Si… despre politica externa

Vineri am avut o scurta interventie telefonica la Publika TV. Am spus citeva cuvinte legat, mai ales, de compartimentul politicii externe din Programul AIE-2.

Pot afirma, la capitolul politica externa si integrare europeana, ca Programul nu e unul prea radical, avind in vedere raminerea drastica in urma in raport cu statele ce au parcurs calea de integrare in NATO si UE. Compartimentul privind politica externa este ancorat intre Est si Vest, intr-o maniera de a putea impaca fortele politice, nu si de a rupe ireversibil Republica Moldova de dependenta ruseasca.

Nu as dori ca acest compartiment sa serveasca drept “oportunitate” de a se mai bate pasul pe loc, asa cum s-a intimplat in 19 ani de guvernare agrariana si comunista.

Programul are prevederi concrete, ceea ce e obliga si va fi mai usor de apreciat – ce s-a facut si ce nu. Insa, in Program, legat de politica externa, trebuia sa nu se puna accentul mai curind pe ce vrem sa obtinem, ci pe ce trebuie, mai intii, sa facem, pentru a obtine ceva. In poza: harbuz (mold.), pepene verde (rom.) „pragmatic”

Pentru a nu supara nici Estul, nici Vestul, sunt incluse drept eligibile pentru semnarea de parteneriate strategice mai multe tari, dar si Rusia, ceea ce, iarasi, arata ca zisul vector spre UE isi va plati tributul si spre Est, ceea ce, probabil, in conceptia PD-ului, se numeste “politica echilibrata”. Sa vedem daca partenerii strategici identificati isi vor onora acest “statut de cinste”, atribuit de Chisinau.

Sigur, pentru aceasta e nevoie din partea Chisinaului, in primul rind, sa demonstreze mai putin interes personal, dar mai mult interes national, verticalitate si demnitate nationala, precum si cit mai multa vointa politica si profesionala.

Desi pina si comunistii, in unele faze “mai lucide” sau cind se suparau ca Ruisia nu ii iubeste suficient, se pronuntau impotriva CSI, noul format al Aliantei inca nu e gata sa o rupa cu aceasta structura, care deterioreaza, in continuare, imaginea statului Republica Moldova ce se vrea, parca, in UE.

Pozitia pe care o impartaseste PNL ramine aceeasi: pina nu iesim din CSI, pina nu ne propunem aderarea la NATO, nu vom avea rezultate palpabile pe drumul spre UE. Sa nu uitam si afirmatia Secretarului de Stat al SUA, Hillary Clinton, care a spus ca Statele Unite vor sprijini aspiratia euroatlantica a Republicii Moldova. Chisinaul si Alianta inca ramin surzi la aceasta oferta foarte transparenta.

Fiind intrebata de Publica TV cum se vede perspectiva R.Moldova din Germania, pot afirma ca cetatenii acestui stat, fiind nominalizat primul in sirul partenerilor europeni, cu care Guvernul AIE-2 isi propune fortificarea relatiilor bilaterale, spun ca ne cunosc, mai ales prin faptul ca au fost comunistii la guvernare, dar acum nu mai sunt. Insa, statul poate evolua spre Europa numai prin actiuni. Neprezenta, neatragerea comunistilor la guvernare este apreciata ca o realizare si o sansa de a recupera anii precedenti, pierduti sub regimurile agrarian si comuniste, care au condus dezastruos Republica Moldova in 14 ani din cei 19 ani de Independenta.

Aici, viata cotidiana a cetatenilor Germaniei este una foarte corecta. Pentru ca fara justitie, dar cu multa coruptie, nu poti asigura o dezvoltare a statului. Iar in Republica Moldova fara reforme interne in acest sens nu poti avansa spre obtinerea unei economii deschisa investitiilor straine – singura cale spre a asigura avansarea celui de-al doilea stat romanesc spre familia euratlantica.

Deci, vointa politica, demnitate nationala, multa munca si sa se faca – acceptind concesiuni, inca la infinit, in acest sens – facindu-se ce s posibil azi, dar facindu-se! – putem deschide drumul spre mai mult.

Privind reintegrarea celor doua maluri ale Nistrului – pentru ca am vazut si obiectivele la acest capitol – aici totul depinde de politicile interne promovate pe malul drept si de credibilitatea Chisinaului in fata partenerilor vestici, dar si de abilitatea unui dialog demn cu Rusia. Sa vedem daca exista asemenea persoane, care sa obtina ceva fara a se plia in mod rusinos in fata conducerii unui stat care asa si nu ne vede macar independenti, daca nu si cetateni ai unui stat romanesc cu perspectiva si romaneasca, si euratlantica.

Am dori mult ca obiectivul privind relatiile cu Romania, ce include “stabilirea unor mecanisme de interactiune in domeniul integrarii europene, menite sa asigure transferul de experienta acumulat de Romania in acest domeniu, inclusiv pe linia armonizarii legislatiei si implementarii acquis-ului comunitar, conform Declaratiei de Parteneriat Strategic European” sa nu ramina pe hirtie si golite de continut.

Sa nu uitam – politica externa este o continuare a politicilor interne. Se vor schimba acestea sau nu, urmeaza sa vedem. Dansul care incepe cu scumpirea gazelor, sigur, poate fi interpretat ca presiune din partea Rusiei pentru formarea altei coalitii decit cea dorita de Moscova. Insa, odata si odata, trebuie sa intelegem – nu Rusia trebuie sa scada pretul pentru gaze, ci Republica Moldova trebuie sa faca asemenea reforme si sa asigure, sa obtina o asemenea crestere eonomica, ce ar permite ca oamenii sa aiba atitia bani, incluisiv cei social defavorizati, ca sa poata plati si gazele, dar si sa poata suporta alte reformem menite sa ne aduca in spatiul euratlantic.

Sa uram succes noului Guvern si sa stam cu ochii pe AIE-2.

Vitalia Pavlicenco

POLITICA EXTERNA

Obiective de guvernare:

Promovarea unei politici externe dinamice si coerente in scopul asigurarii intereselor nationale ale Republicii Moldova si crearii unei imagini pozitive a tarii.

Intensificarea dialogului si cooperarii cu statele membre ale Uniunii Europene in vederea dinamizarii reformelor politice, economice, sociale si juridice orientate spre alinierea la standardele europene in vederea obtinerii statutului de candidat pentru aderare la UE.

Impulsionarea relatiilor bilaterale si cooperarii multilaterale, promovarea raporturilor de buna vecinatate si edificarea unor parteneriate strategice cu UE, Romania, Ucraina, Federatia Rusa si Statele Unite ale Americii.

Valorificarea plenara a potentialului de cooperare cu China, Japonia, India, Turcia, Coreea de Sud si cu alti actori globali si regionali in ascensiune.  Promovarea intereselor de securitate nationala pe plan international.

Efectuarea reformelor interne in domeniile relevante si realizarea demersurilor politico-diplomatice la Consiliul Europei in vederea incheierii procedurii de monitorizare a Republicii Moldova si trecerii la etapa de postmonitorizare.

Promovarea unei diplomatii economice active in vederea crearii conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila a tarii.

Protejarea drepturilor si intereselor cetatenilor Republicii Moldova peste hotare.

Consolidarea cadrului institutional necesar pentru promovarea eficienta a politicii externe.

Actiuni prioritare:

Integrarea europeana:

Implicarea activa a intregii societati, a tuturor fortelor politice si a actorilor externi relevanti in vederea transformarii Republicii Moldova intr-un stat european cu o perspectiva reala de aderare la UE;

Adoptarea si promovarea valorilor si normelor europene in toate domeniile de activitate a societatii, inclusiv prin onorarea angajamentelor asumate in cadrul Consiliului Europei;

Crearea conditiilor adecvate pentru integrarea politica si economica in UE prin incheierea Acordului de asociere, in conformitate cu prevederile Parteneriatului Estic;

Negocierea si implementarea normelor Acordului de Comert Liber, Aprofundat si Cuprinzator cu Uniunea Europeana;

Asigurarea liberei circulatii in spatiul UE pentru cetatenii moldoveni prin implementarea Planului de actiuni privind liberalizarea regimului de vize;

Implementarea actiunilor incluse in Parteneriatul de Mobilitate dintre UE si Republica Moldova;

Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar, in contextul negocierii Acordului de Asociere, a altor acorduri in curs de negociere intre Republica Moldova si UE si, respectiv, a procesului privind liberalizarea regimului de vize;

Consolidarea cadrului juridic si institutional necesar pentru promovarea integrarii europene;

Valorificarea plenara a oportunitatilor oferite de Parteneriatul Estic, atit pe dimensiunea bilaterala, cit si multilaterala;

Asigurarea securitatii energetice a tarii prin instrumentele de care dispune UE si la integrarea in piata energetica europeana;

Elaborarea si implementarea unor strategii de comunicare (interna si externa) privind integrarea europeana cu societatea civila, factorii externi din UE si, respectiv, cu alti actori internationali.

Dezvoltarea relatiilor bilaterale si multilaterale:

Promovarea unor relatii reciproc avantajoase si edificarea unor parteneriate strategice cu UE, Romania, Ucraina, Statele Unite ale Americii si Federatia Rusa;

Valorificarea potentialului existent in relatiile bilaterale cu Romania. Dinamizarea dialogului politic si eficientizarea mecanismelor de cooperare multidimensionala;

Consolidarea in continuare a cadrului juridic bilateral pornind de la interesele ambelor state;

Stabilirea unor mecanisme de interactiune in domeniul integrarii europene, menite sa asigure transferul de experienta acumulat de Romania in acest domeniu, inclusiv pe linia

armonizarii legislatiei si implementarii acquis-ului comunitar, conform Declaratiei de Parteneriat Strategic European;

Revigorarea proiectelor trilaterale de cooperare si revitalizarea cooperarii transfrontaliere;

Intensificarea dialogului politic bilateral cu Ucraina si relansarea mecanismelor de cooperare si consultare in domenii de interes comun: aprofundarea cooperarii economice, reglementarea conflictului transnistrean; integrarea europeana, securitatea energetica, cooperarea regionala si internationala;

Intensificarea cooperarii cu Ucraina in cadrul formatului de negocieri „5+2”, precum si a mecanismelor bilaterale moldo-ucrainene si trilaterale Moldova-Ucraina-UE pentru securizarea frontierei si reglementarea politica durabila a conflictului transnistrean;

Reglementarea raporturilor de proprietate in baza interesului reciproc;

Solutionarea, in spirit european, a problemelor legate de demarcarea frontierei;

Aprofundarea relatiilor bilaterale cu SUA, in baza urmatoarelor principii:

sprijin pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova;

suport pentru consolidarea Republicii Moldova ca stat independent, suveran si democratic,

capabil sa contribuie la securitatea si stabilitatea pe plan regional si european;

realizarea programului Compact;

dezvoltarea cooperarii economice moldo-americane in baza Acordului bilateral aprofundat in domeniul investitiilor;

excluderea Republicii Moldova de sub incidenta Amendamentului Jackson-Vanik;

Dezvoltarea relatiilor cu Federatia Rusa in baza principiilor prevazute in Tratatul politic de baza moldo-rus, semnat in 2001;

Edificarea relatiilor bilaterale pe principiile egalitatii suverane, respectului mutual si cooperarii reciproc avantajoase;

Fortificarea dialogului politic bilateral si a relatiilor economice, bazate pe pragmatism, previzibilitate si respectarea intereselor reciproce;

Intensificarea cooperarii cu Federatia Rusa, in cadrul mecanismelor consacrate de negocieri, in vederea identificarii unei solutii cuprinzatoare si viabile a conflictului transnistrean, in conditiile  respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova;

Aprofundarea relatiilor politice, economice si culturale cu statele-membre ale Uniunii Europene;

Intensificarea demersurilor politico-diplomatice in vederea obtinerii recunoasterii de catre statele membre ale UE a perspectivei europene a Republicii Moldova;

Intensificarea cooperarii cu fiecare dintre statele UE, indeosebi pe domenii sectoriale de interes comun si in cadrul programelor comunitare, pentru facilitarea preluarii, de catre Republica Moldova, a acquis-ului comunitar;

Fortificarea relatiilor bilaterale cu partenerii europeni, in particular cu Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Suedia, Austria, Belgia si Olanda;

Consolidarea relatiilor cu noile state-membre ale Uniunii Europene (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria si Slovenia) si valorificarea plenara a asistentei oferite pe linia integrarii europene, inclusiv prin transferul experientei specifice acumulate de statele respective in domeniul mentionat;

Aprofundarea relatiilor cu Azerbaidjan si Georgia, din perspectiva intereselor comune pentru reglementarea conflictelor si pentru dezvoltare democratica si economica in spatiul GUAM si in arealul Marii Negre;

Dezvoltarea relatiilor de cooperare cu China, Japonia, India, Turcia si  Coreea de Sud, cu alti actori globali si regionali in ascensiune sau state cu economii emergente, ceea ce va constitui o directie importanta a politicii externe moldovenesti. In acest sens, Guvernul va urmari dinamizarea si extinderea relatiilor comerciale, crearea conditiilor pentru atragerea investitiilor si asistentei tehnice. In paralel, vor fi depuse eforturi pentru a acoperi mai bine spatiile geografice cu potential de cooperare, precum ar fi Israel, statele Asiei Centrale, statele arabe etc.;

Armonizarea cooperarii globale, regionale si subregionale cu interesele nationale ale Republicii Moldova si cu obiectivele Programului de guvernare in plan politic si economic, avind drept scop prioritar sustinerea agendei de integrare europeana;

Promovarea dialogului politic si a cooperarii in cadrul Comunitatii Statelor Independente in vederea valorificarii avantajelor oferite de aceasta structura in circulatia libera a persoanelor, in dezvoltarea comertului, sferei sociale si schimburilor cultural-umanitare. Incheierea unui acord multilateral de creare a zonei de comert liber;

Intensificarea cooperarii politice, de securitate si comerciala cu/in cadrul organizatiilor din regiunea Europei Centrale, de Sud-Est, arealul Dunarii si Marii Negre, la care Republica Moldova este parte;

Consolidarea relatiilor de parteneriat cu OTAN;

Organizatiile cu vocatie globala si regionala, in particular ONU, OSCE si Consiliul Europei, vor continua sa ramina o platforma importanta pentru promovarea obiectivelor nationale strategice, si anume: integrarea europeana, democratizarea si modernizarea tarii, restabilirea integritatii teritoriale, consolidarea suveranitatii si independentei

Republicii Moldova. Din aceasta perspectiva, Guvernul va actiona, in particular, pentru:

utilizarea structurilor competente ale ONU in scopul sustinerii si reafirmarii suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova si atragerii asistentei tehnice de natura sa sprijine reformele interne;

– promovarea intereselor nationale pe linia OSCE, inclusiv in contextul eforturilor de revitalizare a regimului de control asupra armelor conventionale in Europa.Diplomatia economica:

Dimensiunea economica, comerciala, investitionala si de asigurare a securitatii energetice va reprezenta un criteriu important in stabilirea prioritatilor noastre de politica externa.

Din aceasta perspectiva, Guvernul va actiona pentru:

Facilitarea si stimularea dezvoltarii relatiilor economice cu alte state si promovarea intereselor economice nationale, cu un accent deosebit pe promovarea exporturilor si competitivitatii companiilor si produselor moldovenesti, atragerea de investitii, capital strain si know-how, consolidarea, extinderea si recuperarea pozitiilor pe pietele externe;

Asigurarea accesului nerestrictiv pe pietele de interes prioritar si obtinerea de facilitati pentru stimularea exporturilor moldovenesti, dublate de promovarea si apararea intereselor comerciale ale agentilor economici din Republica Moldova;

Sprijinirea indeplinirii obiectivelor energetice nationale, prin facilitarea si identificarea de noi oportunitati pe plan extern;

Facilitarea participarii Republicii Moldova la cooperarea regionala in domeniul energetic, precum si la proiectele energetice importante pentru Europa Centrala si de Sud-Est si din arealul Marii Negre, care include, intre altele, interconectarea sistemului national energetic si de transport al gazelor naturale cu cel european.

Consolidarea cadrului institutional necesar pentru promovarea eficienta a politicii externe si protejarea drepturilor si intereselor cetatenilor peste hotare:

Perfectionarea cadrului juridic pentru activitatea serviciului diplomatic;

Consolidarea capacitatii institutionale a Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene si a institutiilor guvernamentale implicate in procesul integrarii europene, cu sprijinul Comisiei Europene si al statelor membre ale Uniunii Europene;

Continuarea procesului de eficientizare a activitatii Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene prin aplicarea consecventa a principiilor profesionalismului, transparentei si meritocratiei;

Antrenarea societatii civile in formularea unor strategii si documente programatice de politica externa, integrare europeana, securitate nationala, de comunicare etc.;

Apararea intereselor cetatenilor Republicii Moldova aflati peste hotare si prestarea serviciilor consulare de calitate;

Simplificarea activitatilor si procedurilor consulare, in particular documentarea cetatenilor peste hotare. In scopul apropierii serviciilor statului de cetatean, vor fi examinate si implementate forme novatorii de organizare a asistentei consulare (extinderea numarului de servicii acordate la distanta etc.);

Eficientizarea si extinderea institutiei consulatului onorific;

Intensificarea dialogului bilateral cu statele in care exista comunitati importante de cetateni ai Republicii Moldova si semnarea acordurilor de protectie sociala a acestora;

Elaborarea unei ample politici de stat pentru sustinerea  persoanele originare din Republica Moldova aflate peste hotare, inclusiv crearea cadrului institutional necesar si elaborarea unui plan de actiuni pentru sustinerea acestora.

REINTEGRAREA TARII

Obiective de guvernare:

Identificarea unei solutii viabile si durabile a conflictului transnistrean, in cadrul negocierilor in formatul  5+2, in baza respectarii suveranitatii si integritatii teritoriale  a Republicii Moldova.

Crearea conditiilor de reintegrare a regiunii transnistrene in spatiul economic, informational, politic, social si cultural al Republicii Moldova.

Mobilizarea eforturilor partenerilor externi in promovarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.

Actiuni prioritare:

Elaborarea unei strategii privind reintegrarea tarii si implementarea politicilor coordonate de catre institutiile nationale cu competente in domeniu;

Relansarea negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean in formatul „5+2”;

Promovarea si mentinerea obiectivului de reglementare a conflictului transnistrean pe agenda partenerilor externi si a organizatiilor internationale relevante; identificarea modalitatilor de sporire a rolului UE si SUA in procesul de solutionare a conflictului transnistrean;

Implementarea masurilor de incredere; intensificarea legaturilor interumane, antrenarea locuitorilor regiunii in procesele de transformare si europenizare a Republicii Moldova;

Promovarea pe plan intern si extern a actiunilor orientate spre asigurarea respectarii drepturilor omului in regiunea transnistreana;

Promovarea conditiilor necesare pentru inlaturarea tuturor barierelor existente in  calea liberei circulatii a persoanelor, bunurilor si serviciilor intre cele doua maluri ale Nistrului;

Dezvoltarea unui dialog cu administratia, mediul de afaceri si societatea civila din regiunea transnistreana in vederea crearii premiselor de reintegrare a tarii;

Elaborarea si implementarea proiectelor comune, inclusiv cu sprijinul partenerilor externi, care ar contribui la cresterea bunastarii populatiei de pe ambele maluri ale Nistrului si ar crea o atmosfera favorabila  pentru promovarea negocierilor in formatul „5+2”;

Promovarea obiectivului ce tine de retragerea fortelor militare straine de pe teritoriul Republicii Moldova in conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova, angajamentele internationale existente si principiile dreptului national si international;

Intensificarea eforturilor in vederea transformarii actualei operatiuni de mentinere a pacii intr-o misiune multinationala de observatori civili sub mandat international;

Continuarea eforturilor vizind securizarea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, inclusiv prin cooperarea cu Misiunea EUBAM;

Consolidarea capacitatilor institutionale ale Biroului pentru reintegrare.


Loading Facebook Comments ...

30 Comments

Add a Comment
  1. Sa fie clar:
    ministrul de externe Leanca este contra Re-Unirii RM cu Romania.
    El mai crede inca in acest vis iluzoriu de existenta in viitor a unei zdrente de teritoriu RM.
    Miopie politica sau jocul marilor puteri printr-un personaj de origine straina /bulgara/ in politica est-moldava ?

  2. Pt Panait

    In cazul lui Leanca sunt la mijloc lipsa de romanism in suflet, banul, care e mai usor de obtinut cind esti „pragmatic”, si nu unionist, jocul marilor puteri, care ne vor vesnica zona-tampon intre Est si Vest, ca sa le fie lor bine si sa nu se certe cu Rusia, poate si niste origini etnice, dar si influente puternice si angajamente externe. Asta, repet, legat de Leanca, pe care eu categoric nu-l agreez spiind ca e un lenes, un arogant si chiar un antiroman. Dar asta ii place lui Filat si celor care stau in spatele lui.

  3. Șeful Biroului „Radio Europa Liberă” de la Chişinău, Vasile Botnaru, consideră că Iurie Leancă este demn de primul loc în top 5 politicieni, numindu-l pe ministrul de Externe drept „vârful de lance al ofensivei liberal-democrate pe direcţia vestică”.

  4. Pt VV

    Timpul este cel mai bun judecator a toate. Cum spune Pavel Stratan, „Cu Timpul inca nimeni prieten nu s-a facut” – trece si ne macina, in toate sensurile. Oamenii mor cu visul neimplinit si cu ai lor copii fara speranta acolo unde s-au nascut.

  5. Aveti dreptate, vom trai si vom vedea!

  6. Lecția Poloniei

    Vitalie Ciobanu

    Duminică 16 ian 2011

    Agenția Reuters a difuzat ieri o știre potrivit căreia raportul final al anchetei efectuate de autoritățile rusești pe marginea accidentului aviatic de la Smolensk, din 10 aprilie 2010, în care au murit 96 de oficiali polonezi, inclusiv președintele Lech Kaczynski și soția sa, îi face integral responsabili pe piloții avionului, care ar fi ignorat avertismentele emise de turnul de control. Comandantul echipajului ar fi luat decizia eronată de a ateriza sub presiunea politicienilor de la bord, în speță a președintelui.

    În lunile care s-a scurs după „cel de-al doilea dezastru de la Katyn”, autoritățile de la Varșovia au subliniat în repetate rânduri că în pofida suspiciunilor ce planează asupra circumstanțelor accidentului, Polonia trebuie să continue dialogul cu Rusia.
    taguri

    În Rusia, poliția i-a reținut pe mai mulți lideri ai Opoziției, între care pe Nemțov și Yașin, ieșiți la un miting autorizat la Moscova, pe 31 decembrie. Cei doi încercau să atragă atenția regimului Putin să-și respecte propria Constituție, așa cum făceau în anii ‘80 militanții cehoslovaci din Charta 77. Liberalii ruși au fost condamnați la mai multe zile de detenție pentru o pretinsă încălcare a ordinii publice.

    La Kiev, spațiul libertății de exprimare se restrânge rapid, iar fostul premier Iulia Timoșenko se află în arest la domiciliu, fiind acuzată de deturnare a banilor publici – o acțiune de răfuială politică, instrumentată de regimul Ianukovici.

    Polonia a trebuit să adere la NATO și UE, ba mai mult, să ajungă o voce importantă în aceste organizații ca să audă în sfârșit scuzele Moscovei pentru masacrul de la Katyn, dar chiar și așa mai are de înfruntat nenumărate șicane și perfidii – ultimul raport al anchetatorilor ruși este puternic contestat la Varșovia. Doar implicarea unor experți internaționali ar fi limpezit datele cumplitei tragedii din aprilie trecut.

    Basarabia se află și ea, din nefericire, pe linia de ruptură dintre Est și Vest, în prizonieratul geopolitic al Rusiei. Ce speranțe putem avea, bunăoară, ca ziua de 28 iunie 1940 să fie recunoscută de fostul imperiu drept zi a ocupației sovietice? Ce-ar trebui să facă Moldova pentru ca dialogul cu Rusia să nu mai fie un discurs al umilinței unilaterale?… Probabil, mai întâi să se împace cu sine însăși și să devină o națiune solidară, așa cum sunt polonezii.
    http://www.adevarul.ro/moldova/actualitate/Lectia_Poloniei_0_409759030.html

  7. Ceea ce tine de sustinerea de catre SUA a eventualelor aspiratii la NATO si aderarea la UE de catre noi, moldovenii, dstra, dna Pavlicenco, stiti foarte bine, ca „aspiratiile” georgienilor erau mult mai pronuntate, evidente si hotarate si-n fine au suferit esec….aici, stimata doamna, dupa parerea mea, la formarea si consolidarea UE obligatoriu si nu declarativ se tine cont de niste „lucruri” , la prima vedre par simple si naive, dar care formeaza temelia acestei constructii si anume;

    mi-a placut aluzia dnei Pavlicenco la cresterea in permanenta a preturilor la marfuri de larg consum, produse alimentare si servicii – sa nu-i pretindem Rusiei scaderea pretului la gaze, care intr-o forma sau alta atrage cresterea preturilor in lant, ci oferirea posibilitatilor de catre stat cetatenilor sa castige bani, chiar multi bani, ca ei, in fine, sa-si poata plati acele facturi nenorocite pt multa lume, painea, fie ea si de 6 – 8 lei… dar nu sa fie mereu tinta pt impotentii care se vad MARI peste ei…. pacalindu-i in fiecare campanie electorala cu promisiuni desarte gen „carnati de 2 lei si paine de 20 de bani”… si de fiecare data se prind….

  8. Toata spoiala aceasta in jurul lui Leanca ne demonstreaza ca in RM este o lipsa de oameni politici, de diplomati, lipsa de profesionisti cu adevarat, pe scara internationala. Un profesionist care isi trimite un CV oriunde si se asigura cu un loc de munca.
    Cine este Leanca? Un comsomolist ambitios. Un Lupu, un Corman, un Popov, un Serebrian si multi altii.
    Acest Leanca scolit la Moscova la Univ. Relatii Externe de profesori comunuisti si kgbisti.

    Este un pic mai spalat ca bolsevicii Muntean or Peterenco. Poate comunica in engleza or franceza? Ei si? Obligatoriu sa-l facem Ministru? Si tinerii de azi vorbesc 3-4 limbi. Multi dintre ei sunt deja scoliti in cele mai bune Universitati din lume.(cele rusesti nu intra nici macar in primele 500)
    Intrebati-va daca Leanca isi trimitea CV la MAE din Bucuresti? Ce functie ar avea?
    Asa se explica ca acesti comsomolisti ambitiosi nu pot sa fie unionisti. Ei se balatacesc frumusel in provincia aceasta ruseasca, se complac, sunt oameni importanti – vajnici si nujnici, au puterea de a decide in RM, or, puterea de decizie in aceasta Palestina ruseasca inseamna a avea acte in regula pentru a fura.

  9. Pt VV

    Am ascultat si privit declaratiile europeanului. Nimic absolut concret. Fara munca nu cade para malaiata in gura lui Natafleata. Daca ar fi vointa politica s anu fure si sa dezvolte economia si sa aiba oamenii de lucru – da, dar asa cum spune luca, guvernantii „sunt oameni importanti – vajnici si nujnici, au puterea de a decide in RM, or, puterea de decizie in aceasta Palestina ruseasca inseamna a avea acte in regula pentru a fura”.

  10. Din pacate, sunt nevoit sa va dau dreptate! Acum ciolanul e impartit in mare intre doua grupari! Ce va urma insa in acest an? Oare sa aiba dreptate S. Mocanu cand spune ca in juma de an Plahotniuc il va papa pe Filat?

  11. Pt VV

    Cred ca are dreptate Mocanu. Nu aveti impresia ca pe jumatate l-a si mincat? Chiar acum am discutat cu cineva din R.Moldova (ca ma aflu in Germania) si mi-a spus presupunerile sale, ca peste citeva luni Guvernul Filat va fi rasturnat. Acum – ne intrebam – de ce? Nu pentru lipsa de romanism sau pt alte orientari, ca sunt toti de o teapa la acest capitol, acoperindu-si neromanismul cu europenismul „pragmatic”, ci pentru ca nu se pot si nu se vor putea impaca aceste doua grupari de presiune – a lui Filat, in formare, ca el detine niste pirghii, totusi, si a lui Plahotniuc, cel care are si mai puternice pirghii si nu accepta extinderea sau substituirea sa di sfera de influenta pe care o controleaza. Daca, insa, legea ar fi lege, aceasta problema nu ar exista, desigur.

    Dar e si o plata lui Filat, cred, ca ar fi aranjat sa nu fie votat prima oara Lupu presedinte si pt ca a folosit pirghiile statului si contrabanda sa faca bani ca sa cistige foarte multe voturi.

  12. In aceste conditii, Filat cred ca ii va stimula pe comunisti sa nu-l voteze pe Lupu presedinte. Nu este exclus insa ca Plahotniuc are deja voturile cel putin doi comunisti in buzunar! Daca le are, atunci Plahotniuc si Lupu il vor debarca cand vor dori pe Filat! Totusi e periculos si pt Lupu, caci Filat ii poate face felul acestuia impreuna cu Voronin!

  13. Iata ca Filat apare si la PRIME TV! Oare pe cat timp?

    În cadrul unei emisiuni de la Prime TV din această seară, premierul Vlad Filat a declarat că PLDM va avea un candidat propriu la funcţia de primar general al Chişinăului şi a dat asigurări că acesta va fi „un candidat puternic”.

    În opinia premierului candidaturi puternice sunt de aşteptat şi din partea PCRM şi PD. Filat a evitat să dea numele viitorului candidat, dar a specificat că acesta „face parte din echipa PLDM”, că va avea tot sprijinul partidului şi „dacă va fi nevoie voi umbla personal cu el în fiecare casă”.
    Premierul Filat s-a arătat încrezător în victoria candidatului PLDM” şi a mai precizat că va aborda la fel de serios problema candidaturilor PLDM şi la primăria celorlalte oraşe, inclusiv oraşul Balţi.

    Amintim cititorilor că deocamdată şi-au anunţat intenţia de a intra în cursa electorală pentru primăria capitalei actualul primar D. Chirtoacă, vicepreşedinte PL, şi fostul primar al Chişinăului, liderul AMN S. Urecheanu. Vizavi de candidatura PLDM în diferite medii s-a speculat cu numele lui Alexandru Tănase, actualul ministru al Justiţiei, prim-vicepreşedinte al PLDM.

  14. Andrievski dela AVA.md presupun ca de la PD va candida chiar Plahotniuc in persoana! Eu insa ma indoiesc ca Plahotniuc va intra intr-o lupta atat de deschisa, desi nu cred ca PD sa aiba vreo candidatura mai puternica!

  15. Pt VV

    Plahotniuc sa candideze pt sef de stat sau Primar General al Chisinaului? Daca la Presedinte al R.Moldova sau la Primar General, inseamna ca inchide calea pt cooperarea si proiecte comune antiFilat cu Ghimpu. Curios….

  16. Doamna Vitalia,

    acum o saptamana vorbeam despre TV, politicieni si ca nu mai ai ce privi.
    Ati mentionat despre „Inamicul Public” la Jurnal TV cu O.Brega. Intradevar este o emisiune-soc. Bravo Domnului Brega. Intr-o ora i-ti faci o idee despre situatia dezastruoasa in RM. Dupa mine, noul guvern ar trebui sa inceapa fiecare sedinta cu viziunea acestei emisiuni.

  17. Oare emisiunea laudata Inamicul Public nu are loc la Jurnal TV, care e atat de criticat de dna Pavlicenco?

  18. Pt VV

    Ba da, are loc la Jurnal TV, care in campania electorala nu a respectat art.18 din Regulamentul despre conceptia de reflectare a campaniei electorale, a fost partinitor doar pt Filat si contra tuturor celorlalti.

    Insa, din cite am inteles din unele afirmatii ale lui Brega direct in emisiune, in primele editii, s-a mai incercat suspendarea emisiunii, dar, iata, probabil, pentru a nu-si compromite postul imaginea, dar si datorita popularitatii crescinde a emsiunii si a lui Brega, emisiunea mai rezista. Si-apoi, la sfirsitul fiecarei editii, Jurnal TV spune ca e o emisiune de autor si ceea ce se spune acolo nu coincide neaparat cu pozitia Jurnal TV.

  19. *
    Битва за власть внутри АЕИ–2: Владимир Филат или Влад Плахотнюк?

    Во всяком случае, и Владимир Филат, и Влад Плахотнюк понимают, не могут не понимать, что «Боливар двоих не выдержит». В любом случае, схватка между этими двумя лидерами «АЕИ-2» обеспечена. Вопрос лишь в том, будет эта битва носить подковёрный характер, или у кого-либо из них не выдержат нервы, и страсти выльются наружу…

    Плахотнюк станет большим сюрпризом в молдавской политике
    Козмин Гушэ

    «Любая коалиция – это всего лишь брак по расчёту, в котором ревность часто бывает сильнее любви», – говорил проницательный Жорж Лебьянк, по мнению которого, политические альянсы разваливаются и гибнут, как правило, по причине внутренних конфликтов между их слишком ревнивыми к чужой славе и удаче основателями.

    Вот и в нынешней правящей в Молдове либерально-демократической коалиции – восстановленном тремя партиями – ЛДПМ, ДПМ и ЛПМ 30 декабря 2010 года Альянсе «За европейскую интеграцию» (АЕИ-2) тоже – при всём чисто внешнем благополучии, которое старательно пытаются изображать на своих лицах её участники, на самом деле взаимная ревность уже превратила их из предполагаемых союзников в непримиримых соперников, между которыми идёт жесткая подковерная борьба.

    Это, прежде всего, борьба между лидерами ЛДПМ и ДПМ за влияние, за монополию на власть и перспективы их партий.

    Безусловно, у лидера ЛДПМ Владимира Филата, как руководителя молодой, но уже закаленной в политических баталиях партии, в этой борьбе есть определенные преимущества. Это и его высокий личный рейтинг, это и его ресурс как премьер-министра, это и 32 депутатских «штыка» его партии в парламенте.

    Поэтому, если бы Владимир Филат остался один на один только с лидером ДПМ Марианом Лупу до вхождения в эту партию местного бизнесмена-олигарха Владимира Плахотнюка, никто бы даже на миг не усомнился в его уверенной победе.

    Но сегодня ситуация существенно изменилась. Теперь главным противником и соперником жесткого и пробивного политика Владимира Филата в АЕИ-2 является уже не инфантильный и «слишком интеллигентный» политик Мариан Лупу. Против него играет сам Влад Плахотнюк, а это уже совершенно другая фигура и совсем другая игра.

    У нынешнего неформального руководителя ДПМ Влада Плахотнюка имеется не только большой опыт успешного бизнесмена-победителя, сумевшего сломать и подмять под себя не одну местную фирму, взять под свой личный контроль ряд государственных монополий. Влад Плахотнюк располагает очень значительными по мерке Молдовы финансовыми ресурсами, подконтрольными только ему одному.

    Самое же главное состоит в том, что у Влада Плахотнюка, судя по многим признакам, появились значительные политические амбиции. Во всяком случае, вот уже несколько месяцев его усиленно позиционирует во всех видах и ипостасях в качестве общенационального политического лидера контролируемый им Первый (российский) телеканал в Молдове. И это действительно так. Ни у кого не вызывает сомнений, что сегодня реальным спикером и врио президента является Влад Плахотнюк, а не Мариан Лупу. Теперь он будет реально руководить ДПМ и частично страной. В ситуации, когда врио президента отбудет в зарубежные поездки, руководить парламентом будет Плахотнюк. Единственная преграда на пути к его всевластию в стране – это ЛДПМ и ПКРМ.

    Хотя, конечно, сегодня ещё трудно точно прогнозировать, как именно Влад Плахотнюк будет выстраивать свою стратегию в борьбе за высший пост в стране, его главная цель – стать президентом Молдовы – сомнений не вызывает. Не теневым, а реальным президентом.

    Не для того же он, в самом деле, вкладывал свои миллионы в избирательную кампанию ДПМ, добивался для себя поста вице-председателя этой партии и первого вице-спикера парламента, чтобы теперь безропотно согласиться быть на подтанцовках у Мариана Лупу и других политиков – союзников по АЕИ-2.

    Впрочем, нельзя исключать и такой вариант, при котором Влад Плахотнюк вначале, на первом этапе своего продвижения в президентское кресло, попытается провернуть комбинацию в парламенте, которая позволит ему отправить в отставку премьер-министра Владимира Филата и занять его место.

    Некоторые эксперты считают, что задача эта архисложная, практически невыполнимая. Но, зная характер Влада Плахотнюка, не привыкшего отступать перед трудностями, вполне резонно предположить, что он всё-таки попытается её решить.

    Для этого ему, однако, нужно будет ещё на подготовительном этапе к этой «операции» провести рейдерский захват ПКРМ, а также пополнить фракцию ДПМ новыми членами.

    Что касается фракции ЛПМ Михая Гимпу, существует информация из очень осведомленных источников о том, что с её лидером у Влада Плахотнюка вообще никаких проблем нет и не будет, поскольку там, кажется, уже найден общий язык.

    Если же решение этой задачи окажется по каким-либо причинам для Влада Плахотнюка на данном этапе невозможным, он может пойти другим путем – решить вначале побороться за пост мэра молдавской столицы. В случае победы в Кишинёве у него появится очень хорошая стартовая площадка для дальнейшего политического роста.

    Сегодня у молдавской общественности накопилось много острых вопросов по существу к этому бизнесмену-политику (или, правильнее будет, политику-бизнесмену?).

    Народ Молдовы очень хочет знать, откуда вдруг взялись все те несметные богатства, которыми ворочает сегодня этот человек, долгое время предпочитавший оставаться в тени?

    Люди интересуются, какие политические взгляды у этого человека и зачем он решил пойти во власть? Какими моральными и политическими принципами он руководствуется?

    Вопросов к Владу Плахотнюку, как видите, много, и все по существу. Да вот только ответов на них пока нет, и неизвестно, будут ли они вообще.

    Впрочем, весьма неоднозначной политической фигурой является и лидер ЛДПМ, премьер-министр Владимир Филат. За исключением того, что его политические взгляды более-менее прояснились за последний год. А вот что касается его личных планов, то они у него не менее амбициозны, чем у Влада Плахотнюка.

    Учитывая тот немаловажный факт, что оба этих политика – союзника и соперника в одном лице – в силу ряда обстоятельств оказались сегодня в одной коалиции, да ещё и практически на одном политическом поле, они пока вынуждены сдерживать приступы острой ревности по отношению друг к другу, а также скрывать свои карьерные устремления.

    Но, безусловно, всё это лишь временно. Внутри обоих политиков-соперников постепенно накапливаются личные обиды, злая зависть, горькая ревность и, что особенно важно, копится взрывной потенциал энергии, которая, как раскалённая лава из вулканического жерла, рано или поздно обязательно выплеснется наружу. И если первую часть битвы выиграл Плахотнюк, вырвав у ЛДПМ пост президента, спикера и первого вице-спикера, что будет дальше, сказать трудно.

    Во всяком случае, и Владимир Филат, и Влад Плахотнюк понимают, не могут не понимать, что «Боливар двоих не выдержит». В любом случае, схватка между этими двумя лидерами «АЕИ-2» обеспечена. Вопрос лишь в том, будет эта битва носить подковёрный характер, или у кого-либо из них не выдержат нервы, и страсти выльются наружу. Во втором случае нас ожидает целый ряд захватывающих зрелищ. Не пора ли запасаться попкорном?
    Андриевский Виталий

  20. Monitorizarile aratau totusi ca Jurnal era mai favorabil lui Ghimpu, decat lui Filat. Asta insa nu conteaza pt dna Pavlicenco, dupa care probabil si Prime e al lui Filat si chiar NIT! Fara suparare, dar exageram si noi!

  21. Pt VV

    Nu cunosc monitorizarile, s-ar putea, dar eu am alta impresie si senzatie. Poate ca si cei ce monitorizeaza au niste „misiuni”. Cei care „au decis” sa nu analizeze la capitolul „Pt un Parlament curat” pe liderii AIE – eact capii mafiilor…

  22. Doamna Pavlicenco, nu mai cautati acum nod in papura. E un program de compromis. PDM trebuia sa intre in AIE si trebuiau facute niste concesii. Sa fim realisti ca fara Rusia nu pot fi solutionate multe probleme strigente economice si politice. Dvs nu ati fost niciodata realista si de aceia nu aveti succes in politica. Aveti niste rame si din ele nu esiti. Ce ca ce, dar politica externa dupa mine merge exceptional si va spun asta ca lector universitar de relatii internationale cu deja o practica de citiva ani. Ma pricep la ce spun si nu vorbesc de pe pereti cum se intimpla cu unii politicieni/politiciene care deseori bat apa in piua special ca-s nemultumiti de prestanta lor. Pe fagasul apropiereii de UE succesul e vizibil. Aici Leanca si Filat au fot bravisimi. Luati problema vizelor, cea a spatiului comercial. Chiar si faptul ca Bildt si Sikorski au venit in RM dupa alegeri vorbeste de ceva. Avem in sfarsit si ambasadori care sunt extraordinari cum ar fi Serebrean, Igor Munteanu, Ion Stavila, Mihai Gribincea, Igor Clipii si altii pe care nu ii cunosc dar stiu ca sint diplomati de cariera, bine formati si cu limbi. Ce sa mai vorbim, doamna Pavlicenco. Cred ca e bine sa fiti critica dar in cazul dvs e o critica destructiva si rautacioasa. Eu in locul dvs mi-as face de asta griji. Am citit si acolo cum vorbeati cu subintelesuri despre Vitalie Ciobanu si Teo Carnat. Foarte urat. Mie daca as fi doamna si cu pretentii de doamna intelegenta mi-ar fi o mare rusine de asa fel de procedee lingvistice.

  23. Pt Dumitru G.

    Despre Teo Cirnat nu am scris niciodata, daca asta nu ati inteles, inseamna ca si altceva ce ati citit nu ati inteles. Ca femeie, ca om, ca persoana, ca cetatean, nu am nici un fel de pretentii inchipuite de dumneata.

  24. Imi cer iertare, Vasile Carnat. De la Contrafort. Dar ati inteles prea bine despre cine e vorba si nu asta era esential.

  25. Pt Dumitru G.

    Probabil, Vasile Garnet. Am o rugaminte. Cititi comentariile la articol. Am explicat si va veti convinge ca ideile proaste sunt in capul celor care se fac a nu intelege ce am explicat acolo. Sa va fie rusine daca va ginditi la niste aluzii, pe care le-am mai intilnit in postarile la replica mea, data lui Vasile Garnet.

  26. Nu ma mira nimic pe malul Bacului.

    Degradarea umana, pe care o vedem in emisiunile lui Brega, este Generala. Atinge toate clasele societatii. Inclusiv corpul didactic, cel care s-a inverzit anul trecut peste noapte.

    Un om cu bun simt, care vede si are capacitatea sa analizeze ce se face in jurul lui, nu poate sa cante ode parvenitilor, care continue sa calce in picioare demnitatea umana, care continue sa prosteasca cetatenii – si asa derutati si loviti de o saracie cronica, ce bantuie de doua decenii.

    Momeala cu integrarea in UE si cu vizele nu va tine mult. Daca nu se va trage in Monopolul pe produsele de prima necesitatea, medicamente. Adica in adevaratele structuri criminale. Daca nu se vor face reforme in Justitie. Nu va incepe o lupta adevarata contra coruptiei. Lumea disperata va iesi in piata cu furcile si atunci vreau sa-i vad pe „bravisimi” Leanca & Filat cu argumentul „pai v-am facut pasapoarte fara vize, puteti sa fugiti de aici daca nu va place”?

    Daca „intelectualii” nostri se vand lui Plahotniuc cu 200 lei si Profesorii se inverzesc peste noapte pentru doua lulele, atunci Situatia in RM este totalmente degradanta.

    Si totusi sunt optimist. Din fericire Lumea aceasta nu se tine pe Mediocritati.

    P.S Nu fac parte din corpul didactic al RM sunt un cetatean de rand. Cred ca un lector universitar nu ar trebui sa scrie STRIGENT?

  27. DESPRE UE, RUSIA SI NABUCCO :

    Expert rus: „Conducta Nabucco nu poate fi umplută cu declaraţii”

    Comisia Europeană şi Azerbaidjan au semnat o declaraţie comună privind Coridorul Sudic pentru transportul gazelor. Republica caucaziană s-a obligat să livreze în UE „un volum considerabil de gaze pe o perspectivă îndelungată”. Şeful Comisiei Europene, Barrosso, consideră înţelegerile cu preşedintele Aliev „un mare progres”.

    Însă Serghei Pravosudov, directorul general al Institutului de Energie Naţională, este rezervat în ce priveşte intenţiile Azerbaidjanului şi perspectivele proiectului Nabucco, inclus în Coridorul Sudic.

    „De fapt nu s-a schimbat nimic. Azerbaidjanul a confirmat încă o dată că dacă Nabucco se va construi, el este dispus să livreze gaze. Şi ce? Nu s-a schimbat niciun fel de contract comercial. Gazprom are deja un astfel de contract cu Azerbaidjanul şi el este pus în aplicare. Într-un cuvânt, Nabucco se află în starea anterioară.

    „Pentru a umple conducta fără probleme ar trebui semnat un contract cu Iran. Însă Iran este o ţară-paria şi nu se vrea să se aibă de-a face cu ea pentru a nu stârni nemulţumirea americanilor. Exista varianta (mai mult teoretică) a înţelegerii cu Turkmenistanul. Dar şi aici există o problemă. Trebuie construită o conductă pe fundul Mării Caspice, însă Iran, Turkmenistan şi Azerbaidjan nu pot nicicum să convină asupra statutului acesteia, asupra zonei de delimitare a platformei. În plus, turkmenii livrează combustibilul lor în China, Iran şi Rusia. Este de înţeles că aceste trei ţări vor fi împotriva gazoductului trans-caspic. Mai e şi problema Turciei, care încearcă să folosească statutul său de ţară tranzitară în Nabucco în scopuri politice, concret pentru a adera la UE. Pur şi simplu nu înţeleg cum va putea Comisia Europeană depăşi toate aceste obstacole. În schimb, proiectul South Stream, considerat concurent al Nabucco, se realizează conform planului. În prezent el se află în stadiul semnării studiilor de fezabilitate şi încheierii contractelor cu consumatorii. Însă principalul este că sursa de materii prime este deja cunoscută! Este vorba de cele mai mari rezerve din lume de gaze naturale, pe care le deţine Rusia”.

    Se pare că acest lucru este înţeles în Uniunea Europeană. Şeful Comisiei Europene s-a îndreptat din Baku spre Aşhabad, unde a purtat tratative cu preşedintele Turkmenistanului, Berdâmuhamedov. Rezultatele sunt aproape aceleaşi ca şi în Azerbaidjan: dorinţa reciprocă de a colabora, inclusiv în proiectul problematic al conductei de pe fundul Mării Caspice, intenţiile de a semna un Protocol de Intenţii. Cuvinte, cuvinte şi iar cuvinte…

  28. Pt. Dumitru G.

    Despre ce concesii vorbiti , domnule? Despre punerea limbii romane in paranteze ? Despe 28 iunie 1940 ? Despre stiintific – lb romana e romana, dar politic , moldoveneasca?
    Exprimati-va deschis despre ce e vorba sa stim cu totii!!

  29. Ati belit mielul cu statalitatea voastra,o sa va arunce Ivan cate un os sa nu muriti de foame.Si atunci o sa vedeti pe dracu ,cat de tigani si fascisti sunt romanii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *