики, и может быть использован в качестве инструмента прогнозирования».
Россия заняла в «Рейтинге прогресса» 97-е место. Согласно данным, для России такое положение обусловлено ухудшением позиций по Индексу качества жизни (минус 40 позиций), по Индексу восприятия коррупции (минус 33 позиции), по Индексу условий ведения бизнеса (минус 26 позиций).
Первое место в «Рейтинге прогресса» заняла Грузия. Как отмечают эксперты, по всем индексам Грузия за последние 5 лет поднялась на 207 мест. Ключевую роль в этом сыграли Индекс условий ведения бизнеса, в котором Грузия переместилась со 112 места в 2006 году на 12 место в 2011 году, и Индекс экономической свободы Института Cato, в котором она поднялась соответственно с 81 на 23 место. Проведенные в последние 5 лет реформы заметно улучшили деловой климат в стране.
Последние 4 места заняли Венесуэла, Никарагуа, Украина и Боливия. В середину рейтинга попали Норвегия, США, Австралия, Новая Зеландия, Австрия, Великобритания, Япония, Германия, Франция, Канада
P/u Marian.
Bun articol. În timp ce nimeni nu poate exclude alegeri repetate între Chirtoacă şi Dodon, Chirtoacă este acuzat nu doar de propaganda Rusiei şi comunişti, dar şi de politicienii care strigă că partidul lor este unicul partid „anticomunist” şi cel mai „proromân”. Avînd în vedere că Preşedintele acestui partid este politician experementat, Doctor în ştiinţe se poate face concluzia că conştient se doreşte nu numai de Rusia şi comunişti, dar şi de această Doamnă cîştigarea alegerilor de către Dodon, dar ulterior la parlamentare va cîştiga şi Voronin.
Sfârșitul epopeei „Mihai Ghimpu”
blog.galbur.md
Au trecut anii, am crescut, iar evenimentele prin care am trecut din 2009 încoace și prin care trec ultimele săptămâni mi-au deschis ochii, și mintea, și sufletul și m-au îmbătrânit cu câțiva ani. Vreau să scriu așa, câte un pic despre tot ce-mi vine în cap la moment, mi-e foarte greu căci am milioane de gânduri și emoții ce-mi tachină creierul, însă țin cu tot dinadinsul să deschid ochișorii cu uldorași ai celor cărora le pare că viața e roz, că câcatul are gust de HUBA BUBA și că… Mihai Ghimpu e salvatorul națiunii 🙂 Toți cei care-mi citesc articolele, au remarcat că, indiferent cine calcă pe bec, Filat, Chirtoacă, Ghimpu, Lupu, nu mai zic de comuniști, este criticat în cel mai dur mod de către mine.
Arma lui Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu bate la inimioară cu așa zisa sinceritate și cu alura sa de ”politician prostuț”, un fel de ”da eu nu știu”, ”da iaca ei”, unde-i dreptatea”, ”dar noi niciodată” și tot așa. Asta-i arma sa, pe care o folosește pentru a pătrunde în sutele de minți naive ale copilandrilor entuziasmați din PL și nu doar. Sunt sigur că-mi pun multă lume-n cap prin ce scriu, dar asta e, adevărul mereu a durut și a fost incomod pentru cei care nu au vrut să-l audă. (citească)
Ghimpu aici нeпричём
La finele anului 2010, începutul lui 2011, a apărut la lumina zilei cel mai mare dușman de după Imperiul Otoman și URSS, al Moldovei – Vladimir Plahotniuc, alias Vlad Ulinici. Atenționez și rog să citiți atent ce scriu: Astăzi, 06.07.2011 cel mai mare pericol pentru Republica Moldova, stat suveran, nu îl reprezintă așa cum cred toți PCRM în frunte cu alcoolicul Vladimir Nicolaevici sau România (pentru tabăra zombată), ci anume Vladimir Plahotniuc. În fine, așa o întrebare sugestivă: în această perioadă, de când plahotniucomania e la modă, de câte ori l-ați văzut pe Dorin Chirtoacă sau Mihai Ghimpu să se dea cu părerea (critica) despre acest Al Capone al Moldovei? Pentru cei care nu știu răspunsul – NICIODATĂ ! De ce? Păăăăi… ca să nu credeți că Ghimpu are nimb, vă zic, e bun prieten cu Plahotniuc, destul de bun pentru a ceda locuri prin Parlament, cred că știți despre ce vorbesc, nu?
Imediat după alegerile de la finele lui 2009, Partidul Liberal, adică Mihai Ghimpu, că mai mult nimeni nu hotărăște acolo nimic, îl înaintează pe Corneliu Ghimpu la Banca Națională a Moldovei (BNM). 90% din moldoveni au sărit ca moldovenii, uăăăăăi, și-i asta uăi, nepotism, iaca văi, aista bagă nepoțî pisti tăt. Mai ales comuniștii au sărit ca griveii după os. DAR (!), hai să fim sinceri, nu-i prost per general domnu’ Mihai să-și bage nepotul la BNM în văzul unei societăți turbate și salivante. Așa deci, anume Vladimir Plahotniuc a încercat, prin intermediul Paridului Liberal, să-l pună în fruntea BNM pe Corneliu Ghimpu, vărul primarului Dorin Chirtoacă. De ce? Păi… Corneliu Ghimpu este vicepreşedintele Victoriabank care îi aparţine nimănui altuia decât lui Vladimir Plahotniuc. Întrucât această candidatură nu a trecut, Mihai Ghimpu l-a înaintat pe un alt om al lui Plahotniuc, Dorin Drăguţanu, care, se pare, este şi el rudă cu Ghimpu şi Chirtoacă.
Ar mai fi de menţionat că mama lui Dorin Chirtoacă, Valentina Chirtoacă, lucrează în calitate de economist la aceeaşi bancă, Victoriabank, din 1993, iar soţia lui Mihai Ghimpu este şef de departament la Ministerul Culturii, care este condus de Boris Focșa – la fel slugă a lui Plahotniuc. Totodată, potrivit unor surse de informare, Mihai Ghimpu ar fi dat în arendă companiei petroliere ”Petrom”, al cărei proprietar este Plahotniuc, întreaga reţea de benzinării ”Eurosim”, pe care o controlează liderul PL, din câte știu eu personal, în special în raionul Cimișlia.
Serviciul Informații și Securitate este controlat de ”păpușar”
După partajarea ministerilor, imediat după ultimele alegeri parlamentare, SIS-ul a revenit Partidului Liberal, din câte cunosc, șef fiind numit Gheorghe Mihai. DAR (!), SIS-ul are o mare problemă, există câteva grupări care nu se înțeleg între ele. Gruparea lui Reșetnicov, gruparea pro Filat și nucleul SIS-ului – vă dați deja seama cui aparține. Nu demult am scris câte ceva dintr-un dialog de-al meu cu Mark Tkaciuk din PCRM (fă click aici). Da, am fost cam confuz, cum adica PG (PD) și SIS (PL=PD) încearcă să facă legătura între unii naționaliști și Mark Tkaciuk? Da, o fi avut posibil Tkaciuk careva atribuții la provocările din aprilie 2009, daaaar, ce legătură e între ăsta și noi? Niciuna. Până când de fapt nu ”mi-am dat seama” că, pe lângă faptul că ”păpușarul” de dimineața până seara se gândește cum să-l frece pe Filat și să distrugă PLDM-ul, concomitent prelucrează și PCRM-ul. Să fim serioși, dacă îl iai pe Tkaciuk din PCRM, partidul moare, da’ moare rapid de tot, căci omul ăsta chiar e talentat în ale politicii. Am auzit ”ca secret” că platforma și structura PLDM, în 2007, la fel de Tkaciuk a fost elaborată (așa ceva nu se va alfa niciodată).
În fine, ceea ce-am scris mai sus e și public, nu-i mare secret, doar că nu fiecare are interesul și dorința să aibă acces la informațiile ăstea. Spre marele meu regret (nu am nimic cu PL), Partidul Liberal este o nouă jucărie,la fel, costisitoare, a lui Plahotniuc, iar Mihai Ghimpu… ăăăă… după ce-am scris mai sus, fiecare sper să-și creeze o părere despre el, eu mi-am creat-o.Și încă ceva? Voi chiar credeți că Dorin Chirtoacă (pe care sincer l-am susținut și am vrut să câștige) la alegerile din Chișinău a câștigat, așa, că este el puternic? Hai lăsați-mă măi, o fi Dodon boseac comunist și putred de bogat, dar pe ”păpușar” nimeni nu-l concurează în țara asta la ceea ce înseamnă a ”organiza” și a ”decide”.
Un fel de post scriptum, pentru cineva posibil prost scriptum, mă rog, așa dar: în Chișinău ”băieții” se pregătesc de turul 3 (info neoficială), la Bălți ”băieții” se pregătesc de surprize – surprize, în toamnă vom avea președinte – Vlad Filat, preș. parlament – PCRM (?) – premier – PCRM (în caz că nu ia Chișinăul din al 3-lea tur poate fi chiar Igor Dodon)
Uneori aşteptarea ne maturizează, alteori ne omoară. V-aţi gândit vreodată că o aşteptare nu seamănă cu alte aşteptări? Aşteptările diferă între ele ca oamenii.
Sursa: Blogul lui Dragoş Galbur
Russia Today: România vrea să recâștige Republica Moldova în viitorul apropiat
„Activiştii din România militează pentru unirea cu țara vecină, Republica Moldova, până anul viitor. Ei spun că luptă pentru restabilirea dreptăţii, deoarece cele două ţări erau unite istoric. Efortul lor, însă, nu este împărtăşit de toată populația din Republica Moldova”, scrie Aleksey Yaroshevsky, autorul reportajului “Unire sau anexare: România vrea să recapete Republica Moldova” de la postul Russia Today (versiune engleză).
„Prin unire înțeleg ca poporul român de pe ambele părţi ale frontierei să trăiască într-un singur stat. După pactul Ribbentrop-Molotov am fost pe nedrept separați şi dorim să reparăm acest adevăr istoric”, spune coordonatorul Acţiunii 2012, George Simion.
Potrivit autorului articolului, poziția oficială a Bucureștiului spune că reunificarea celor două state va avea loc doar atunci când Republica Moldova va deveni membru al UE. „Însă, unii politicieni din Republica Moldova şi-au exprimat îngrijorarea față de declarațiile preşedintelui român Băsescu care se pare nu va aștepta această eventualitate și va extinde hotarele ţării absorbind țara vecină. Acum câteva luni, preşedintele român a declarat deschis că în următorii 25 ani Moldova se va reuni cu România după ce va adera la Uniunea Europeană. România, prin acţiunile sale, discreditează întregul concept de integrare europeană, deoarece pentru majoritatea populației din Republica Moldova, integrarea europeană nu înseamnă unire cu România”, scrie Russia Today, care-l citează pe Iurie Muntean, secretarul general al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.
„Este greu de imaginat o reunificare în viitorul apropiat. Până la 40 la sută din români ar dori unirea cu Basarabia, însă aproape două treimi din populaţia Republicii Moldova doreşte să trăiască într-un stat independent”, conchide autorul articolului.
Sunt un biet moldovean
Şi mi-e soarta amară
Nu-s Ion ci Ivan
Şi nu domn, ci ”tovărăş”
Despărțit de ai mei fraţi
De ghimpata hotară
M-am lăsat împăcat
Cu a mea soartă amară
M-au făcut comunist
Şi-am ajuns de ocară
”Stalinist- bodiulist”
Şi mancurt fără ţară
Cu fanfare întâlneam
Pe “nacealnici” la gară
Şi-n Rusia căram
Pâinea mea cea amară
Şi ca musca muream
“Ridicat” într-o seară
Şi-n Siberia visam
La Moldova natală
M-au înscris în kolhoz
Într-o noapte de vară
Şi de-atunci nu mai am
Nici imaş nici mioară
Cu alfabet ne-nțeles
Şi cu graiul-povară
Eu cântam până mai ieri
Cât mi-e viaţa de dragă
Sunt un biet moldovean
Mai blajin ca mioara
Cu credinţa în neam
Cu credinţa în Ţară
Sunt un biet moldovean
La răscruce de cale
Încotro s-o apuc
Fără “starşii tovarişhi”
Fără bici si lozinci
Ce-şi pierdură valoarea
Fără acei comunişti
Ce-mi (f…) vânduseră Ţara
Bucovina-i la nord
Si la sud… Basarabie
Reunită-ntru tot
Revedea-te voi oare?!
Sunt un biet moldovean
Mai blajin ca mioara
Cu credinţa-n neam
Cu credinţa în Ţară
Sunt un biet moldovean
La răscruce de cale
Încotro s-o apuc
Că la deal că la vale???!!!
(6 septembrie 1990)
Aceasta deklaratie politika eu un biet moldovean am compus-o la PODUL DE FLORI DE LA SKULENI LA 30 MAI 1990 SI AM PUBLIKAT-O KU AJUTORUL MARELUI NOSTRU PATRIOT MIRCEA ION SNEGUR IN ZIARUL LUCAFARUL…Asa ka fiti atenta in declaratii d-na PAVLI..CEN..CO.
FRICA DE RUSI? de care rusi? Ei toti sunt plini de minciuni. „Eroii” lor ca de exemplu Zoia Kosmodemeanskaia, ba chiar si Iurii Gagarin, in realitate nici nu au existat… ci sunt rodul unei propagande pentru a tampi masele…
Глобальный обман «Космонавт Гагарин» был спланирован в США
Время публикации: Сегодня в 14:37
http://www.reflex.cz/clanek/dokument/42259/byl-globalni-podfuk-kosmonaut-gagarin-naplanovan-v-usa.html
B том, что представительства за рубежом и аккредитованные журналисты отслеживают публикации о своих странах, ничего нового нет. И зачем им там быть, если они не будут информировать свои власти и своих граждан. Однако непосредственно с авторами публикаций эти люди контактируют редко, пишет журналист исследователь чешской Reflex Ян Бервид-Букуа.
Так от одного коллеги из США я получил такое письмо: «Наше ЦРУ никаким мазохизмом не страдает. Поддаться идеологическим глупостям СССР? No, way. Полет Юрия Гагарина в космос мы не могли опровергать, потому что мы сами его придумали. Это было сотрудничество ЦРУ, ФБР, Пентагона и советского ГРУ по спасению Хрущева и его антисталинской политики. Вы опытный политолог. Остальное вы додумаете сами. Good luck».
Этот коллега в своих утверждениях даже ссылался на директора ЦРУ по науке и технологиям Гленна А. Гаффни (Glenn A. Gaffney, Directorate of Science & Technology) и на директора по вопросам изучения разведдеятельности ЦРУ Петра С. Усовски (Petr S. Usowsky, Center for the Study of Inteligence). Речь при этом вроде бы шла статье «Смерть ненастоящего космонавта Гагарина – политическое убийство?».
Ни Гаффни, ни Усовски я не знаю. Я никогда с ними о Гагарине не говорил, но давайте попробуем с помощью метода эмпирического анализа и политологической компаративистики (см. аргумент «додумаете сами») прийти к дедуктивному заключению и приемлемой гипотезе.
В завершении ХХ-го Съезда КПСС, 26-го февраля 1956 года, первый секретарь КПСС Никита Хрущев произнес свою секретную речь о культе личности Иосифа Сталина. Бывшего советского диктатора Хрущев причислил к политическим преступникам типа Адольфа Гитлера и Бенито Муссолини. Поскольку речь была «секретной», было невозможно ее прямо передать в США. Так ГРУ придумало в Москве план «обходного пути».
ГРУ позаботилось, чтобы одна копия рукописи попала в руки польского журналиста еврейского происхождения Виктора Граевского. Он передал копию израильской разведке Моссад. Оттуда «секретный доклад» Хрущева попал прямо на стол шефа ФБР Эдгара Гувера (J. Edgar Hoover).
Простые смертные в Восточной Европе о «разоблачении культа личности» ничего не знали, но осведомленная номенклатура коммунистических партий от Москвы до Восточного Берлина знала все. Начались народные восстания в Польше и Венгрии. Сталинисты в ЦК КПСС занервничали, возник сильный фронт против взглядов Хрущева.
Новая экономическая политика, называемая Chozraščot (хозрасчет), не работала так, как должна была. Реформаторы знали, что, если они хотят хотя бы частично добиться успеха в устранении последствий «культа личности», необходимо с данной проблематикой ознакомить всю советскую общественность.
Это было запланировано на XXII Съезд КПСС в октябре 1961 года. Но Никита Хрущев неукоснительно требовал видимых успехов, поскольку политика «развенчания культа личности» была объявлена уже в 1956 году, а до 1961 года ничего практически не сдвинулось с места, сталинисты твердо стояли на своих позициях.
Реформаторы в Москве знали, что новый президент США Джон Ф. Кеннеди – сторонник ликвидации политики Сталина в СССР, и, таким образом, они поставили все на Белый дом. Однако очень скоро настало разочарование. Американцы не хотели помочь ни единым долларом. Они лишь хотели вести переговоры о разоружении. Этого было мало, и мгновенного эффекта такие длительные переговоры точно бы не дали. Но, тем не менее, США были заинтересованы в том, чтобы Никита Хрущев сохранил свои позиции. Итак, пришло время разведок обеих стран. Надо было разработать план «мгновенного эффекта» (якобы названного в анналах ЦРУ Immediate Effect called Cosmos).
Кто был действительным автором этого так называемого «мгновенного эффекта», в доступных источниках найти нельзя. Лично я бы приписал авторство пройдохе Гуверу. Так или иначе, факт остается фактом: 3-го марта 1961 года глава ФБР Эдгар Гувер, шеф ЦРУ Аллен Уэлш Даллес (Allen Welsh Dulles) и глава Пентагона Роберт Макнамара (Robert McNamara) встретились, чтобы создать план по спасению первого секретаря ЦК КПСС и чтобы Вашингтону это не стоило даже доллара.
План был прост и одновременно гениален. Благодаря первенству в запуске спутника в 1957 году большевистская Россия обратила на себя исключительное внимание всего мира. А если на этот раз она будет первой страной, отправившей человека в космос?
Все это, конечно, необходимо сделать в период с 3-го марта (встреча трех шефов) по 5-е мая 1961 года (США в этот день сами отправят своего астронавта в космос – Алана Шепарда). А то, что у СССР еще нет необходимого ноу-хау, чтобы успешно отправить пилота в такую сложную миссию, неважно.
Москва запустит пустой космический корабль типа «Восток» на орбиту и будет утверждать, что там находится пилот-космонавт, а Вашингтон все подтвердит. Потом придет очередь спецслужб США и СССР. Их задача будет заключаться в том, чтобы эта «утка» обошла все уголки мира.
Также необходимо, чтобы глава советских коммунистов как можно чаще появлялся вместе с космонавтом. С идеологической точки зрения, необходимо в СМИ Восточной Европы однозначно приписывать этот «мировой успех» политике Никиты Хрущева. Об этом должен был позаботиться глава советского ГРУ Иван Серов. С этой задачей он справился на «отлично». Так не существовавшим «первым человеком в космосе» стал пилот Юрий Гагарин.
Nu am avut nicodata frica de rusi cear daca am avut ce perde. Nu am fost nicodata membru al PARTDULUI COMUNIST CEAR DACA AM FOST IMPUS SA SCRIU CERERE DE A FI PRIMIT IN EL NU AM FACUT ACEST LUCRU. Din aceasta cauza nu am facut parte din NOMENCLATURA si sper ca mai devreme sau mai tirziu voi asista la FUNERALIILE COMUNIZMULUI SI ALE NOMENCLATURII…astept sa vina LUSTRATIA CU coasa IN MINA…
Si iar Georgienii sunt BRAVO!
Ei, cu ajutorul unui agent secret infiltrat in structurile de stat ale Rusiei, au izbutit sa deconspire o banda de teroristi care aveau de gand sa atace statul Georgia.
CIRCA 20 DE TERORISTI AU FOST ARESTATI.
….
Грузины рассказали о внедренном агенте в ГРУ и победе над спецслужбами РФ
Время публикации: Сегодня в 19:08
В интервью радиостанции «Эхо Москвы» министр внутренних дел Грузии заявил, что грузинским спецслужбам удалось внедрить своего человека в ГРУ:
«Ощутимых результатов мы достигли в прошлом году, после того, как мы внедрили нашего агента. Когда нашего человека внедрили в ГРУ, с помощью этого человека мы смогли раздобыть не только схемы действия, но и коды, шифры для раскрытия тех файлов, которые передавались», — заявил Мерабишвили.
По его словам это облегчило раскрытие «очень большой сети, которая действовала, и достичь в этом отношении успеха»
Отвечая на вопрос журналиста о недавних шпионских скандалах, министр сказал, что это не «скандалы», а «разоблачения», и, что он спокойно относится к этим вещам поскольку они говорят об эффективной работе контразведки Грузии.
Вместе с тем, Вано Мерабишвили подчеркнул, что внимательно следит за событиями и доволен работой контразведки:
«Я хочу сказать, что не все российские агенты и шпионы задержаны, потому что некоторые еще остались, за которыми мы наблюдаем и продолжаем наблюдать за ними, за их планами, действиями. Я доволен работой нашей контрразведки»
По словам Мерабишвили, «Российским разведчикам стало труднее работать с Грузией, точнее сказать, они убедились, что у них осталось меньше маневров, чем они считали раньше». Причина этого в перекрытии «очень важных каналов получения информации».
Министр заявил, что после внедрения в ГРУ агента, была раскрыта целая сеть, но не назвал точное число задержанных:
«Давайте я не буду называть точное количество. Я скажу, что где-то до 20 человек были или задержаны, или попали под расследование в прямом смысле. С несколькими десятками человек оперативно работали или работают.»
In opinia mea, Tanase arunca pisica moarta in curtea de alaturi.
Intelectualitatea romana, inclusiv institutii de prestigiu cum ar fi Academia Romana au sprijinit de peste 20 de ani spiritualitatea si spiritul romanesc din Basarabia:
– membri basarabeni ai Academiei Romane
– invitatii si participari fara numar la simpozioane, la manifestari pro-unire si comemorative ale intelectualilor basarabeni care au fost pusi in contact si cu factorii politici de raspundere ai Romaniei
– decorari ale intelectualilor si ziaristilor basarabeni implicati in sustinerea romanismului de dincolo de Prut (daca nu ma insel, chiar Constantin Tanase a primit un asemenea ordin odata cu Vitalia Pavlicenco si ceilalti formatori de opinie)
– burse, fonduri financiare, etc
Oare ce suport mai consistent ar dori Tanase?
Da, sunt inelectualii lui Basescu (coincidenta?) cum ar fi Patapievici adevarat varf de lance in criticarea „nationalismului desuet” care merge pana la negarea lui Eminescu, dar astia sunt deja stigmatizati practic de marea majoritate a intelectualitatii romane.
Frica de rusi nu se manifesta in Romania ci in Basarabia, inclusiv la intelectualitatea si formatorii de opinie. Si este vorba nu atat de rusii de la Moscova, cat de rusii din Basarabia, de electoratul rus si rusofil.
Din cauza acestei frici Basarabia musteste in apele tulburi ale „independentei si suveranitatii”, ale sintagmei calpe a „celui de al doilea stat romanesc”.
Si intelectualii basarabeni in sustinerea diverselor formatiuni politice, interesati fiind ca „ai lor” sa castige alegerile pentru a avea ceva avantaje sau chiar subiecte de critica sterila, pastreaza o atitudine defensiva fata de rusii autohtoni dar care devin astfel adevaratele baghete care dirijeaza destinul Basarabiei.
Deci, domnule Tanase, draga Vitalia, care-i impartasesti parerile, voi intelectualii de dincolo de Prut aveti mingea in terenul vostru si daca-i cineva de blamat, atunci nu sunt intelectualii din Romania pentru politica impusa de sentimentul „fricii de rusi”. Pana cand responsabilitatea situatiei de la voi va fi numai a altora, voi complacandu-va in postura de victime ale trecutului si prezentului?
Cat despre Antonescu, aici lucrurile nu sunt albe sau negre. Sunt foarte nuantate. Antonescu nu a fost un erou, iar Regele Mihai un tradator atata timp cat in Romania, pana in 1944, a fost dictatura. Monarhia nu a avut absolut nicio putere, Constitutia fiind suspendata si Parlamentul dizolvat, iar tara fiind condusa exclusiv prin decretele conducatorului statului, respectiv Ion Antonescu.
Cine isi asuma acest mod de administrare al unei tari isi asuma automat si succesele si erorile. Iar, Antonescu a fost sprijinit pentru actiunile de eliberare ale Basarabiei, dar a intalnit opozitie pentru continuarea razboiului dincolo de Nistru. Ori aceasta continuare a dus la cele mai multe pierderi de vieti omenesti.
Revenind la „frica de rusi”, solutia nu este limbajul violent neacoperit de fapte ci o politica diplomatica prin care, in ziua de astazi cand forta militara nu mai este un instrument de „ajustare teritoriala”, sa se obtina maximum posibil de avantaje nationale. Cu alte cuvinte, se poate obtine reunificarea prin diplomatie, sau prin „razboiul rece” al cuvintelor?
Iar diplomatia in aceasta directie ar fi indicat sa aiba loc printr-o colaborare pana la identificare intre diplomatia Bucurestiului si aceea a Chisinaului, o diplomatie pe care am numit-o candva diplomatie in tandem.
Dear, it is not necessary for you to report everyone’s mistakes to them, much less to give them corrections.
It can be difficult, when you think you know a better way to door say something, to keep that to yourself. But try.
Unless someone’s life or safety depends on it, do try.
You would not welcome someone else pointing out your own misstep, or less-than-totally-efficient approach to something.
Why point it out to them? Do you see it as your duty in life to make sure that all goes the way you think it ‘should’?
That would be an inaccurate assessment of your soul’s grander purpose.
Pt Perju.
Cu cîtă ură atacaţi pe V.Pavlicenco şi PNL .
PNL s-a reconstituit în 2006, de ce abea acum va-ţi trezit să-l atacacaţi, de cînd PNL a lansat mesajul UNIRII.
Aşa o impresie, că dacă am fi în anul 1949, apoi Dstră pe toţi PNL-ştii ne-aţi fi deporta undeva , ca să nu ne mai întoarcem şi să ne treagă gustul de UNIRE, de Patrie, de Romînia, de Românizm, aşa cum au făcut-o NCVD-ştii cu cei cu idei de românizm, de unire.
În RM sînt 30 de partide, şi dstră aţi ales anume PNL-ul să-l atacaţi.
Dar defapt nu PNL şi nu Pavlicenco atacaţi, că PNL nu este la guvernare şi nu are putere decizională, dar Dstră atacaţi ideia UNIRII, ca nu cimva de acestă idee să se molipsească şi alţi români din Basarabia, şi atunci întradevăr nu veţi fi în stare să mai puneţi rezistenţă adevărului istoric.
Aşa şi sclipeşte în fruntea Dstră – NCVD.
Dar Slava Domnului nu sîntem în 1949. şi mai departe de Soroca sau Cahul nu ne veţi putea deporta Dle NCVD-ist, cu pseudonimul Perju, că doar numai NCVD-ştii şi KGB-ştii se ascundeau sub pseudonime , nu?
iurie osoianu spune:
6 iulie 2011, la 18:06
Aceasta deklaratie politika eu un biet moldovean am compus-o la PODUL DE FLORI DE LA SKULENI LA 30 MAI 1990
Nu vă supăreţi Dle Osoianu, însă şi eu am fost la Podul de Flori în 1990, numai că la 6 mai da nu la 30 mai, şi în 1991 tot am fost la cel de-al doilea pod de flori ,ajungînd chiar la Iaşi la 16 iunie.
Şi probabil acei care vin aici cu critici în adresa UNIRII, au fost acei, care de frică să nu aibă loc al treilea pod de flori în 1992 şi ultimul, care putea uni ambele maluri ale Prutului odată şi pentru totdeauna, au iniţiat războiul de pe Nistru , aruncîndu-ne pentru 20 de ani, şi nu se ştie încă cîţi, într-un război rece cu Rusia, care cu ajutorul Dstră şi a unor vizitatori de pe acest blog ne vîră cu sila ciocălăul în gură celora, care mai încearcă să pronunţe cuvîntul ROMÂNIA.
Aşa a fost timp de 70 de ani, aşa e şi astăzi, numai că astăzi nu ne puteţi deporta ca în 1941-1949.
Mihai Morteanu spune: Nu vă supăreţi Dle Osoianu…cu ajutorul Dstră şi a unor vizitatori de pe acest blog ne vîră cu sila ciocălăul în gură celora, care mai încearcă să pronunţe cuvîntul ROMÂNIA.Sic…Dle Mihai Morteanu , arata-ti va rog macar un singur exemplu din partea mea de a baga ceva cu dea sila in in gura cuiva…
In priveste UNIREA…Va spun un adevar acu…La moment cei care cer o unire imediata a neamului rominesc comit un act nemaipomenit de tradare…Sa va ecsplic viziunea…Timp de 20 de ani i-am facut miliardari pe cei mai mirsavi reprezentanti ai RM INCLUSIV SI CU AJUTORUL VOLENS-NOLENS si a dnei PAVLICENCO si acuma saraci lipiti pamintului cerem UNIREA.De ce sa nu facem mai intii regula in BASARABIA pentru a putea intra in ograda tarii cinstiti si curati.? Rezultatele multiplelor alejeri arata intelepcunea fara hotare a poporului BASARABIEI-atita timp cit nu va naste tara asta daca nu un STEFAN pai macar un TEPES-LAPUSNEANU-nicimanui putere absoluta si…nici un fel de UNIRE…Mihai Morteanu spune: numai că la 6 mai da nu la 30 mai,…MEA CULPA – aveti dreptate …grabindu-ma am gresit data poezia e scrisa in ziua primului pod de flori la 6 mai 1990 si va mai atag inca odata atentia tuturor la ultimele rinduri scrise de mine mai bine de 20 de ani in urma…Sunt un biet moldovean
La răscruce de cale
Încotro s-o apuc
Că la deal că la vale???!!!
INTREBAREA DE ATUNCIA SCIMBAT CEVA INAPRECIEREA DIRECTIEI moldoveanului????
Pai…sa ne auzim de bine….
…Şi mai am o întrebare către cei din Alianţă
Cum de-aţi omorît în oameni chiar şi visul la speranţă
Şi de ce Voronin asăzi nu se află-n puşcărie…
-Corb la corb nu scoate ochii- doar se-mpart din ciugulire
Unde-s legile lustrării, unde-i deprivatizarea ?!
Aţi promis cu-n an în urmă… Vă dăm marea, Vă dăm sarea
Unde-s cele miliarde ce-au fost supte din popor,
Sau V-aţi înfruptat din ele, undeva într-un offşhor ?!
21 nombrie 2010…
Adaos la comentul dstra dle Mihai Morteanu…Şi probabil acei care vin aici cu critici în adresa UNIRII, au fost acei, care de frică să nu aibă loc al treilea pod de flori în 1992 şi ultimul, care putea uni ambele maluri ale Prutului odată şi pentru totdeauna, au iniţiat războiul de pe Nistru , aruncîndu-ne pentru 20 de ani, şi nu se ştie încă cîţi, într-un război rece cu Rusia, care cu ajutorul Dstră şi a unor vizitatori de pe acest blog ne vîră cu sila ciocălăul în gură celora, care mai încearcă să pronunţe cuvîntul ROMÂNIA.
CU RESPECT …iurie osoianu…
Vitalia Pavlicenco este o adevarata luptatoare.N-a tradat neamul si tara, nu s-a vandut. Cand nu poti s-o infrangi, ma refer la unii care-si posteaza ura si invidia, o numiti cu cuvinte de bulevard. Lupti contra Vitaliei, caci la mai mult nu esti capabil, cuvintele de bulevard te caracterizeaza, va caracterizeaza pe cei rataciti, cumparati, ademeniti si zapaciti de minciuna, de invidie. Rusine sexului opus ca foloseste , in lupta, prostia si nu mintea, e slabiciunea ce va face ridicoli, nu uitati, barbati sunteti. Cum suntem asa traim, unii cu avionul pleaca la nunta, altii isi plimba odraslele si sotiile prin cele mai luxoase locuri de odihna, organizeaza in Piata spectacole in bataie de joc, iar noi ne lasam condusi de emotii si nu de adevar. Treziti-va, intoarceti-va cu fata spre lumina, stergeti ochii impaienginiti.
iurie osoianu spune:
7 iulie 2011, la 00:12
In priveste UNIREA…Va spun un adevar acu…La moment cei care cer o unire imediata a neamului rominesc comit un act nemaipomenit de tradare…
Dle Osoianu, da cine cere unire imediată?
PNL PROPUNE UNIREA CU ROMÂNIA, ăsta e mesajul PNL.
V.Pavlicenco, a făcut declaraţie, că poate în ochii noştri, poate după noi tot una va avea loc unirea.
Însă pentru aceasta trebue de iniţiat procedura, de pornit calea cea dreaptă, de dat posibilitate politicienilor, istoricilor, diplomaţilor să faă studii, să facă negocieri, în cel din urmă de consultat poporul prin referendum, fiindcă aceasta nu se face tam-tam.
Dar dacă am tăcut 20 de ani, şi dstră propuneţi să mai tăcem vre-o 20, da poate 50, că nici Dstră nu sînteţi încrezut cînd va veni un Şt. cl Mare, atunci nu numai la 9 mai vom merge la Moscova pentru a defila alături de armata ocupantă , ci şi la 7 noiembrie vom mrge la Moscova pentru a sărbători revoluţia din Octombrie , agăţîndu-ne toţi cîte o panglică Sf. Gheorghe, aşa cum a făcut-o Chirtoacă.
În aşa condiţii, cînd tinerii politicieni renunţă la cetăţenia română în folosul fotoliului de deputat, îşi agaţă panglica Sf, Gheorghe sfitînd ostaşii români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei, credeţi că se va naşte un Şt. cel Mare sau un Ţapeş – Lăpuşneanu?
Mai degrabă va naşte un Lenin sau un Stalin.
http://octavianracu.wordpress.com/2009/05/06/panglica-sfantul-gheorghe-fata-cui-a-reusit-sa-capituleze-moldova/
http://www.basarabeni.ro/stiri/social/dorin-chirtoaca-face-sa-se-int-209/