Iata si Ghimpu face greseala pe care o fac toti democratii. Odata cu sfirsitul interimatului lui 
M.Ghimpu, seful Aparatului Presedintelui, Alexandru Ohotnicov le-a impus – straniu! – numai celor din serviciul de presa (3 persoane) si unora de pe langa consilieri – sa depuna cereri de concediere, desi ei sunt functionari publici si nu ar trebui nimeni sa ii forteze sa scrie cereri, inca si sub amenintarea “daca nu scrii, te concediem pe articol disciplinar”. Cateva persoane mai tinere nu au rezistat presiunilor si au depus cereri de demisionare din functii. Tot atunci, cind au fost somati sa “scrie cerere de concediere”, au si fost emise ordinele lor de concediere, desi legislatia prevede o perioada de doua saptamani de la cerere pana la concediere, precum si o perioada de 60 (!) zile, pentru ca administratia sa anunte preconizata concediere. Nu toti au scris si cei care mai rezista sint, probabil, curiosi ce va fi. Cel mai ciudat e ca ordinul de “concediere a tuturor din serviciul de presa” a fost dat chiar de… Mihai Ghimpu – „jurist si avocat”, cum spun unii.
E o situatie cu referire la consilierii prezidentiali si la purtatorul de cuvant, care sunt figuri politice, fac parte din cabinetul presidential (“cabinet”, si nu “aparat”, – doua lucruri distincte si in legislatie), sunt angajati prin decrete presidentiale, adica vin si pleaca odata cu Presedintele…
Este, insa, o alta situatia cu angajatii seviciului public, inclusiv cei din serviciului de presa, de exemplu, care cad sub incidenta altor legi. Angajatii serviciul de presa si de la Guvern, si de la Parlament nu sint concediati odata cu schimbarea premierului sau a Presedintelui. Sunt unii care lucreaza de peste zece ani in aceste functii. Chiar zilele curente a demisionat si premierul, dar angajatii publici de la guvern nu au fost fortati sa se concedieze…
Daca nu intelege Ghimpu asta, o pot intelege Hadarca, Fusu, altii? Mai mult – dincolo de respectarea legii, ar trebui sa procedezi tocmai invers – oamenii angajati de tine sa ramana cit mai mult in functiile respective, sa ai “oamenii tai” in mai multe locuri…Ar fi corect si intelept!
Iata ca Ghimpu a dar indicatia ca, odata cu plecarea sa, sa fie prabusita toata “piramida” formata in ultimul an… Este si o miscare stingace, dincolo de incalcarea legislatiei… Desi, angajatii din aparatul Presedintelui puteau ramine in functie pina la sfirsitul tuturor “interimatelor”. (Mai ales ca nici la Guvern, nici la Parlament nu se opereaza cu nici o concediere in atare cazuri, acolo nu exista “interimate”…) Pe bune, in loc sa ramana oamenii la locurile lor, sa mai lupte contra comunistilor (daca vin la putere) din interior, uite ca-i concediaza chiar ai nostri. Si asta in timp ce o mare de cadre instalate inca de comunisti au activat bine mersi tot anul puterii AIE si mai raman in functii, odata ce ai nostri sunt concediati chiar de democrati… Prostie mai mare nici sa existe! Sa ii concedieze comunistii, nu ai nostri!!! „Ai nostri?” Aici trebuie sa mai ma gindesc…
Acum ne intrebam ca si Ion Buraga, cel cu ochii bulbucati si cu nasul ca la corb (de unde au luat un asemenea “moldovean-tip”?), de la Jurnal TV: “Daca se actioneaza atit de prost cu (virgula) cadrele (din preajma), intr-o situatie atit de simpla, cum procedeaza oare acesti manageri-politicieni pe intreaga linie de stat (sau de partid)? Nu cumva la capitolul cadre (ca altele stau mai la suprafata) le-a luat-o inainte incompetenta, si fac gafe ordinare (si regretabile)?”
Sau Ghimpu nu si-a dat seama ca e lucrat de securitatea rusa? Poate ca e obisnuit cu asta?
Vitalia Pavlicenco
Postez un articol care e si mai critic si nu chiar obiectiv, dar interesant
Ioana Florea, Flux
Bonjour, maman! Adios, amigos!
Mihai Ghimpu a rămas, dintr-o dată, fără nici una dintre cele două funcţii pe care le-a deţinut pe parcursul a mai bine de un an. Lovitură dublă, am zice, pentru un om orgolios, complexat, măcinat de insatisfacţii, frustrări şi ranchiună, pentru care, în lipsa altor calităţi, puterea a fost un mod de a se afirma. A plecat ca să revină, sau a plecat în anonimatul din care a reuşit să răzbească printr-un concurs „fatal” de împrejurări?
În ultimele zile ne-a fost dat să vedem un Mihai Ghimpu nervos, iritat şi profund marcat de pierderea unui statut social pe care, probabil nu va mai reuşi să-l recupereze vreodată. Deşi a susţinut mereu că nu este interesat de funcţii, aflarea pe post de dublu demnitar i-a făcut, fără îndoială, o dublă plăcere. Nu acelaşi lucru am putea spune şi despre plăcerea pe care ne-a făcut-o prestaţia lui în aceste funcţii.
În ultima perioadă, conştient de iminenta schimbare „până la capăt” din viaţa lui, s-a pus bine cu poporul şi a mai dat oleacă de medalii, ca să fie sigur că-l vor regreta cei cărora nu a reuşit să le dea. Între altele fie spus, această dărnicie care nu-l va costa absolut nimic pe cel mai mare liberal doctrinar din Republica Moldova, într-un viitor nu prea îndepărtat va împovăra simţitor bugetul de stat, or, Ordinul Republicii, de exemplu, presupune şi un adaos lunar la pensie de 500 de lei. Iată de ce, după această experienţă tristă, primul lucru la care ar trebui să se gândească noua guvernare ar fi adoptarea unor reglementări clare privind interimatul, adică ce poate şi ce nu poate să facă un preşedinte interimar.
Dincolo de supărările din ultimele zile, Mihai Ghimpu a fost cel mai vesel dintre preşedinţii pe care i-a avut ţara noastră vreo dată. Expresiile înaripate gen „tiu-tiu”, „cic-cic”, „piu-piu”, „dai, dai zacuriti” etc. ne vor marca pentru mult timp conştiinţele. La plecare, am zis să rememorăm şi noi cele mai remarcabile momente din cariera preşedintelui de la Coloniţa, aşa cum au fost reflectate ele în săptămânalul nostru.
Din anonimat, în cea mai înaltă demnitate a statului
Alegerea lui Mihai Ghimpu, pe data de 28 august 2009, în funcţia de preşedinte al Parlamentului a constituit o surpriză pentru toată lumea, presupunându-se că acesta a pus coarnele în prag, iar Filat, Lupu şi Urechean nu au avut încotro şi au fost nevoiţi să accepte condiţia, pentru a putea constitui o coaliţie de guvernare.
La 11 septembrie, după ce Vladimir Voronin şi-a anunţat oficial demisia din funcţia de preşedinte al ţării, Mihai Ghimpu ajunge preşedinte interimar al Republicii Moldova. La momentul respectiv, nimeni nici nu presupunea câte surprize ne va oferi această alegere.
Cu accederea lui Ghimpu în cele două funcţii, guvernarea se va conduce tot mai puţin de legislaţia în vigoare, apelând cu precădere la aşii de prin mânecile interimarului. După eşuarea primei tentative de alegere a lui Marian Lupu în funcţia de şef al statului, Ghimpu a declarat că, în cazul în care situaţia se va repeta şi în turul doi, va fi pus la punct un mecanism juridic legal care să prevadă alegerea preşedintelui ţării cu majoritatea simplă a deputaţilor în Parlament: „Am varianta de soluţionare a acestei probleme. Am asul din mânecă. Va veni ziua când veţi afla”, a spus, plin de mister, spikerul.
La 2 decembrie 2009, acesta semnează un decret privind constituirea Comisiei pentru reforma constituţională, menită să analizeze lacunele sistemului constituţional existent şi să elaboreze propuneri privind reforma constituţională în Republica Moldova. Preşedintele liberal se visa deja „ctitor” al unei noi Constituţii, pomenit cu recunoştinţă de generaţiile viitoare.
La 9 martie Mihai Gimpu îşi convinge partenerii de la guvernare să ia o decizie privind evitarea alegerilor anticipate prin adoptarea unei noi Constituţii prin referendum, dar decizia respectivă nu este susţinută şi de oficialii europeni. Comisia de la Veneţia le recomandă autorităţilor de la Chişinău să modifice în Parlament doar articolul 78 din Constituţie şi să organizeze alegeri parlamentare anticipate după 16 iunie 2010. Filat, Lupu şi Urechean bat în retragere, iar Ghimpu, supărat, rămâne să lupte de unul singur cu „necooperantul” preşedinte al Comisiei de la Veneţia
Mihai Ghimpu, cu asul la Strasbourg
La 4 mai, proaspăt unsul Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti, Mihai Ghimpu, pleacă la Strasbourg, să-i prezinte lui Gianni Buquicchio un nou as din mânecă. Dar se pare că preşedintele Comisiei de la Veneţia nu a fost impresionat de aceştia (nici de Ghimpu, nici de as). Întors, la sfârşitul lunii aprilie, dintr-o vizită în România, proaspătul doctor a avut o revelaţie pe care a dorit s-o împărtăşească şi cu partenerii europeni. El a constatat că mai are un as în mânecă, imbatabil de data aceasta. „Nu sunt obligat să dizolv Parlamentul la 16 iunie, atunci când expiră mandatul, – a spus el într-o conferinţă de presă. Poporul este în drept să decidă prin referendum dacă doreşte sau nu alegeri anticipate”.
Preşedintele Comisiei de la Veneţia, care a avut impresia că a fost destul de explicit încă de la primele discuţii cu înzestratul nostru preşedinte, a rămas exasperat de insistenţa interimarului, care i-a tot fluturat aşii prin faţa ochilor. Europa crede însă mai mult în prevederile constituţionale, decât în trucuri de cartofor. De aceea, la întâlnirea cu reprezentanţii guvernării de la Chişinău, Buquicchio a fost cât se poate de tranşant în declaraţii. Republica Moldova are dreptul să-şi organizeze instituţiile statului şi să redacteze Constituţia cum doreşte, însă procedura de modificare trebuie să ţină cont de prevederile actualei Constituţii şi de avizul Comisiei de la Veneţia, a spus el, ca să înţeleagă şi Doctorii mai grei de cap.
Ghimpu – un fin cunoscător al uzanţelor de politică externă
În general, în politica externă, Ghimpu a cam călcat prin străchini şi s-a mişcat ca elefantul în magazinul cu porţelanuri. Comentând pentru presă învestirea în funcţie a noului preşedinte de la Kiev, Victor Ianukovici, acesta a avut de spus următoarele: „Cum să spun, eu, clar, ca bărbat, mai mult îmi plăcea Iulia Timoşenko”.
Preşedintele interimar i-a zăpăcit pe toţi cu participarea, apoi neparticiparea sa la parada militară de la Moscova. În cele din urmă, el a ajuns totuşi în capitala rusă, doar la Reuniunea informală a şefilor de state CSI, care a avut loc pe data de 8 mai.
Printre alte succese de politica externă ar fi de menţionat scrisoarea adresată secretarului general al NATO (fostului şi actualului, pentru că şi preşedintele s-a aflat într-o mică derută în privinţa identităţii acestuia). Dar şi declaraţia că Tratatul de frontieră semnat de premierul liberal-democrat la Bucureşti, în prezenţa unor oficiali europeni, este neconstituţional. Să ne amintim că, în replică, ambasadorul României la Chişinău a declarat că „România nu semnează tratate neconstituţionale”.
În lina iunie, Mihai Ghimpu a semnat un decret prin care a declarat ziua de 28 iunie drept „Zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist”. Dar nu s-a limitat la atât. El i-a cerut în mod imperativ Federaţiei Ruse, prin acelaşi decret, să-şi retragă trupele din Republica Moldova. Respectivul decret nu a provocat doar disensiuni între Chişinău şi Moscova, ci a şi divizat în două tabere liderii AIE. În consecinţă, coaliţia parlamentară de guvernământ a amânat pentru un termen nedefinit dezbaterea raportului Comisiei Cojocaru, prin care urma să se ia atitudine oficială faţă de atrocităţile comise de regimul totalitar comunist în timpul URSS. Punctul în aceste discuţii l-a pus Curtea Constituţională, care a declarat drept neconstituţional decretul preşedintelui interimar, precizând că acesta a încercat să dea o apreciere politică unor evenimente istorice.
Cu pâinea şi cuţitul
Din momentul în care alegerile anticipate, dar, se credea atunci, şi cele prezidenţiale directe, devin o certitudine, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, este tot mai nemulţumit de partenerii săi de guvernare, iar acţiunile populiste, cu ţintă electorală, se înteţesc. Şi tot mai des, acesta recurge la confruntarea deschisă şi-şi pune colegii în situaţii ambarasante, încercând să-şi atragă un plus de imagine. Nu că ceilalţi ar fi fost străini de astfel de procedee.
La sfârşitul lunii mai, Ghimpu a fost deranjat de declaraţiile lui Lupu şi Filat cu privire la modificarea articolului 78 din Constituţie şi stabilirea datei alegerilor anticipate. În cadrul unei emisiuni televizate, Ghimpu le-a amintit cine este şeful şi cine are cuţitul în mână. Preşedintele interimar a precizat că liderii de partide se pot pronunţa în problema respectivă, dar el este cel care va lua decizia finală. În ciuda tuturor evidenţelor şi normelor legale, juristul şi interimarul Mihai Ghimpu a opinat că Parlamentul trebuie să rămână în funcţiune încă trei ani, iar în cadrul referendumului constituţional oamenii să fie întrebaţi dacă vor sau nu alegeri anticipate.
Ghimpu, cu mâna pe roata istoriei
După data de 16 iunie, când s-a împlinit un an de la dizolvarea precedentului Legislativ, preocuparea majoră a lui Ghimpu devine amânarea cât mai târziu posibilă a dizolvării Parlamentului. Astfel, la 16 iunie el declară că până la referendumul constituţional, Parlamentul nu va fi dizolvat. Plastic în exprimare ca întotdeauna, preşedintele interimar a decretat: „Azi începe să se învârtă roata constituţională. De astăzi eu pot dizolva Parlamentul”. Totodată, el a dat de înţeles că roata se va învârti aşa cum va dori el şi nu altcineva. „Nimeni nu mă poate obliga să dizolv Parlamentul, decât Constituţia, care însă, nu prevede un termen concret”, a mai menţionat spikerul. Neînfricatul preşedinte a dat şi o listă a factorilor (încercaţi să urmăriţi firul logic!) care nu-l vor putea influenţa în nici un chip. „Nici mitinguri, nici avioane, nici bombe, nici Curtea Constituţională nu mă pot obliga să dizolv Parlamentul atunci când vor ei”, a accentuat el. În accepţia lui Mihai Ghimpu, termenul rezonabil de dizolvare a Legislativului, stipulat în Constituţie, este înţeles de fiecare în felul său şi ar putea fi extins măcar şi până în 2013.
Rocada favoriţilor sau cine este favoritul cel mai favorit
Supărările s-au accentuat mai aproape de data referendumului, când cei patru lideri liberali şi democraţi erau siguri de reuşita acestuia, ei fiind deja angajaţi într-o iluzorie campanie prezidenţială. Anume acum s-a făcut simţită o uşoară deviere a „milosteniei” de la Bucureşti către premierul liberal-democrat. După toate onorurile, după o vacanţă prelungită în preajma preşedintelui României, când se considera deja „unsul” Bucureştilor la preşedinţie, Ghimpu s-a simţit abandonat şi trădat. Vizibil iritat în cadrul unei emisiuni televizate, atunci când i s-a spus că Băsescu şi-ar fi reorientat susţinerea către un candidat cu şanse reale, adică Vladimir Filat, Ghimpu a sugerat că anume PLDM lansează astfel de „analize”. Cei care lansează fel de fel de presupuneri după întâlnirea lui Filat cu Băsescu, fac, de fapt, propagandă electorală, a mai spus Ghimpu. „De unde ştiţi dumneavoastră care a fost motivul întâlnirii? Important este că România susţine Republica Moldova. Azi e Băsescu, mâine o să fie alt preşedinte şi tot aşa o să fie”, le-a zis el ziariştilor.
Cine şi când i-a furat împuternicirile lui Ghimpu?
Tot mai des, interimarul înaintează pretenţii faţă de presă, mai ales faţă de televiziunea naţională. Mai mult, preşedintele liberal începe să dea semne de ramoleală politică, exacerbându-şi ostentativ meritele, capacităţile, incoruptibilitatea şi calităţile de conducător de care n-a mai avut parte Moldova. Preocuparea obsesivă a lui Mihai Ghimpu de a fi prezent 24 de ore din 24 în relatările Televiziunii Naţionale, tânguielile că cei de la Moldova 1 nu-i reflectă, cu destulă perseverenţă, activitatea prezidenţială, dar şi suspiciunile că nu este arătat, în mod deliberat, suficient de frumos „pe sticlă”, pare să-i fi acaparat toate gândurile interimarului, ajuns într-o toamnă târzie şi irevocabilă. Supărarea lui Ghimpu părea să vină şi din conştientizarea faptului că a pierdut competiţia nedeclarată cu Filat în ceea ce priveşte exercitarea influenţei asupra postului naţional de televiziune.
Apoi, într-un moment când toată lumea credea că Alianţa îşi va strânge rândurile, după eşecul răsunător de la referendum, cel puţin de ochii electoratului pe care urma să-l convingă în scurt timp să-i mai dea un vot de încredere, triplul preşedinte Mihai Ghimpu nu a rezistat şi a decis iarăşi să le arate partenerilor de coaliţie cine este şeful. Ce-i drept, un şef cam jalnic, care a reuşit să spună, în cadrul unei conferinţe de presă, doar atât: că nu poate decide nimic, că nu-l ia nimeni în serios, nici chiar cei mai mărunţi funcţionari, iar împuterniciri îi ajung numai pentru a da nişte ordine şi medalii. Ei, iată că la acest capitol, Ghimpu şi-a exercitat din plin împuternicirile. Este deja în afara oricărei îndoieli că Mihai Ghimpu a ajuns a fi cel mai medaloman dintre medalomani, ca să recurgem la un termen ad-hoc. Acesta a acordat un număr impresionant de distincţii, inclusiv unor persoane apropiate, prieteni, colegi de partid şi rude ale colegilor de partid. Ca număr de ordine şi medalii, raportat la anii de aflare la guvernare, Ghimpu l-a întrecut cu mult pe fostul preşedinte Voronin. Cantitativ, acesta a fost depăşit, poate, doar de ramolitul lider al fostului imperiu sovietic, Leonid Brejnev.
Marasm sau apucături dictatoriale?
Pe ultima sută de metri, preşedintele interimar a oferit un spectacol lamentabil al şefului nebăgat în seamă şi neluat în serios de către cei care, în opinia lui, ar trebui să-i execute ordinele. Supărarea a venit şi din conştientizarea propriei neputinţe şi incapacităţii de a face faţă celor două funcţii de primă importanţă în stat, pentru care Ghimpu nu a avut nici aplecarea, nici consistenţa intelectuală necesară.
Fiind în criză de popularitate, criză pe care deţinerea a două funcţii-cheie în stat, în mod paradoxal, a aprofundat-o, Ghimpu încearcă să-şi machieze inconsistenţa prin acţiuni populiste şi efecte de artificii. Astfel, acesta a picat, pe nepusă masă, cu alai de jurnalişti după el, drept la arhiva Ministerului de Interne. Apoi a căzut cu hârzobul din cer pe păşunile patriei, iar vietăţile care păşunau pe acolo au aflat, în sfârşit, ce este un briefing. Acţiunea a purtat numele de cod „Ali cui sânt viile şi pădurile? – Ali luia!” Elicopterul cu nepreţuita încărcătură a survolat mândra noastră capitală, viile de la Budeşti şi pădurea Ţiganca, iar Ghimpu le-a demonstrat ziariştilor pretinsele moşii ale fostului preşedinte, Vladimir Voronin, şi a promis exproprierea acestuia.
Ghimpu, un preşedinte (interimar) căzut în populism şi în ridicol
Pe parcursul interimatului lui Ghimpu, o mulţime de acţiuni deşănţate şi extravagante au făcut deliciul presei şi al publicului. Astfel, în luna mai, el l-a numit pe fostul medic-şef al spitalului de psihiatrie din Chişinău (Costiujeni), Constantin Ţurcan, în funcţia de consilier prezidenţial pentru probleme de dezvoltare socială. Acesta a fost atât de ataşat instituţiei pe care a condus-o, încât i-a dedicat chiar şi un imn. Şi dacă v-aţi imaginat scene din filmul lui Miloş Forman „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, vă spunem că lucrurile sunt cât se poate de serioase: nemuritoarele versuri ale „imnului nebunilor”, cum l-a botezat atunci presa din România, a beneficiat de un aranjament muzical realizat de Orchestra Simfonică Naţională a Teleradiodifuziunii din Moldova, fiind interpretat de Corul „Moldova”. Mai târziu, aveam să aflăm chiar de la preşedintele interimar că gestul său a fost unul de binefacere (din banii statului), după ce fostul şef de la psihiatrie a fost demis, cu doar doi ani înainte de a ieşi la pensie. „Nouă ne place să mulgem ţânţarul”, a spus el cu eleganţa stilistică exersată de mic copil prin hârtoapele de la Coloniţa.
De pomină este şi „bariera lui Voronin” din strada Ciocârliei, care a ajuns chiar un simbol al puterii supreme în stat. Mihai Ghimpu, care şi-a simţit ameninţat fotoliul de interimar, a convocat o şedinţă specială cu acest prilej, la care au participat primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, ministrul de Interne, Victor Catan şi procurorul general Valeriu Zubco. Prin metoda deducţiei logice, interimarul a ajuns la concluzia că dacă nu poate fi scoasă o bucată de scândură, înseamnă, nici mai mult nici mai puţin, că ţara asta este condusă de altcineva…
Ghimpu a mers cu Udrea să ia în primire pereţii tencuiţi de Filat
Finul cunoscător al protocolului oficial s-a întrecut pe sine în cadrul vizitei ministrului Turismului şi Dezvoltării din România, Elena Udrea, în Republica Moldova. După întrevederile oficiale de la Chişinău cu interimarul şi primarul – unchiul şi nepotul – emisarul Cotrocenilor a făcut o plimbare printre casele în construcţie de la Cotul Morii, pentru a se convinge că materialele oferite de România au ajuns la destinaţie. Numai că ziariştii aşteptaseră să o vadă pe şantier alături de premierul Vlad Filat, aşa cum se anunţase anterior. Dar, surpriză mare, tot Mihai Ghimpu alerga alături de elegantul ministru de la Bucureşti pe podeţul improvizat din scânduri. La început, Ghimpu a simulat un soi de mirare şi s-a prefăcut că nu ştie nici cu spatele că a existat un alt program al vizitei. „Eu m-am pornit… unde m-am pornit acolo am ajuns. Mi-a venit această idee în timpul întrevederii cu doamna Udrea”. Adică, plin de idei cum este, Ghimpu a decis în ultimul moment că este mai frumos şi mai bengos decât Filat şi i-a rescris acestuia programul.
Toamna preşedintelui interimar
La apusul dublei cariere, Ghimpu a avut câteva prestaţii de neuitat prin cluburi şi discoteci, unde şi-a demonstrat chiar vocaţia ratată de striper. Lumea s-a împărţit atunci în două tabere. Unii au zis că avem un preşedinte nu prea deştept, care ţopăie şi cuprinde fetele prin discoteci şi că de aceea nu iese ţara din sărăcie. Alţii, dimpotrivă, au spus conciliant că preşedintele-i om şi el şi are voie să se relaxeze după atâta muncă. Ba mau mult, ei au fost de părere că acesta nu s-a avântat de capul lui într-o viaţă nocturnă, ci pentru că aşa l-au învăţat lustruitorii de imagine din Occident. Cel puţin, ne putem bucura pentru tinerele liberale care au dansat alături de un preşedinte în carne şi oase, chiar dacă marcat de interimat.
De la iubire până la ură nu-i decât un singur pas
Aţi observat cum a evoluat, în foarte scurt timp, în doar câteva zile, Mihai Ghimpu – de la politicianul simpatizat, agreat de toată lumea, căruia i se iartă cu nonşalanţă şi glumele de prost gust, şi stilul grosier de comunicare, şi sacii de medalii – la un potenţial trădător de alianţă şi, implicit, de ţară. Motivul este, fără îndoială, acela că s-a „lăcomit” la funcţii şi i-a cam încurcat pasienţele lui Filat. Iar cine-i încurcă lui Filat, ca Urechean păţeşte.
Faptul că şeful PL a susţinut punctul de vedere al lui Marian Lupu privind partajarea egală a funcţiilor în viitorul Guvern, apoi a insistat asupra deţinerii unor anumite ministere, i-a atras acestuia oprobriul public, fiind învinuit astăzi de şantaj, de sfidare a regulilor democratice, de încurajare a unei posibile alianţe PD – PCRM, de torpilare a constituirii unei alianţe liberal-democrate, de cârdăşie cu Plahotniuc şi de aducerea comuniştilor la putere etc.
De ce şi-a pus Mihai Ghimpu toată lumea în cap, de ce insistă pentru acele structuri de forţă? Să fie oare atât de supărat că trebuie să-şi lase funcţiile, bodigarzii, consilierii, secretarele, reşedinţele? Să-i fi plăcut atât de mult gustul puterii, încât încearcă din răsputeri să se cramponeze cel puţin de rămăşiţele acesteia? Să fie această mică demonstraţie de forţă un ultim cuvânt al politicianului care a înţeles că nu mai decide nimic, că alţii sunt cei care fac jocurile? Ori poate pentru că ştie prea bine năravurile lui Filat? Ştie că acesta va încerca să-l devoreze aşa cum l-a devorat pe Urechean. Ştie că Filat va încerca să guverneze de unul singur, subordonându-şi toate pârghiile puterii. Est o încercare de a se împotrivi? Sau este o înţelegere, un aranjament despre care nu ştim noi?
L-am auzit pe fostul interimar vorbind, în ultima zi de aflare în funcţie, la un liceu din capitală – pătimaş, emotiv, aproape ca un Hruşciov la Naţiunile Unite – despre funcţii, putere şi dragoste de ţară: „Un şef de stat trebuie să fie ca Ştefan cel Mare, ca Mihai Viteazul, ca Alexandru Ioan Cuza! Aşa! Să-ţi iubeşti poporul! Să trăieşti pentru popor! (crescendo) Nu pentru funcţii, bani şi avere. Te aşezi seara în fotoliu, cu whisky, cafea şi te uiţi la televizor cât de frumos şi cât de deştept ieşti”, a conchis Ghimpu. Să fie el un fel de Ştefan cei Mare pe care noi nu am reuşit să-l desluşim? Atunci cine este cel din faţa televizorului.
Ioana Florea
distinsa doamna? dar dumneata ce, te asteptai la mai multe de la un agramat si specialist mediocru in materie de drept?
Bonjour Rusia, Adio Romania!!
Asta e mesajul articolului de fata. Si un prost isi da sema de asta si va fi si foarte incantat ca a… ghicit .
Unii dintre dv sunteti cu totul primitivi in judecatile politice .Ultimele doua zile m-au lamurit cu totul de nivelul jos de la care purcedeti sa iesiti la lumina. Mentalitatile voastre atat de nenorocite, si care va vor conduce in continuare la multe, multe victime ,arata limpede cat de adanc lucreaza virusul anilor de comunism in voi. Chiar si in cei care s-ar parea la prima vedere ca sunt mai rasariti. Deznationalizarea este deja nu numai un simptom diagnosticat, ci aproape un fapt implinit. Cea mai mare intrebare o am insa legat de tara mea care s-a lasat antrenata intr-o situatie atat de fara finalitate. Nu, categoric nu sunteti pregatiti pentru intrarea in UE. De altfel se si vede ca mai marii UE va folosesc drept moneda de schimb pentru satisfacerea propriilor interese. Ceea ce vor ei insa este extraordinar de periculos.
Nota bene- nu acuz cu nimic PNL!! Aste singurul partid care detine cu adevarat busola. Ca va castiga… orientarea sau nu va castiga, vom vedea. Pentru Anul Nou 2011 va doresc la toti numai bine ! Intr-adevar SPERANTA MOARE ULTIMA!!
si cam ce vor ceilalti : filat, lupu nu mai zic de voronin?! cu ce sunt ei mai buni!? aveti un pic räbdare sä vä aräte lupu unde erneazä racii! si in general are Basarabia nevoie de 101 plus guvern s.a hoti?! cu riscul de a mä repeta Mpldova nu are oameni capabili sä o conducä si nici popor capabil sä se apere. Salvarea Basarabiei e UNIREA
In Partidul Liberal trebuiesc schimbari profunde si urgente.
Sunt acolo o mai multi tineri cu scoaala europeana, nu Ghimpu, care si-a atins planca si tot el a dat-o mai jos, nu Hadarca, Nu Vieru, Nu Fusu sau Salaru.
Daca vrea un viitor, PL trebuie sa se produca prin tinerii sai instruiti.
Ghimpu – un „presedinte de onoare” si atat.
Luati, dle Ghimpu exemplu de la dl Diacov, care tot ar fi vrut sa fie „presedinte interimar”.
Retrageti-va cu cinste si nu mai pedalati pe „patriotism”.
Noua nu ne trebuiesc „patrioti”, care aduc comunistii la putere!
Titirez, tu saluti Rusia din sec.19 cu „bonjour”, n-au cum sa te auda…zi-le „zdravstvui Rusia” si te vor aprecia…
Subscriu cu toata fiinta (pt lili):
Salvarea Basarabiei e UNIREA!
Bravo Cezar şi lili.
SALVAREA BASARABIEI E UNIREA!!!!!
Numai că, nu trebue să luăm exemplu de la Diacov..
După ce la votat pe Voronin în 2005 la 4 aprilie, iată că la 5 aprilie 2009 nu trece pargul în parlament.
Pentru a evita eşecul din 5 aprolie apelează la o echipă de la PCRM în frunte cu Lupu cedîndu-i şi conducerea partidului.
Ce propuneţi, şi PL să-l atragă pe Tcaciuc, sau pe Dodon în partid pentru a întări partidul?
PL are mare dreptate cand cere un minister de forta, pentru ca altfel nu poate influenta schimbarea pe care o doresc alegatorii.
Insa acelasi PL ar putea sa ne dea un exemplu si sa se democratizeze in interior pentru ca gurile rele spun ca la ei verticala puterii functioneaza la fel ca la comunisti.
Pestele de la Cap SE STRICA (impute).. nu mai stiu exact cum suna, da ceva pe-aproape…
PL – o prins la pene acum, mai bine de un an, si in viitorul legislativ are nevoie de ceva ca sa se afirme in urmatorii 4 ani…
Hai sa o luam mai ” LIN”, au ei sarmanii aici si un pic de dreptate, macar un minister ar trebui PD si PLDM sa ii cedeze PL-ului, Insa: daca e sa ne aducem aminte de „Pricoalele” lui Ghimpu, apoi eu l-as lipsi si de mandatul de deputat … Aveti dreptate cei care cereti restructurarea PL-ului, in caz contrar va disparea ca si Faimosul ROSCA de cindva…
intradevar PL trebuie reformat si in prim plan sa iasa tinerii pe care partidul ia crescut, altfel nu vad iesire …
Un lider politic se impune. D-l Ghimpu nu s-a impus. Unica lui sansa sa se tina demn si sa insiste , cu toate ca aparent risca sa repete soarta PPCD. Pd-ul cu toate avantajele din coalitie cu PCRM are aceleas sanse de a repeta soarta PPCD. Lupu nu degeaba a primit epitetele frumoase de la Voronin.Tatuca n-o sa-i ierte trecerea la PD si avindu-l la mina o sa-l duca acolo unde Lupu nici nu se asteapta. Nu aduce anul cit aduce ceasul spune-o vorba.Sa vedem pina maine. D-l Titirez deja a dat verdictul , noi basarabenii sintem mai domoi dar mergem.Ca nu sintem pregatiti pentru UE e discutabil, dar cert este ca de muncit avem de numa-numa toti si PNL si PL, si PD si PLDM.Sint tentat sa cred ca va fi totus AIE2, mai cu scirt dar presupun ca va fi.Ride bine cine ride la urma.
Evenimentele sant descrise asa cum s-au desfasurat, numai ca contin o doza omicidiala de venin. Este faimoasa profesie de jurnalist, care foloseste toate uneltele pentru a denigra si descrimina o persoana care este totalmente opusa intereselor acestuia si a celor ce ii serveste. Este si o parte de adevar in cele expuse, cu totii o stim, insa una ramane cert: pe Ghimpu nimeni n-o sa-l cumpere si n-o sa-l corupa,el ramane a fi asa cum este- poate naiv, dar dotat cu calitati pe care, spre regret, nu le contin ceilalti. Si anume aceste calitati trebuie sa fie apreciate,dar nu nimicite.Totodata( spre deosebire de subsemnata articolului) tin sa mentionez ca primarul Chirtoaca a ridicat cresterea PL si a lui Ghimpu candva, pe cand Ghimpu a coborat-o substantial pe cea a primarului. Trebuie spus lucrurilor pe nume si jurnalistilor le-as propune sa nu vada lucrurile numai in alb-negru.
O intrebare D-nei Pavlicenco: sa inteleg ca santeti totalmente de acord cu articolul d-nei Florea?
Pt Roman1111.
Cînd Chirtoacă a cîştigat alegerile la primărie, toţi spuneau: Bravo PL, au promovat tineretul şi au învins.
În 2009 la alegerile anticipate PL în Chişinău a acumulat 88 000 de voturi.
Toţi: Bravo Chirtoacă.
la 28 noiembrie 2010 Chirtoacă aduce numai 69 000 voturi în Chişinău.
A pierdut 11000 voturi.
Toţi: Gata, Chirtoacă e bătrîn, trebue alţi tineri.
Da de unde de luat tineri Dle Roman.
Tineretul din RM e foarte pasiv, şi nu se implică în politică, ori e plecat peste hotare.
mai mult ca atît, după aceste alegeri, vom urmări un exod şi mai mare a tineretului peste hotare.
Tineretul nu vede viitor în RM.
Nu zic de copii mei, care deja dezamăgindu-se în viitorul RM caută oferte în România, dar cunosc tineri PCRM-şti, rusolingvi,care după ce au făcut puţină politică, deja au abandonat şi politica şi afacerile în RM şi au plecat în România, văzînd o perspectivă pentru viitor.
Mîne se va decide încotro plecaă RM, şi tot mîne se va decide încotro plecă tineretul RM şi nu numai tineretu.
Pt basarabean
O intrebare „basarabeanului”: ce am eu cu articolul semnat de Florea, pe care inca nici nu l-am citit?
1. De ce R.Moldova este cel mai sărac stat din Europa?
2. Oare nu toţi aceşti 20 ani am fost conduşi de proruşi şi neocomunişti şi comunişti cu prietenii lor?
3. O vreme am crezut în Frontul Popular şi PPCD. Pe mine nu atîta mă irită că PPCD (şi alţii) au votat în 2005 pe Voronin, dar că 4 ani practic au format „Alianţa Voronin-Roşca”, şi toată vremea au bătut în forţile proeuropene şi anticomuniste, în relaţiile prieteneşti cu Romănia. Scopul denigrerii de către PPCD a forţilor patriotice era ca să rămînă unica forţă „anticomunistă”, proromână? Şi la ce am ajuns?
4. Din 2007 a cîştigat Primăria PL cu M. Ghimpu şi D.Chirtoacă ca o forţă politică „anticomunistă”, proromână. Din 2009 PL este partid parlamentar. Ce facem „noi” (o parte de politicieni, jurnalişti, cetăţeni de „ai noştri”)? – Batem mai dur în Ghimpu şi Chirtoacă decît am bate în comuniştii-burgheji şi neocomuniştii-milionari cu poziţiile antinaţionale, antiromâne, proruse. „Noi” batem pe aceiaş în care bat şi comuniştii (!?)
5. Pe cine au votat cetăţenii în 2009 şi 2010?Comunistul Voronin (PCRM) cu fecior miliardar în Euro, Fiat (PLDM)care a lucrat la „prihvatizare” cu P.Lucinschii şi Diacov; Lupu cu Plohotniuc au lucrat 8 ani cu Voronin; şi cu cel mai puţine voturi PL cu Ghimpu care s-a declarat că este român, care nu este implicat în „prihvatizări”, a întreprins multe acţiuni anticomuniste şi de demnitate naţionale.
6. Nu suntem mulţimiţi de activitatea organilor de drept. Nu s-a dat răspuns la cazul 7 Aprilie, cu averea lui Voronin, etc. Ghimpu a încercat să rezolve aceste probleme în Parlament, dar fiind nesusţinut de partenerii de Alianţă problema nu-i rezolvată. S-a gîndit că se pot rezolva mullte probleme de drept avînd persoană responsabilă de la PL. Suntem mulţumiţi cum sunt rezolvate aceste şi alte probleme de drept? „Noi” batem în Ghimpu! Bat în PL Voronin cu „comuniştii”-burgheji, Aliaţii care au „prihvatizat” şi au conlucrat cu Lucinschii şi Voronin, datem „noi” – dar cetăţenii mai puţin citiţi auzind cum toţi bat, se hotărăsc că mai bine este de votat pe Voronin şi acei care au „prihvatizat”, dar Ghimpu nu-i mai trebuie Procuratura.
7. Dupa toate, paremi-se că v-om fi cei mai săraci nu numai din Europa, dar şi din Asia sau poate v-om ajunge şi în Africa.
8. TOATE CELE BUNE ÎN ANUL NOU!!!
D-le Perju , trebuie doar de spus lucrurilor pe nume si de trait in adevar, cum o faceti si D-stra.Doar viata e asa de scurta de a ne amagi singuri. D-na Vitalia , multumesc pentru publicatii sincere a unor tineri MAI , care relateaza starea adevarata din acest sistem putred. Abea se incepe marturisirea adevarului.Sa vedeti cind se va vorbi mai cinstit care si ce interese are , atunci vor intelege mai multi ca acest rapan trebuie ras si spalat.Asa va fi.Doamne ajuta.
Adica sa intelegem ca maine Basarabia va fi batuta-n cuie?Eu totusi cred ca este Dumnezeu si pe pamant nu doar in ceruri,altfel n-o sa pot muri impacata.
Am privit finalul emisiunii Fabrica si am ramas dezarmat de pesimismul dlui Botan. Desi vrea sa se reanimeze AIE, el crede ca vor fi adusi bolsevicii la putere. Eu insa nu vrea sa cred asa ceva! E contrar logicii acest lucru! Diacov, Plohis, Lupu nu cred ca evalueaza bine lucrurile daca vor sa-l aduca pe voronin la putere! Vin alegerile locale mai intai, apoi vor urma inevitabil alegeri anticipate! Aici nu cred sa clacheze Filat si sa accepte o asemenea alianta cand Fortuna e a lui chiar daca ramne in opozitie! Primul care va „muri” va fi Ghimpu, apoi plohis! Incerc sa judec rational si spun ca AIE va fi refacuta, inpofida unor pognoze pesimiste ale lui Botan, pe care il apreciez mult!
Vitalie Ciobanu
Incoruptibilii” în politică
E penibil să constați că obstacolul în calea unei alianțe pro-occidentale îl ridică cel mai anticomunist partid din Moldova
Suntem la sfârșitul unui an furtunos, plin de evenimente care au alimentat copios agenda publică. Ne-am prinde și noi în ispita jocurilor de societate, comentând topuri, întocmind bilanțuri în preajma Pomului de Craciun, dacă politicienii moldoveni nu ne-ar „fierbe” la foc încet până în ultima zi a acestui an. Mai exact: dacă negocierile pentru formarea unei guvernări democratice nu ar bate pasul pe loc sau, mai rău, dacă discuțiile nu s-ar fi blocat din cauza unor revendicări excesive, avansate în ultimul moment de Partidul Liberal. Nu știm cum vor evolua lucrurile, dar subita dorință a lui Mihai Ghimpu de a obține pentru formațiunea sa conducerea unor structuri de forță – Ministerul de Interne, Centrul Anticorupție, Serviciul Grăniceri sau Procuratura Generală – par să fi diminuat serios șansele de constituire a unei alianțe de centru-dreapta, pentru care au votat 60 % dintre cetățeni.
Frustrările unui partid modest în rezultate electorale pot fi înțelese: sunt reacții omenești în fața colegului care s-a dovedit mai eficient, mai inteligent, mai abil. Guvernul Filat a știut să convertească în succes o situație ce părea din start compromisă: mă refer la uriașa gaură din buget lăsată de comuniști drept moștenire noii puteri. Nu este doar meritul PLDM ci, firește, al întregii coaliții că economia națională a fost menținută pe linia de plutire și că în relația cu Uniunea Europeană s-a înregistrat o deschidere fără precedent. Dacă, totuși, atmosfera în interiorul Alianței nu a fost tocmai senină, responsabilitatea revine, la fel, tuturor liderilor de partid, care ar fi putut avea o mai bună comunicare între ei și o mai lucidă așezare a priorităților. „Răzmerița” din ultimul moment a PL-ului, provocată după patru săptămâni de discuții intense cu ceilalți parteneri din Alianță, pare sau o orbire, sau o diversiune. În cele 11 runde de negocieri, Partidul Liberal a avut suficient timp să-și prezinte un set de cerințe rezonabile, luând în considerare atât marja de manevră limitată de care dispune, cât mai ales, contextul, miza enormă pe care o comportă formarea unei guvernări pro-europene. E penibil că după ce Partidul Democrat a fost aspru criticat pentru duplicitate, să constați că obstacolul în calea unei alianțe pro-occidentale îl ridică cel mai anticomunist partid din Moldova. Dacă așa stau lucrururile, PD obține o excelentă scuză pentru a bate palma cu Voronin – iată o idee unanim împărtășită de analiștii politici.
Supărarea e un sfetnic rău în politică. E nevoie de principii, dar și de clarviziune. Un om politic nu are voie să ignore realitățile, și dacă acestea îi sunt momentan defavorabile, are datoria să-și calce pe inimă, să se replieze strategic, pentru a asigura un viitor mai bun aspirațiilor sale. Ce va obține Mihai Ghimpu dacă Partidul Democrat va face alianță cu PCRM? Cum vor mai lupta cu „mafia”, în condițiile unui stat polițienesc, incoruptibilii din PL, trecuți în opoziție? Cu ce eficiență vor pleda ei pentru „adevărul istoric”, adevăr pe care nu-l poți statua prin decrete, ci doar în urma unui îndelung proces de educație și prin modelarea opiniei publice, dacă toate libertățile cucerite în ultimul an, inclusiv grație sacrificiului tinerilor din 7 aprilie, vor fi compromise? Dar mai ales, ce soartă va avea Republica Moldova, dacă Occidentul va zăvorî ușa pe care, deocamdată, o ține întredeschisă, așteptănd ca politicienii pro-europeni de la Chișinău să pună interesul național mai presus de egoismele lor de partid?…
Există o regulă în medicină, aplicabilă și în politică: dacă nu știi să faci bine, încearcă măcar să nu faci rău.
In aceste conditii daca dna Pavlicenco va continua sa sustina punctul de vedere al lui Ghimpu in privinta pretentiilor la „treuca” si „bata” va gafa enorm si va pierde si bruma de electorat pe care o are astazi! Sa retinem insa ca in conditiile cand PNL poate avea un viitor!
IATA CE SPUNE O DOAMNA DIN „PNL” ROMANIA LA O PUBLICATIE PE NET :
„Pentru ca incheiem un an important pentru Moldova, as vrea sa lasam deoparte fenomenul Wikileaks si sa va intreb cum vedeti anul 2010 pentru Moldova si eforturile sale de a coagula acum un nou guvern dupa alegeri?
Norica Nicolai: Noi am sprijinit guvernul democratic de la Chisinau, dar acest guvern (n.a. guvernul Filat) nu si-a facut treaba la Chisinau. O foarte mare parte a populatiei tinere din R. Moldova, foarte deschisa spre valorile europene, traieste in afara granitelor moldovenesti. Populatia care a ramas, este traditional ancorata intr-un anumit tip de repere. De aceea au si votat foarte mult comunistii. Nu pentru ca guvernul nu ar fi fost performant din punct de vedere economic pentru ca o serie de masuri pe care le-a luat au adus un anumit nivel de bunastare”.
SI
„Imediat dupa alegeri presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, ministrii de externe suedez si polonez, oficiali europeni s-au deplasat la Chisinau si au transmis un mesaj de sustinere foarte puternic, cum nu a mai primit nici un alt stat din Parteneriatul Estic.
Norica Nicolai: „Categoric, pentru ca Moldova ramane un punct de interes, atat pentru UE cat si pentru Rusia. Insa, revin, cred ca partidele pro-europene nu s-au mobilizat suficient in alegeri. Pentru ca ar fi trebuit sa le castige. Si liberalii si liberal democratii, care sunt afiliati la PPE (Partidul Popular European) ar fi trebuit sa castige alegerile. Din pacate aceste partide au pierdut alegerile pentru orgolii. Pentru ca daca ar fi reusit sa isi mentina alianta si sa candideze uniti intr-un bloc, poate ca ar fi castigat alegerile si astazi nu ne-am fi pus problema ofertelor dintr-o parte sau din alta”.
Detractorilor poporului roman, care se intrec in a se da savanti atunci cand se screm sa ne dea lectii despre propria noastra etnogeneza am sa le raspund: Un proverb romanesc spune ca, cu cat stii mai putin cu atat ai impresia ca stii totul. Iar, din pacate, in fosta gubernie ruseasca foarte multi stiu foarte putin. Este cadoul pe care Imperiul Tarist l-a facut romanilor din Basarabia. Sovieticii nu au facut decat sa desavarseasca aceasta opera. Probabil ca asta este motivul pentru care o parte consistenta a populatiei cultiva futilul cu o abnegatie demna de o cauza mai buna, iar zvonul ridicat la rang de mit este reper pseudocultural confundat cu valorile perene nationale. KGB-ul a lucrat impecabil. Circul care se intampla acum in Basarabia nu este decat o continuare a ceea ce am afirmat mai sus.
Din pacate PNL-ul lui Antonescu e cam rupt de realitatile moldovenisti. Pe de alta parte, PDL si chiar PSD evalueaza lucrurile mai bine si au incercat sa ajute mai mult Basarabia! O spune un basarabean care il sustine pe Crin Antonescu!
pt xyz
Despre etnogeneza romaneasca mai atent, caci ramane si astazi „o enigma si un miracol” O spune un specialist in istoria veche!
Pt VV
Sunt de acord cu remarca despre PNL din Romania. Dar consider ca declaratia Noricai Nicolai, chiar daca e marcata de atitudinea fata de PD-L, este corecta fata de AIE.
Cat de iscusit designer-ii nkvd-isti din Kremlin au adus populatia din RM care nu-si dorea intoarcerea PCRM la putere, sa-si aleaga un Presedinte Lupu. Un presedinte pro regimul criminal din Kremlin. Un Presedinte testat loialitatii imperiului rus de FSB lui Putin.
Astazi, dupa ce se va anunta formarea aliantei, toata lumea usurat va scanda „a castigat democratia!” cu un Prim-Ministru pro Putin si un Presedinte sub Putin. Nu e complicat sa manipulezi un popor de sclavi.
ai dreptate nea’ Luca…
Pentru VV,
Asta-i tot ce aveti de spus in legatura cu subiectul? Dar faptul ca WikiLeaks afirma ca state ca Spania, Germania sau Olanda sunt net impotriva admiterii RM in UE datorita nivelului extrem de scazut al culturii generale si, mai ales, al pregatirii profesionale al populatiei sale. Mai pe romaneste, v-au cam tampit rusii si din pacate asta se vede cu ochiul liber. Eu am incercat sa ma exprim initial „eufemistic” dar vad ca adevarul trebuie spus transant, chiar daca doare. Asa ca lasati etnogeneza. Iar daca toate aceste consideratii sunt facute de un specialist in istorie veche basarabean sunt lamurit. Pastrati-va elocinta pentru malul stang al Prutului, pentru ca noi cei din drepta Prutului am cam obosit sa ne tot ascundem jena sub un zambet condescendent. Ati tinut mortis sa aflati asta… ati aflat. Cam multa ticalosie, prostie, incultura si neprofesionalism exista in Basarabia de azi. Asa tara… asa politicieni. Dar nu-i nimic! In Basarabia a venit Mos Cracium pe post de Plahotniuc sau, probabil, invers. Oricum el afirma asta. Incep, in sfarsit, sa pricep de ce un singur politician roman va ia in serios. Sunteti la nivelul lui de intelegere.
Pentru VV,
Culmea va fi ca, dupa ce ultima luna si-au ridicat poalele in cap peste orice limita a decentei, politicienii basarabeni vor avea nesimtirea de a pretinde sa fie luati in serios de catre cancelariile occidentale, ca la rusi oricum nu conteaza. Probabil ei isi inchipuie, atat cat ii duce capul, ca nivelul de intelegere al politicienilor din vest este similar cu cel al personajului providential de la Bucuresti. Dupa discutiile comentate, pe WikiLeaks, de catre diplomatii americani se pare ca nu. Nu mi-as fi putut imagina ca AMORALITATEA a fost inventata de basarabeni.
Si iar despre Paranoica Pavlicenco!
Ce aveti doamna de v-ati luat de capul lui Ghimpu si PL. Din cate stiu pe esichierul politic, cel mai apropiat partid de PNL (partidul nimicurilor lingusitoare), care are un mesaj apropiat de al d-stra, acesta este Partidul Liberal, pe care vad ca il atacati un inversunare si in cel mai paranoic mod.
Dati-mi voie sa ma pronunt in ce priveste personalitatea d-stra.
Sunteti o masoanca doamna, cu un stil absolut agramat atat in vorbire cat si in scriere, o rrrraraita obsedata de a compromite valori si idealuri sfinte pentru acest popor.
Aveti nevoie ca sa iesiti la „pensie politica”. Spor!
PD se pregateste cu iresponsabilitate sa se arunce intr-o aventura care-i va costa enorm si pe plan intern si extern in primul rind , daca ii aduce pe comunisti la putere din nou . pe plan intern pierde sa spunem undeva la 30-35% din electoratul sau – aripa centristo-europenista … pe plan extern pierde sustinerea uneia din cele trei mari familii politice din europa – partidul socialistilor europeni si a internationalei socialiste care vor ingheta in primul moment legaturile deja existente cu PD … nu-si vor pune pielea pe bat social-democratii europeni in luptele politice cu popularii si liberalii europeni din cauza unui partidulet obscur de la marginile u.e. … fara sprijinul acestor 3 familii politice europene relatiile inter-statale moldova – tari UE si Moldova -UE vor fi si ele inghetate , ajutoarele si imprumuturile se vor imputina drastic , investitorii externi vor fugi de moldova ca de dracul , organismele financiare isi vor lua talpasita de pe aceste meleaguri … practic vorbim de incheierea definitiva a capitolului ” aderare la ue” si condamnarea la saracie crunta a poporului Moldovei pe urmatorul secol inainte …
Degeaba ziceti voi. Noi ne-am deprins toti sa ne jertvim patriotii ca pe ciobanul din Miorita de asta si nu mergem inainte. Dar eu stiu o alta iesire din situatie. mhttp://blogulluicazacu.wordpress.com/2010/12/29/miorita-versiunea-necunoscuta-pana-azi/
„Alianţa Filat-Lupu-Ghimpu practic există, s-a constituit, urmează doar procedura formală de semnare a documentelor de constituire” – aceasta este declaraţia făcută de un reprezentat al PCRM care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Declaraţia a fost făcută astăzi dimineață, înainte de ora 08 când reprezentanții PD și PCRM urmau să se întâlnească Nobil Club pentru negocieri.
Potrivit acestei surse grupurile de experţi ale PLDM, PDM şi PL au lucrat astă-noapte până la ora 3 într-un hotel de elită din centrul Chişinăului, posibil acelaşi Nobil Club unde ieri toată ziua PDM a negociat cu PCRM. Au fost puse la punct toate detaliile şi au fost pregătite pentru semnare documentele de constituire a AIE 2 formată din PLDM-PDM-PL. Decizia PDM de a participa la respectiva coaliţie va fi luată azi de către Consiliul naţional al acestui partid. Există ferma convingere că această decizie va fi votată unanim.
Emisari de la Kremlin
Potrivit sursei citate, aseară a venit la Chişinău pe calea aerului un grup de experţi din partea Administraţiei prezidenţiale de la Kremlin care s-a întâlnit cu conducerea PD pentru a exercita presiuni în vederea constituirii unei alianţe cu comuniştii. Sursele noastre de la Aeroportul Chişinău ne-au confirmat faptul că aseară într-adevăr s-a înregistrat o rută charter Moscova-Chişinău. Conducerea PCRM e în derută şi, deocamdată, nu doreşte să comunice cu presa. „Nici nu mai are sens, odată ce decizia PD de a participa la constituirea unei alianţe de centru-dreapta este un fapt săvârşit”, a mai precizat sursa.
Sursa: Timpul.md
pt zavaidoc
Imi pare rau, dar constat că esti un individ lipsit de elementar bun simt! Cati talibani de-astia exista oare in partidele noastre?
* Un articol de: Constantin Tănase
Ce se întâmplă cu Mihai Ghimpu şi cu PL ?
În ultimele zile, PL şi liderul acestuia, M. Ghimpu, au devenit eroii unor speculaţii capabile să şifoneze serios imaginea lor politică. Speculaţiile au pornit în clipa când M. Ghimpu s-a declarat nemulţumit de modul în care se împart fotoliile în viitoarea coaliţie de guvernământ. Brusc, Ghimpu renunţă la prioritatea declarată programatic de el însuşi („contează cauza, interesul naţional, nu funcţiile”) şi cere, ultimativ, un „minister de forţă” cu riscul blocării negocierilor privind formarea unei alianţe de centru-dreapta şi aruncării lui M. Lupu în braţele lui Voronin.
Suspiciunile că M. Ghimpu ar juca la două capete de masă au apărut mai înainte, când acesta s-a întâlnit, în cadrul unor negocieri separate, cu liderii PD – Lupu, Plahotniuc şi Diacov. Apropo, presa aşa şi nu a mai putut afla ce s-a discutat la respectiva întâlnire. Nu se ştie nimic nici despre conţinutul discuţiilor din cadrul celei de-a doua întâlniri separate dintre Ghimpu şi liderii PD. Şi pentru că cerinţa ultimativă a liberalilor a apărut tocmai după această de-a doua întâlnire separată, speculaţiile de tot felul au căpătat o anumită motivaţie. Astfel, s-a ajuns până acolo încât unii comentatori se întreabă dacă nu cumva comportamentul de ultimă oră al lui Ghimpu ar fi o urmare a întâlnirii pe care acesta a avut-o cu şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin. Amintesc cititorului că acesta, poposind la Chişinău, s-a întâlnit cu Ghimpu, Lupu, Plahotniuc, dar a refuzat să se întâlnească şi cu Filat. Aluziile că Ghimpu s-ar fi „vândut” cuiva devin tot mai străvezii – a se vedea informaţiile şi zvonurile despre noua sa limuzină superbă de zeci de mii de euro, noul costum de mii de euro, cravata italiană, cămaşa tot italiană, butonierele englezeşti şi ceasul elveţian… – toate apărute în ultima săptămână. Ei bine, am putea să nu dăm atenţie acestor zvonuri, ceva însă se întâmplă cu Ghimpu şi cu PL.
Jocul politic pe care-l face liderul PL în ultimul timp e cu totul de neînţeles. Personal, nu cred că Ghimpu ar fi „discutat ceva secret” cu Narîşkin; nu-s de acord nici cu speculaţiile lansate pe blogul Vitaliei Pavlicenco, despre aceea că PL, având în conducerea sa „persoane conectate cu Lucinschi şi cu PD”, a devenit „un satelit indirect al intereselor Moscovei”, fiind plasat „pe orbita a doua, de rezervă, a Kremlinului”… Iată că am ajuns s-o auzim şi pe aceasta – Ghimpu, perceput până mai ieri drept cel mai înfocat oponent al Rusiei imperialiste, este declarat omul „de pe orbita a doua, de rezervă, a Kremlinului” sau, cum am citit undeva, „Roşca nr. 2”. Aceste etichetări, chiar fiind nedrepte şi absurde, nu fac bine imaginii PL, mai ales dacă ne gândim că vin alegerile locale, iar politicianul nr. 2 din PL, Dorin Chirtoacă, aspiră la un nou mandat de primar general al Chişinăului.
Jocul pe care-l face Ghimpu în contextul creării unei alianţe necomuniste este nu doar periculos, ci şi absurd. Eu aşa şi nu înţeleg de ce-i trebuie PL-ului un „organ de forţă” – Internele, Procuratura sau Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei? Dacă e să judecăm lucrurile în perspectiva viitoarelor alegeri locale, atunci, în mod logic, Ghimpu ar trebui să opteze, de exemplu, pentru Ministerul Educaţiei – acest minister îi este şi mai aproape, dar şi voturi îi poate aduce. De ce-i trebuie Poliţia şi Procuratura? Poate, pentru a le „pune la treabă” în Chişinău, să-i dea „o mână de ajutor” lui Chirtoacă? Dacă-i aşa, e grav de tot…
Oricum ai suci-o, comportamentul din ultimul timp al lui Ghimpu îi nelinişteşte pe mulţi. Întâlnirile separate avute cu liderii PD, poziţia agresivă adoptată în cadrul negocierilor – poziţie care îl favorizează doar pe Voronin şi blochează perspectiva constituirii unei alianţe de guvernare proeuropene – îi face pe tot mai mulţi oameni să se întrebe: ce se întâmplă cu Mihai Ghimpu, şi cine e adevăratul lider al PL?..
Eu nu aş merge atât de departe, acuzându-l pe Ghimpu de „trădare” şi-mi explic comportamentul lui prin lucruri mai pământeşti – ranchiună, invidie, oboseală, nervi, naivitate… Să fim înţelegători, Ghimpu traversează o stare psihologică complicată: el înţelege că a pierdut alegerile (a luat cu trei mandate mai puţin decât anul trecut – apropo, anume aceste mandate nu ajung pentru a alege preşedintele republicii!); despărţirea de cele două funcţii supreme şi de gărzile de corp îşi spune şi ea cuvântul, dovadă că le-a dat pe toate pe una şi a făcut un chef cu amicii de partid în vila prezidenţială de la Condriţa. Să sperăm însă că toate acestea vor trece şi că M. Ghimpu e liber în acţiunile sale, e responsabil şi are discernământ politic.
Pt VV
Tanase citeste una si intelege alta. Eu am scris: „Zilele acestea prietenii lui Lucinschi – Iurie Rosca, Anatol Plugaru, Valeriu Plesca si altii, au pornit deja Frontul nr.2. Nu stiu ce cauta pe acolo Nicolae Andronic, doar poate ca e la mijloc doctrina populara… In acest fel, precum vedem, prin intreg marasmul prorusesc si cu Lucinschi in spate numai integrarea europeana si apropierea de Romania nu se urmaresc. Totul e lupta pentru eliminarea unuia de catre celalalt pentru a putea fura statul, pentru a-si dezvolta propriul business, a promova protectionismul si monopolismul, a pune mina pe vama si a putea a se face ca nu au nimic in comun cu milioanele izvorite din contrabanda de tigari. Bani onerosi, bagati in alegeri, ca revin anticipatele. Care nu vor duce la nimic, daca vor ramine aceiasi actori. Dar e mai bine asa, cu alegeri anticipate, decit cu instalarea cirdasiei mafiilor pe patru ani.”
Iar apoi am scris „Cind spun “forte prorusesti”, am in vedere acum si PD, si PLDM. Ca AMN a sucombat. Cit priveste PL-ul, acest partid nu e forta proruseasca, insa are persoane conectate cu Lucinschi si cu PD, devenind un satelit indirect al intereselor Moscovei, incercind sa isi pastreze demnitatea, dar raminind pe orbita a doua, de rezerva, a Kremlinului.” Adica „raminind”, fara voia sa, nu cu voia sa, adica avind Kremlinul intentia sa il foloseasca atunci cind ii trebuie, daca va putea. Cel putin, conexiunea permanenta cu Ghimpu in ultimele saptamini cu PD a dat motive pentru aceasta intregii societati.
Insa Tanase are alt interes: sa scoata bine PLDM-ul. Mai bine si-ar pune intrebarea si ar raspunde de ce PLDM nu a fost alaturi de PL in pozitia acestuia privind 9 mai, 22 si 28 iunie, 23-24 august? Si, de asemenea, cum va proceda si in anul care se apropie PLDM fata de aceste date istorice? va fi iarasi de partea PD si PCRM?
EU REPET, SI CU ACEASTA OCAZIE: TOTI LIDERII SINT ORI PRORUSI , ORI, DACA NU ESTE PRORUS, CA GHIMPU, SINT SANTAJABILI SI AU CONEXIUNI CIUDATE, CA SA NU SPUN IN DETRIMENTUL INTERESULUI NATIONAL AL CELOR DOUA STATE ROMANESTI.
Distinsa doamna Pavlicenco,
Ma tem ca Dumneavoastra ati reactionat cam tarziu la fenomenul bine cunoscut in rindul functionarilor Parlamentului, precum si majoritatii deputatilor. Care, cu mici exceptii, au fost tot aceiasi in Legislativele alese dupa 5 aprilie 2009.
Ca si membru al Legislativului si cunoscut luptator cu comunistii si apucaturile lor de „comisari cu pistoale la sold”, ati stiut despre faptul ca pe 1 iulie 2009 ex-presedintele Parlamentului Voronin a dispus concedierea unui numar considerabil (era vorba de 64 persoane!) de functionari publici si simpli angajati ai Aparatului Parlamentului. Adjunctul sau Vl.Turcanu a si ticluit imediat lista celor care nu erau pe placul „comisarilor”, care faceau „partizanat politic”, mai scapandu-va deputatilor din opozitia anticomunista cate o copie a documentelor destinate doar fractiunii PCRM. Nu stim in ce masura este adevarat, dar se zvonea atunci prin urbea noastra ca toate aceste persoane ar fi fost angajate in campul muncii chiar de M.Lupu timp de 4 ani cat a stat la carma Legislativului, iar comunistii au „sters orice urma de tradare”, concediind toate persoanele suspecte de loialitate ori simpatie fortelor democratice. Astfel, se face ca nici o forta politica din Parlamentul de atunci, dar nici din cel ales ulterior, n-a reactionat la aceasta isprava a comunistilor?
Nu stia oare atunci dl M.Ghimpu despre faptul ca sefa Directiei relatii externe a Parlamentului umbla prin satele Moldovei cu Maria Postoico si facea deschis campanie PCRM. Nu stiau oare S.Urecheanu si V.Filat ca aceasta persoana distribuia „carti cu banditi” editate la comanda comunistilor pentru a discredita Opozitia? Si ce au intreprins liderii nostri liberali si democrati din Parlamentul RM din moment ce au avut puterea in minile lor? I-au sanctionat cumva ori i-au concediat pe acei care, contrar legislatiei, au facut parte din elita partidului comunistilor si au fost implantati in structurile de stat ca sa promoveze politica lui Stepaniuc? I-au readus pe acei dintre functionarii publici care s-au aciuat pe unde au apuicat? Ba cum sa nu! Acestia nu erau liberali „de-ai nostri”, ci „oamenii lui Lupu”. De parca nu M.Lupu a contribuit la crearea Aliantei pentru Integrare Europeana….
In virtutea functiei, am fost martorul unei discutii a „marelui jurist interimar” cu unul din functionarii care au avut de patimit. Seful Legislativului i-a promis examinarea dosarelor persoanelor reduse din functii de liderii comunisti si readucerea acelora dintre ele care au fost cocediate pe criterii politice. S-a tinut oare de cuvint..?!
Merita oare sa ne mai intrebam de ce au pierdut liberalii (aflati la guvernare si detinand doua dintre cele mai importante functii in stat) tocmai 5 procente din alegatorii „lor”, chiar daca moldovenii din strainatate i-au votat masiv?
Eu inclin sa cred ca in timp ce Primul ministru imbraca cizme de caiuciuc si mergea in satele inundate ca sa discute cu taranii necajiti si sa le asculte durerea, Ghimpu era surprins prin discoteci dansind tinerele liberale cam dezbracate.
Nu inzadar se supara liderul liberalilor pe posturile de TV care-i urmaresc indeaproape activitatea si-l taxeaza dupa merite. Dar si dupa „fapte”…
Am si un sfat prietenesc pentru fostii colegi din Serviciul de presa: cautati-ve de lucru, fratilor! Nu disperati, ridicati-va nivelul de carte si maiestrie profesionala si bateti la usile companiilor private, unde va veti afirma, cu certitudine!
Pt Mircea
Nu am inteles mie ce aveti sa imi reprosati. Eu stiu una – toti trebuie sa respecte legea. Restul sint lucruri ce pot fi si pot sa nu fie spuse.
M-am impus sa citesc acest opus a lui C.Tanase. E rau de tot cu acest ex jurnalist. Nu-l mai opreste nimeni.