Stepaniuc, fara electorat, s-a luat de PNL…

Comunistul Stepaniuc, cel fara de electorat, s-a trezit brusc si a decis sa atace … PNL. El nu a incetat sa fie comunist si moldovenist, de democratii de la putere se teme si iata ca ne confirma ceea ce noi am cunoscut din plin, in anul care s-a scurs: cind PCRM si AIE nu au pe cine bate, ca se mai si „menajeaza” pe alocuri, gasesc sa bata in PNL, mai ales condus de o femeie curajoasa ca mine, care „v grobu ia ih vseh videla”… Aici apar doua intrebari, pt inceput: 1. Nu a uitat Stepaniuc cum se citeste in romana, sa ii punem Hotarirea instantelor nationale de judecata, care au permis PNL sa vorbeasca de Unirea cu Romania? 2. Sta sau nu sta in spatele lui Stepaniuc vreun „dastept” din pretinsii romani din AIE? (In poza – antiunionistii)

A amuzat zdravan Stepaniuc PNL-ul, mai ales cerindu-i fluctuantului unionist Ghimpu sa anuleze PNL, pt ca vorbeste de Unirea cu Romania! Nu stiu pe ce baza el ii cere lui Ghimpu asta, dar am avut impresia ca si atunci cind PCRM a atacat spotul unionist al PNL la CEC si noi am cistigat in judecata, si-au pus botisorul unele partide pretinse nationale, pe care le deranjeaza mesajul unionist al PNL. Asa cum a scris bine cineva pe blog, unii, care au abandonat mesajul unionist, ar dori sa fie votati de unionisti in continuare. Iar Stepaniuc e pus sa le ajute lor si sie, ca nu are mesaj, nu are electorat, dar mai poate servi, colea, un PLDM, un PL etc. Ca cea cu prajina, ca asta e actualul statut al lui Stepaniuc.

In general, avem impresia ca mesajul Unirii deranjeaza mai curind Dreapta, decit Stinga. De „intelectualiI” de creatie de la barul US, nu mai spun. La ei Unirea e, in fiecare zi, la fundul paharului, ca si dreptatea…Si Dreapta e cea care opune rezistenta, trecind pe platforma „statalismului” si „moldovenismului”, urmind exemplul lui Rosca, cel care din „om politic” a devenit – corect – „om de stat”. Succes, domnilor. Stepaniuc sa se ia de minuta cu Untila si cu „unionistul” Petrenco si sa stea la umbra moldovenismului, ca acolo e dulce pentru toti antiromanii camuflati. Cine doreste, sa i se alature.

Pa! – asa spune PL-ul care tace si nu apara niciodata PNL, desi noi am aparat PL si am sprijinit actiunile de demnitate nationala, oricine le-ar initia, exceptind comunistii, care pot face doar invers. Va vedem fata tuturor. De PLDM nu spunem, astia il au pe „unionistul”-fiul lui Lucinschi pe lista si cu asta e clar totul. Poate nu e clar doar ca de ce fiul lui P.L. nu e la PL… Probabil, asta va fi in viitoarele alegeri anticipate, de peste un an. Fiul lui Lucinschi a fost la PD, acum e la PLDM, urmeaza sa fie pe viitor si pe la PL. Sau, poate, P.L. il aduce la PL pe un alt fiu, tot „unionist”, de pe la Moskova…

Ca e mare concurenta in „Alianta beton”, atit pt Bucuresti, cit si pt Kremlin.

Victor Stepaniuc: PNL trebuie scos în afara legii

2010-11-09/13:10 Partidul Naţional Liberal trebuie scos în afara legii din moment ce cheamă deschis la lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, fapt care contravine Constituţiei Republicii Moldova. Declaraţia a fost făcută, marţi, de candidatul independent Victor Stepaniuc, care a spus că va expedia o sesizare Curţii Constituţionale şi va cere preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, dar şi Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale să întreprindă măsuri urgente pentru contracararea activităţilor antistatale lansate de PNL transmite Info-Prim Neo.

Victor Stepaniuc spune că PNL face tot posibilul de a distruge statul Republica Moldova. „Doamna Pavlicenco (Vitalia Pavlicenco, preşedintele PNL, n.r.) şi echipa sa promovează idei care în mai multe ţări sunt interzise. În Constituţia Republicii Moldova se vorbeşte clar că acele partide care militează prin scopurile lor împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale sunt anticonstituţionale. În acest sens, consider că, neapărat, Curtea Constituţională ar trebui să dea un verdict. Dacă partidul este neconstituţional, atunci reiese că acesta nu poate participa în campania electorală”, a subliniat Victor Stepaniuc.

Candidatul independent susţine că prin inscripţiile unioniste lăsate în incinta Parlamentului la 7 aprilie 2009, dar şi prin drapelele purtate în acea zi de către echipa PNL, aceştia au demonstrat o dată în plus că propagă idei unioniste, care în mod evident contravin suveranităţii statului Republica Moldova.

„Mă adresez forţelor politice, dar şi concurenţilor electorali să ia atitudine civică contra escaladării propagandei şi acţiunilor forţelor unioniste pan-româneşti în viaţa politică a Moldovei care atentează la suveranitatea şi independenţa ţării noastre, tensionează relaţiile interetnice şi afectează procesul reglementării problemei transnistrene, alimentând ideologico-politic forţele separatiste din stânga Nistrului”, a declarat Victor Stepaniuc.

În alt context, candidatul s-a refit şi la situaţia economică din ţară, care, în opinia lui, este în proces de stagnare. Victor Stepaniuc spune că nu putem vorbi despre o creştere economică. Republica Moldova se confruntă cu un deficit în ceea ce priveşte crearea locurilor de muncă. PIB-ul a crescut numai datorită creditelor, iar datoria externă se măreşte, a remarcat fostul deputat comunist.

http://www.info-prim.md/?x=22&y=34626

Repostam pt Stepaniuc si altii astupati la minte Hotarirea Curtii de Apel, lasata in vigoare de Curtea Suprema de Justitie.

Dosarul: nr.3-3426/10

HOTĂRÂRE In numele Legii

24 august 2010

mun.Chişinău

Colegiul de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău, Având în componenţă:

Preşedintele şedinţei, judecătorul:  Marina Anton

Grefier: Aurelia Solomon

examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Naţional Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ,

constată:

Partidul Naţional Liberal a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, prin care solicită anularea hotărârii CEC nr.3478 din 20.08.2010 „cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC.

In motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, în urma examinării contestaţiei înaintate de către reprezentantul PCRM la CEC, pe data de 20.08.2010, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.3478 „cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC”, prin care s-a admis parţial contestaţia şi:

–  a obligat participantul la referendum republican constituţional, PNL, să retragă spotul electoral contestat din toate instituţiile mass-media;

–  a interzis instituţiilor mass-media să difuzeze spotul electoral contestat a participantului la referendumul republican constituţional, PNL;

–  s-a remis prezenta hotărâre, cu toate materialele cauzei, Ministerului Justiţiei pentru examinare conform legislaţiei în vigoare.

Reclamantul consideră hotărârea CEC nr.3478 din 20.08.2010 „cii privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC” ca ilegală, fiind emisă cu depăşirea competenţei şi contrar prevederilor legii.

In scopul susţinerii cererii sale, reclamantul prevederile art.32 alin.(l), art.54. alin.(2) din Constituţie, prevederile art.47 şi art.69 ale Codului Electoral, art.10 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, precum şi art.3 a Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea reclamantul face referire la Hotărârea Curţii Constituţionale privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova nr.55 din 14.10.99, Monitorul Oficial nr.l 18-119/64 din 28.10.1999 şi Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale nr.l7 din 19.06.2000.

Referitor la practica Curţii de la Strasbourg reclamantul menţionează, că libertatea de a comunica informaţii şi idei are o importanţă primordială pentru viaţa politică şi structura democratică a unei ţări. In absenţa acestei libertăţi, este imposibilă organizarea unor scrutine cu adevărat libere. Amestecul autorităţilor naţionale în exercitarea libertăţii de exprimare în cazul de faţă „nu este necesar într-o societate democratică”. In scopul adoptării unei deciziei în conformitate cu cea de a treia exigenţă, trebuie să fie aplicat principiul proporţionalităţii şi să se răspundă la următoarea întrebare: „a fost oare scopul proporţional mijlocului angajat în realizarea lui?”.

Reclamantul menţionează că termenul „scop” implică una sau mai multe valori şi interese arătate pentru a căror protecţie statele sunt autorizate de a interveni în exercitarea libertăţii de exprimare.

Reclamantul în motivarea cerinţelor sale face referire la cauza Bowman v. Regatul Unit din 19.02.1998, unde Curtea de la Strasbourg s-a referit la anumite limitări impuse de legislaţia electorală şi a reţinut în paragraful 41 al hotărârii sale că „libertatea de exprimare prevăzută de art.10 al Convenţiei trebuie examinată în lumina dreptului la alegeri libere, protejat de art.3 al Protocolului nr.l la Convenţie, care prevede că, înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”.

In alte cauze Curtea de la Strasbourg a menţionat: că „alegerile libere şi libertatea de expresie, în special libertatea dezbaterilor politice formează împreună temelia oricărui sistem democratic (Hotărârea din 02.03.1987 în cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, p.22, § 47 şi Hotărârea din 08.07.1986 pe cauza Lingens v. Austria, p. 26, § 41-42).

Cele două drepturi în opinia reclamantului sânt reciproc corelate şi se susţin unul pe altul: spre exemplu, după cum a observat Curtea în trecut, libertatea de expresie este una din „condiţiile” necesare pentru „asigurarea liberei exprimări a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ” (Hotărârea din 02.03.1987 pe cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, p. 24, § 54). Din acest motiv, menţionează reclamantul că, este deosebit de important ca, în perioada electorală, să fie permisă circulaţia liberă a opiniilor şi informaţiilor de orice gen.

Reclamantul mai menţionează că nu există nici un început de probă, care să indice că există o necesitate impetuoasă ce ar înclina „balanţa” proporţionalităţii în favoarea admiterii contestaţiei.

Reclamantul indică că mesajul „unirii cu România” a fost utilizat în campaniile electorale anterioare din Republica Moldova şi nu există nici o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale sau vreo hotărâre/deciziei a instanţei judiciare de „sancţionare” a actorilor electorali pentru utilizarea/răspândirea mesajelor respective.

Reclamantul menţionează că, şi-a construit mesajul electoral în alegerile locale din 2007 pe ideea Uniunii Interstatale România – Republica Moldova şi nu a existat nici o contestare la CEC sau vreo decizie CEC pentru interzicerea mesajului şi a spoturilor, care au fost construite pe acest mesaj, în acest sens făcând referire la unele prevederi programatice, care demonstrează că „PNL se pronunţă pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova în formula celui de-al doilea stat românesc. Partidul acceptă cedarea unei părţi din suveranitatea statală doar în cazul formării Uniunii Interstatale România – Republica Moldova şi al aderării la UE”.

In şedinţa instanţei de judecată, reprezentantul reclamantului Partidului Naţional Liberal, Filipp Druţa a susţinut acţiunea şi a solicitat admiterea acesteia.

Reprezentantul CEC, Ruslan Nastas în şedinţa instanţei de judecată, acţiunea nu a recunoscut solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

Intru susţinerea opiniei sale procedurale a invocat prevederile art.3 alin.(l) din Legea privind partidele politice, art.47 alin.(2) Codul Electoral, art.32 şi art.54 din Constituţie.

Reprezentantul intervenientului accesoriu, PCRM, Serghei Sîrbu, în şedinţa instanţei de judecată acţiunea nu a recunoscut solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră acţiunea întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele considerente.

Potrivit art. 1 (2) al Legii contenciosului administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.

In conformitate cu prevederile art.2 şi 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ î1 constituie – actul administrativ cu caracter normativ sau individual; contractul administrativ; nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Noţiunea de “act administrativ” este reglementată atât în art. 2 din Legea contenciosului administrativ, cât şi în Rezoluţia (77) 31 Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Potrivit acestor reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare.

In şedinţă de judecată s-a stabilit că reclamantul Partidul Naţional Liberal contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19 august 2010 a reprezentantului partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Comisia Electorală Centrală, Serghei Sîrbu din 20 august 2010, nr.3478, prin care s-a admis parţial contestaţia reprezentantului PCRM în comisia Electorală Centrală, Sergiu Sîrbu, fiind întreprinse următoarele acţiuni:

–   a obligat participantul la referendum republican constituţional, PNL, să retragă spotul electoral contestat din toate instituţiile mass-media;

–   a interzis instituţiilor mass-media să difuzeze spotul electoral contestat a participantului la referendumul republican constituţional, PNL;

–   s-a remis prezenta hotărâre, cu toate materialele cauzei, Ministerului Justiţiei pentru examinare conform legislaţiei în vigoare.

In conformitate cu art. 118 al.(l) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Conform prevederilor art.24 al.(3) Legii contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.

Instanţa de judecată examinând circumstanţele pricinii constată că, CEC a fost sesizată de reprezentantul PCRM în CEC, Sergiu Sîrbu cu o contestaţie privind difuzarea de către PNL a unui spot electoral, prin care se îndeamnă de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010, fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova care va promova unirea cu România.

Potrivit afirmaţiilor intervenientului accesoriu, spotul electoral a fost plasat pe pagina oficială a PNL www. pnl.md.

In şedinţa instanţei de judecată, reclamantul nu a negat faptul difuzării unui spot electoral prin care îndeamnă de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova, care va promova unirea cu România, motiv din care instanţa de judecată în conformitate cu prevederile art. 123 alin.(6) CPC consideră faptul difuzării spotului menţionat ca fiind constatat.

Concomitent, instanţa reţine că, interzicerea difuzării spotului electoral prin care se îndeamnă de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova care va promova unirea cu România reprezintă restrângerea dreptului reclamantului la libertatea exprimării garantat de art. 10 al Convenţiei Europene a drepturilor omului, art.32 alin.(l) din Constituţie, art.47 Cod Electoral.

Potrivit prevederilor art.54 al Constituţiei, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu pot fi supuse altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.

Dreptul reclamantului la libera exprimare manifestat în difuzarea spotului electoral fiind realizată în cadrul agitaţiei electorale urmează a fi subordonat exigenţilor legislaţiei electorale.

In temeiul art.47 alin.(2) Codul Electoral, agitaţia electorală poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Instanţa de judecată reţine că potrivit jurisprudenţei constante a CEDO, orice restrângere a drepturilor garantate de convenţie, inclusiv libertatea exprimării urmează a fi examinată prin prisma regulii „triplului test”.

Potrivit regulii „triplului test” orice măsură restrictivă, care aduce atingere unui drept recunoscut unei persoane se consideră admisibilă dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii: este prescrisă de lege, urmăreşte un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică.

Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege, dispoziţiile căreia trebuie să fie accesibile şi clare, iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. O normă este redactată cu o suficienţă previzibilitate numai atunci când aceasta are un caracter precis, în aşa fel încât să permită oricărei persoane, care la nevoie să-şi poată prevedea la un nivel rezonabil în dependenţă de circumstanţe, consecinţele anumitor acţiuni, enunţuri, ce şi-au găsit reflectare în următoarele speţe: Sunday Times no.l v. UK, nr. 6538/74 din 26 aprilie 1979, § 49, Mitropolia Basarabiei şi alţii v. Moldovei, nr. 54701/99 din 13.12.2001, § 109. în acest sens exigenţa legalităţii nu vizează doar existenţa unei norme legale specifice, care autorizează interferenţa, dar şi calitatea legii, argument reţinut şi în cauza Amann c. Elveţiei nr. 27798/95 din 16.02.2000 § 57).

Instanţa de judecată reţine că respectarea principiului preeminenţei dreptului constituie şi una din exigenţele unui proces echitabil în sensul art.6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Roşea c. Moldovei, nr. 6267/02 din 22.03.2005 § 24).

Inserat în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Statutul Consiliului Europei constituind în acelaşi timp atât un important impuls la adoptarea Convenţiei (Golder c. Regatului Unit al Marei Britanii, nr. 4451/70 din 21/02/1975, § 34), cât şi parte integrantă a Convenţiei în conformitate cu prevederile art.31 alin.(2) al Convenţiei de la Viena, nu poate fi neglijat la soluţionarea pricinilor civile potrivit prevederilor art.2 CPC.

Pârâtului în conformitate cu art.24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ, îi revine obligaţia procesuală de a indica actul legislativ care interzice reclamantului de a publica spoturi electorale similare celui care s-a interzis prin hotărârea CEC contestată precum şi reglementează consecinţele unor asemenea acţiuni manifestate în dreptul CEC de a interzice difuzarea spotului şi obligarea reclamantului de a retrage spotul publicat.

Raportând circumstanţele pricinii la normele de drept enunţate, instanţa constată că pârâtul în şedinţa de judecată a indicat drept temei legal de interzicere reclamantului difuzarea spotului electoral prevederile art.47 alin.(2) Codului Electoral şi art.32 alin.(3) din Constituţie.

Instanţa de judecată examinând în esenţă conţinutul normelor legale susmenţionate ajunge la concluzia că dispoziţiile de blanchetă a acestor norme nu prevăd sancţiuni concrete pentru concurenţii electorali participanţi la agitaţia electorală şi nu conferă pârâtului CEC dreptul de a interzice instituţiilor mass-media să difuzeze spoturi electorale şi/sau de a obliga concurentul electoral să retragă spotul electoral din instituţiile mass-media.

Potrivit art.69 alin.(2) al Codului Electoral, pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie poate aplica concurenţilor electorali sancţiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancţiunii anulării înregistrării. Or, potrivit prevederilor art.l alin.(3) al Constituţiei Republicii Moldova în lumina interpretărilor date în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 19.01.1998, publicată în M.O. nr.l2-13/8 din 19.02.1998, una din caracteristicile constituţionale ale statului de drept o constituie obligaţiunea statului, autorităţilor lui publice, instituţiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuţiilor lor stabilite de Constituţie şi legi, or Comisia Electorală Centrală în acest sens nu constituie o excepţie.

Pârâtul indică că, ingerinţa în exerciţiul dreptului reclamantului la libera exprimare a urmărit un scop legitim – asigurarea securităţii naţionale, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii constituţionale.

In speţă, reclamantul prin intermediul spotului publicitar a îndemnat alegătorii de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova care va promova unirea cu România.

Instanţa de judecată reţine că, în esenţă îndemnul reclamantului adresat electoratului de a-şi manifesta dreptul de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care împărtăşeşte idei unioniste, nu afectează imediat într-o manieră ilegală integritatea teritorială, suveranitatea statului şi/sau orânduirea constituţională, reprezentând de fapt motivaţia manifestării dreptului de vot „pentru” modificarea constituţiei.

Motivaţia voinţei electoratului, care nu contravine normelor legale şi principiilor democratice exprimată în modul stabilit la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 privind modificarea constituţiei nu poate fi interpretată ca fiind contrară intereselor statului. Or, potrivit principiilor democratice consfinţite de Constituţia Republicii Moldova, poporul este în drept de a vota pentru un candidat la funcţia de preşedinte al ţării care va promova idei unioniste, fie unirea cu România sau alte state sau uniuni de state.

In accepţiunea CEDO, un partid politic poate promova o schimbare a legii sau o schimbare a structurii legale şi constituţionale a statului atât timp cât sunt respectate două condiţii:

–  în primul rând mijloacele folosite trebuie să fie legale şi democratice;

–  în al doilea rând schimbările propuse trebuie să fie compatibile cu principiile fundamentale democratice (Refah Partisi v. Turciei, nr.41340/98, 41342/98, 41343/98 and41344/98 din 13.02.2003, § 98). Or, obţinerea de către un partid politic exprimarea de către electorat a dreptului de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care urmează de a promova anumite idei politice şi/sau motivarea exprimării votului „pentru” în cadrul unui referendum constituţional în vederea obţinerii posibilităţii legale de către electorat de a manifesta în mod direct votul pentru un candidat la funcţia de preşedinte care va promova idei politice unioniste nu poate fi considerată ca fiind un mijloc ilegal sau antidemocratic de promovarea a unei politici de schimbare a structurii constituţionale a statului.

In speţă, reclamantul a îndemnat electoratul de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 în vederea alegerii unui preşedinte care va promova idei politice unioniste, implicând utilizarea de către acesta a unor mijloace legale de realizarea a scopurilor politice.

In acest sens, instanţa de judecată reţine că potrivit jurisprudenţei CEDO, faptul ca un grup de persoane cere autonomie sau chiar revendică secesiunea unei părţi a teritoriului ţării, astfel, cerând modificări constituţionale şi teritoriale semnificative, nu poate justifica în mod automat interzicerea manifestărilor de către acest grup. A cere modificarea teritoriului în luări de cuvânt şi manifestaţii nu înseamnă în mod automat un pericol pentru integritatea teritorială a ţării şi securitatea naţională. Libertatea de exprimare şi dreptul -de a exprima păreri constituie una din valorile fundamentale ale unei societăţi democratice. (Stankov and United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nr.29221/95 şi 29225/95 din 02.10.2001, §97)

Intr-o societate democratică, bazată pe principiul legalităţii, ideile politice privind schimbarea ordinii existente a căror realizare este promovată prin mijloace paşnice, trebuie să beneficieze de o oportunitate corespunzătoare de exprimare prin mijloace legale (Idem).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza United Comunist Party of Turkey v. Turciei nr.l33/1996/752/951 din 30.01.1998 § 43 a statuat că, nu poate exista democraţie fără pluralism. Din acest motiv dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de articolul 10 al Convenţiei este aplicabil nu doar informaţiilor şi ideilor recepţionate favorabil sau privite drept inofensive, dar şi celor care ofensează, şochează şi deranjează.

Astfel, pluralismul politic, toleranţă şi libertatea gândirii sunt acele condiţii fără de care nu poate exista o societate democratică (Handyside v. the U. K., Series Anr.24 din 07.12.1976, § 49)

Statul este în ultimă instanţă garantul pluralismului politic, care constituie unul din fundamentele esenţiale a unei societăţi democratice şi una din condiţiile de bază pentru progresul acesteia şi autodeterminării fiecărui individ în parte (United Comunist Party of Turkey v. Turciei § 45). Or, interzicerea reclamantului de a exprima liber opţiunea politică de schimbare a structurii constituţionale a statului prin aderarea statului la uniuni statale aduce grave atingeri regimului democratic de guvernare.

Reţinând jurisprudenţa citată a CEDO, instanţa de judecată ajunge la concluzia că în termenii Convenţiei a pleda pentru limitarea sau chiar pierderea suveranităţii statului prin astfel de măsuri precum ar fi aderarea ţării la o uniune de state ca EU, CSI sau prin incorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat cum ar fi România sau refacerea URSS constituie o manifestare a libertăţii de exprimare aflată sub protecţia art. 10 al Convenţiei, atât timp cât autorii unor astfel de idei şi opinii î-şi propun să le realizeze prin mijloace paşnice şi constituţionale. In momentul în care autorii unor astfel de opţiuni politice î-şi propun să le realizeze prin metode violente, anticonstituţionale şi/sau antidemocratice, ei pierd protecţia oferită de art. 10 al Convenţiei.

Deoarece din spotul publicitar al PNL nu reiese că autorii lui intenţionează de să folosească metode ilegale, violente, anticonstituţionale şi antidemocratice pentru atingerea scopului lor – unirea cu România – el reprezintă o manifestare legală a libertăţii de exprimare şi beneficiază atât de protecţia legislaţiei interne a Republicii Moldova cât şi art. 10 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Prin urmare, interzicerea acestui spot electoral de către Comisia Electorală Centrală constituie o ingerinţă arbitrară şi inadmisibilă în exerciţiul dreptului PNL la libertatea de exprimare.

Reieşind din considerentele expuse, instanţa de judecată, în vederea contracarării abuzurilor şi exceselor de putere ale CEC, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice şi asigurarea ordinii de drept, consideră necesar de a admite cererea de chemare în judecată depusă de PNL împotriva CEC şi de a anula hotărârii CEC nr.3478 din 20.08.2010 „cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC.

In conformitate cu prevederile art.art.239-241 CPC, conform dispoziţiilor art.25, 27 şi 30 din Legea contenciosului administrativ, instanţa de judecată,

hotărăşte:

Cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Naţional Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ se admite.

Se anulează hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3478 din 20.08.2010 „Cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC.

Hotărârea este definitivă, însă poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 3 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Marina Anton

Loading Facebook Comments ...

18 Comments

Add a Comment
  1. DOSARELE ISTORIEI …Sovieticii şi «spionajul activ» din România .

    La Moscova, într-o Sedinta secreta a Biroului Politic al C.C. al P.C. din Rusia din 12 mai 1922 (la sedinta au participat: din partea G.P.U. – Unsliht, Menjinski, Iagoda, Arturov, din partea Frontului de Vest – Apeter, Muklevici; din partea Ucrainei – Frunze si Kork; frontul de Sud-Est -Trusin; Directia Centrala de recunoastere – Zeibot si din partea Aviatiei – Onufriev (Nacionalinyj vopros na Balkanah čerez prizmu Mirovoj revoliucii, Čast´ I, URSS, Moscva, 2000, doc. 2, p. 18.), s-a discutat problema pazei frontierilor si a organizarii „spionajului activ” la frontierele Rusiei sovietice. Printre multiplele hotarâri adoptate exista una de mare inters: cea despre necesitatea intensificarii si organizarii „spionajului activ” pe teritoriul României. Prin „spionaj activ” se întelegea crearea de catre serviciile speciale, în tarile vecine cu Rusia – Polonia si România -, precum si în alte tari, a unor organizatii paramilitare pentru realizarea diversiunilor si a altor actiuni de subminare a statului.

    Agentii sovietici trebuiau sa se ocupe de organizarea si înzestrarea tehnica si financiara, de legaturile cu centrele din Rusia sau cele de peste hotare. Aceste grupari au existat pâna la 25 februarie 1925, când conducerea Biroului Politic al C.C. al P.C. din Uniunea Sovietica a luat decizia de a lichida aceasta forma de spionaj, din cauza schimbarilor care au avut loc la nivel international: „Nici într-o tara nu trebuie sa existe grupari de ale noastre, care pot realiza actiuni militare si care au fost asigurate de noi cu tot materialul necesar: mijloace financiare, arme, indicatii si instructiuni”.

    Agentii Moscovei „inunda România”

    Guvernul sovietic, care nu a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei la România, considera frontiera de pe Nistru drept linie de demarcatie provizorie. Agentii sovietici, infiltrati fraudulos în tara, aveau misiunea de a actiona în rândul populatiei locale, prin organizarea agitatiei în favoarea Rusiei, a unor diversiuni, incursiuni, rebeliuni. Sovietele practicau asa-zisa diplomatie revolutionara, care însemna folosirea spionajului în locul informarii; actiunile subversive în locul negocierilor; propaganda în locul comunicarii. Cele trei functii pot fi urmarite foarte bine în istoria diplomatiei sovietice. Politologul Martin Weight consemna faptul ca în Uniunea Sovietica diplomatia a avut o manifestare specifica.
    La rândul sau, politologul Raymond Aron consemna faptul ca statul care practica actiunile subversive, dispunea de agenti si organizatii, capabile sa declanseze rebeliuni si revolte, sa transforme revoltele în revolutii, sa utilizeze pentru realizarea scopului propus orice mijloc de propaganda.

    În anul 1937, Decanul Facultatii de Drept a Universitatii din Bucuresti, Nicolae Basilescu, avea sa remarce ca dupa revolutia rusa, care a rasturnat tronul tarilor si a întronat ordinea comunista în Rusia, s-a organizat o „adevarata cruciada”, declansata de catre organele de ordine împotriva agentilor Moscovei ce au inundat România dupa anul 1918. Într-un document din Fondul Inspectoratului General al Jandarmeriei este consemnat un plan al atentatelor împotriva conducatorilor tarii, comunicat de Legatia de la Berlin. Eugen Cristescu, în calitate de sef al Serviciului de Siguranta, a elaborat în anul 1926 un amplu raport, la ordinul directorului general al Sigurantei, ce se intitula Miscarea revolutionara comunista din România în cursul anilor 1918-1926 si legaturile ei cu Internationala a III-a.

    În opinia lui Cristian Troncota, acest raport: „este, de fapt, prima lucrare de sinteza consacrata istoriei comunismului în România”. El releva prezentarea facuta de Eugen Cristescu: „În ordine cronologica am expus apoi toate descoperirile facute în cursul acestor opt ani în rândurile organizatiilor de conspiratie, spionaj si teroare, evidentiind actiunea nefasta a Internationalei a III-a pe teritoriul românesc. Am dat o dezvoltare mai mare miscarii comuniste si descoperirilor facute în Basarabia, întrucât organizatiile din aceasta provincie au un caracter revolutionar si un colorit sovietic mai pronuntat. Am aratat, cu date precise si cifre statistice, toate sfortarile facute de Sovietici pentru revolutionarea acestei regiuni si tendinta ca de aici sa arunce flacara revolutiei asupra întregii tari”.

    Raportul contine informatii despre stadiul miscarii comuniste pâna în 1926, în atentia autorului aflându-se unele schimbari ce au intervenit în tactica adoptata de agentii comunisti, precum si în rândul organizatiilor ilegale. Totodata, Eugen Cristescu arata ca „Sovietele dupa opt ani de sacrificii de revolutionare a Tarii Românesti, au obtinut doar rezultate negative”.

    Un rol important în cotracararea actiunilor agentilor bolsevici au avut-o „factorii aflati în serviciul ordinii si sigurantei statului”. Eugen Cristescu, vorbind despre rolul României în Europa, arata ca ea formeaza „linia de demarcatie între cele doua lumi, cu doua conceptii sociale deosebite” de aceea era o necesitate rezolvarea chestiunii „apararii si întaririi ei în fata tendintelor de penetratie a ideii de sovietizare catre statele din Occident”.

    Basarabia – un obiectiv permanent

    În anul 1924, dupa Conferinta de la Viena, propaganda comunista a continuat sa desfasoare o activitate intensa împotriva României. Într-un raport al Diviziei a 12-a, din 15 martie 1924, se vorbea despre pregatirile de pe teritoriul sovietic. El cuprinde textele unor radiograme interceptate de postul T.F.F., de la posturile sovietice, în care se vorbea despre: „o miscare care ar avea drept scop alipirea Basarabiei la Rusia sovietica, drept republica moldoveneasca”. Autorii raportului considerau ca aceasta miscare: „este facuta cu scopul de a ne crea o atmosfera defavorabila cu prilejul conferintei de la Viena.

    Motivele invocate sunt pretinse prigoniri ale clasei muncitoresti din România si mai ales din Basarabia”.
    Despre aceste pregatiri precum si despre alte planuri privind Basarabia, informau ministrii de la Legatiile din Viena si Londra. Mircea Djuvara, de la Londra, comunica Ministerului Afacerilor Straine unele informatii primite de la Foreign Office, referitoare la unele pregatiri împotriva României facute de Comitetul Central al Partidului Comunist rus care, „lucrând în legatura cu un comitet secret instalat la Odessa încearca a provoca o rascoala în Basarabia cu scopul de a da delegatiunii sovietice la conferinta de la Viena, putinta de a semnala dorinta populatiunii de a se uni cu Rusia”.

    În textul telegramei erau cuprinse nume ale persoanelor ce au fost „însarcinate cu organizarea acestei rascoale, care au locuit înainte în Basarabia si cunosteau bine locurile: Bachman, Zalkind, Khumuri, Solomon, Lebedev, Savin, Grunstein, Serebrier, Savenko, Poniatovski, Peligov, Bantke, Lomov, Borisov, Lovkov, Delov, Frolova (femeie) etc”. Unele nume din acest sir sunt cunoscute, altele probabil erau nume false, sub care au actionat în Basarabia diferiti agenti, cert este ca printre ele nu întâlnim nici un nume românesc. „Intentiunea lor este – citim în aceasta telegrama – de a lucra mai întâi prin taranimea basarabeana, formând detasamente de partizani si ei urmeaza sa calatoreasca via Odessa.

    Pe la jumatatea lui martie câtiva au plecat deja încolo”. Acest document demonstreaza faptul ca serviciile de informatii straine erau la curent cu pregatirile care se faceau în directia României pe teritoriul sovietic si detineau informatii pretioase. Totodata demonstreaza implicarea directa a serviciilor secrete sovietice în pregatirea actiunilor din Sudul Basarabiei. Despre unele iminente tulburari în Basarabia transmitea si ministrul român de la Viena, Carol Mitilineu. Era vorba de unele informatii lansate de Misiunea sovietica în sensul ca, acele tulburari vor necesita, contra vointei sovietelor, interventia Armatei Rosii. Propaganda comunista dusa de Komintern în afara Uniunii Sovietice avea drept scop crearea unei atmosfere favorabile unui eventual atac al Armatei Rosii, în cazul unei rascoale a populatiei din Basarabia.

    Unele documente consemneaza situatia alarmanta din Basarabia, care se datora atât propagandei subversive comuniste, cât si unor functionari care s-au dovedit a fi elemente corupte. Deputatul Adamovici, în sedinta din 21 mai 1924, a adresat o interpelare presedintelui Camerii Deputatilor, în care mentiona: „spun un adevar spre a se lua masuri si a fi mai atenti, mai ales astazi, si mai ales asupra sufletului Basarabiei. Neaducând dar acuzatiuni guvernului, toate acestea nu ma împiedica a face o constatare ca, de la 1918-1924, scoala româneasca din Basarabia, pe lânga elementele cele mai demne si la înaltime din toate provinciile, are prea multe însa elemente si nevrednice si cât se poate de periculoase, care trebuie scoase din Basarabia, indiferent daca sunt basarabeni sau din alte parti”. Acesta, insista asupra unor momente care tin de „sufletul” acestei provincii, care într-un fel, s-a dovedit a fi parasita de acei care aveau datoria de a fi alaturi de ea, de a o sprijini, ajuta, apara si a fost lasata în voia „acelora care o insulta, o batjocoresc mai tare, umilind-o în demnitatea ei si introducând în sufletul ei sincer, blând, rabdator si tacut pâna la misticism, amaraciunea adânca si descurajare”.

    Ambasada româna de la Londra era informata de Foreign Office

    Iminentele tulburari în ajunul si în timpul Conferintei de la Viena n-au avut loc, dar aceasta nu însemna abandonarea planurilor initiale. De la Legatia din Londra, la 16 iunie 1924, se comunica: „se pare ca bolsevicii tind prin toate mijloacele sa creeze o atmosfera prielnica unei rascoale în Basarabia”. Totodata, se mai informa despre trimiterea în aceasta zona a lui Raskolnikov, fost atasat rus la Kabul, faimos agitator bolsevic. Foreign Office-ul stia cu certitudine ca Raskolnikov a parasit Kabulul La rândul sau, atasatul militar polon de la Londra transmitea ca acesta a ajuns deja în Basarabia, unde actiona sub nume fals. Nu detinem alte documente care sa confirme aceste informatii, dar, tinând cont de nivelul conspirativ al agentilor bolsevici, nu excludem acest lucru. În textul telegramei se mai spunea: „bolsevicii ar fi convinsi ca prima noastra linie de aparare ar fi Ciuleni- Ismail”.

    Ministrul român, Djuvara, era însa foarte nedumerit de schimbarile ce au intervenit în rândul serviciilor engleze: pâna nu de mult nu se vorbise nimic sau se nega si nu se admitea mentionarea unor planuri de actiuni a propagandei bolsevice în Balcani, dar în ultimul timp Foreign Office-ul informa regulat despre aceste pregatiri. Era intrigat de aceste schimbari si atasatul militar polon, ce stia ca Statul Major polon nu detine astfel de informatii. Este greu de spus prin ce se explica aceasta schimbare de atitudine, probabil modul cum evoluau relatiile internationale si relatiile oficiale anglo-sovietice (La 2 februarie 1924 printr-o nota care a fost înmânata lui Cicerin, guvernul laburist, condus de James MacDonald, a recunoscut guvernul sovietic. În nota exista o clauza, în care se stipula recunoasterea de jure de catre guvernul britanic a autoritatii guvernului sovietic pe teritoriul fostului Imperiu rus. (DVP SSSR, Tom 7, p. 53-54) Aceasta clauza corespunde întocmai intereselor guvernului sovietic. Admiterea de catre Anglia a acestei clauze a fost perceputa de catre guvernul sovietic drept o recunoastere indirecta a drepturilor Uniunii Sovietice asupra teritoriului Basarabiei, deoarece unirea cu România nu a fost recunoscuta de Moscova. Dar în Anglia existau voci care s-au pronuntat împotriva recunoasterii Uniunii Sovietice. Curzon a declarat ca aceasta este „cea mai mare gresala din lume”. De asemenea, s-au opus liderii conservatori Winston Churchill si Joseph Chamberlain, liberalul Lloyd George s.a (Istoria vnesnei politiki SSSR, Tom. 1, 1917-1945, Nauka, Moscva, 1986, p. 181-191).

    În România, organele speciale urmareau cu atentie deosebita activitatea centrelor din stânga Nistrului. La începutul anului 1924 a fost întocmit un studiu amanuntit de catre Statul major al Diviziei a 8-a, intitulat Organizarea si activitatea comitetelor revolutionare basarabene pe teritoriul Ucrainei în vederea unei operatiuni sau a unei eventuale ocupari a Basarabiei, care la timpul respectiv avea un caracter confidential. Documentul a fost semnalat de istoricul Nicolae Raus si arhivistul Gheorghe Neacsu, care l-au publicat în câteva numere ale ziarului Azi, în septembrie 1992. Referindu-se la acest document, ce prezinta interes deosebit si care releva pregatirile ce se efectuau de organele speciale din stânga Nistrului, ei vorbesc despre „o ciudatenie inexplicabila” a acestui „comportament din partea unui regim care abia se încropise si care se resimtea atât de mult de pe urma convulsiilor si a oscilatiilor interne”. Ei explica aceasta ciudatenie prin persistenta unor similitudini dintre politica promovata de Imperiul rus si cea promovata de Statul sovietic.

    Serviciile secrete bolsevice regizau revolte în Basarabia …

    Pentru realizarea politicii expansioniste, guvernul sovietic a utilizat cu succes serviciile secrete, special create, care au existat de-a lungul anilor sub diverse denumiri al carora nume provoaca si astazi sentimente de frica si ura: C.K., G.P.U, O.G.P.U., N.K.V.D, K.G.B. G.R.U. Politica promovata de statul sovietic cu ajutorul agentilor acestor servicii era una secreta, acoperita de mister, nefiind cunoscuti autorii unor crime, acte teroriste, altor actiuni subversive îndreptate împotriva puterii legale din tara vizata. Agentii comunisti, instruiti în centrele din Ucraina, deveneau automat agenti ai G.P.U.-ului. Paralel, în Ucraina, conform informatiilor continute în documentul mentionat exista o întreaga retea ce functiona dupa un anumit plan, destinatia fiind o eventuala ocupare a Basarabiei de catre Armata Rosie, întreg aparatul administrativ fiind deja pregatit pentru a fi introdus în teritoriile anexate.

    si trimiteau spioni chinezi …

    Organele de politie si Siguranta erau la curent cu pregatirile ce se faceau în stânga Nistrului, ei urmarind cu atentie orice suspect sosit de acolo. Drept dovada a vigilentei organelor de Siguranta din Chisinau pot servi si informatiile de mai jos. În anul 1924, în legatura cu evenimentele din China, autoritatile de la Chisinau au atras atentia Bucurestilor, sa fie luate masurile necesare pentru a fi urmariti cetatenii chinezi ce se aflau în România, cunoscuti drept „spioni” de temut. În textul telegramei se mentiona: „se stie ca întotdeauna cei mai de temut spioni sunt chinezii.

    Prin firea lor tacuta daca sunt prinsi, nu poti afla nimic. În schimb prin finul lor spirit de observatie, prin munca lor excelenta sunt cei mai buni pioneri ai spionajului. Din cercetarile noastre, chinezii sositi în tara ar face parte din acele legiuni care s-au înrolat în armata bolsevica si sunt devotati absolut cauzei comuniste, pretându-se la orice sacrificii”.
    Fiind semnalati de Chisinau, Directia Politiei si Sigurantei Generale a indicat tuturor inspectoratelor sa transmita la Bucuresti informatii despre cetatenii chinezi ce se aflau, în acel moment, în tara si despre îndeletnicirile lor. Toate aceste masuri de precautie luate de catre organele care se ocupau cu mentinerea ordinii si sigurantei statului erau întemeiate. Numarul crescând al incidentelor de-a lungul frontierii de pe Nistru, descoperirea celor care se ocupau de spionaj militar, economic pot servi drept dovada în favoarea acestor masuri.

    În toamna anului 1924, în presa din România au fost publicate câteva articole relevante despre planurile Internationalei Comuniste. Într-un articol din ziarul Dimineata, intitulat Actiunea bolsevica în Balcani, se vorbea despre o asa-zisa „ancheta” a Antantei Internationale efectuata asupra actiunilor Internationalei a III-a. Rezultatele acestei anchete au demonstrat o activitate intensa desfasurata de aceasta organizatie în tarile din Balcani, din care rezulta ca „Internationala a III-a a ajuns la concluzia ca statele balcanice constituiau cel mai bun punct de plecare pentru o revolutie bolsevica în Europa centrala; ea se serveste în fiecare tara de elemente revolutionare, pentru a atâta un stat contra altuia si profita de conflictul provocat”. Se mai arata rolul centrelor de la Viena, unde existau mai multe organizatii de propaganda revolutionara: Comitetul Balcanic, Comitetele Centrale (sau filialele lor) ale partidului comunist jugoslav, bulgar si român; anumite ramuri ale secretariatului de propaganda pentru Europa, unele grupari ale revolutionarilor macedoneni.

    Aceste organizatii desfasurau la Viena o larga activitate, tot acolo aparea un organ central al Internationalei Comuniste, alte diverse organe de presa, se edita o bogata literatura propagandistica destinata Tarilor Baltice, Ungariei, chiar Germaniei si Angliei. În articolul mentionat se mai releva faptul ca în ultimele luni la Viena, a avut loc o Conferinta speciala a Internationalei Comuniste, la care au participat agentii comunisti, destinati pentru activitate în tarile din Europa Centrala si Orient, sub presedintia lui Egorov, sef în Armata Rosie, care a venit special la Viena pentru elaborarea unui plan de actiune militara pentru tarile balcanice si Ungaria. Antanta Internationala atentiona ca aceasta organizatie era „o grava amenintare pentru pacea mondiala”, iar situatia din tarile balcanice trebuia sa devina o preocupare grava pentru Europa. Acestia militau pentru prevenirea unei lupte interne si externe, pregatita de Internationala a III-a si trebuia sa fie închis comitetul de la Viena.

    Documentele amintite denota seriozitatea planurilor serviciilor speciale sovietice, erau strâns legate de propaganda comunista promovata de catre Internationala Comunista. Evolutia evenimentelor în toamna anului 1924 au demonstrat modul cum au colaborat serviciile secrete si Kominternul în directia României.

  2. Sa-i aducem aminte istoricului-bolsevic Stepaniuk ca suveranitatea si independenta statului Roman a fost atacata de URSS in frunte cu PCUS la 28 iunie 1940

  3. Hotararea Curtii de Apel este clara si este aliniata la jurisdictia europeana. Adevarul este ca PNL are adversari in toate directiile : PL ca sa nu piarda voturi, PCRM-din cauza mesajului unionist, PLDM -din cauza influentei din afara.
    De fapt in lupta politica numai doua partide au mesajul clar :PCRM si PNL . Restul inoata intr-o masa de confuzie unde-i tarasc pe toti alegatorii. Dar cum numai voturile conteaza mesajul unionist al PNL trebuie sa contina si elemente asiguratorii pentru ceilalti cu alta opinie. De pilda comunistii ca indivizi ce se va intampla cu ei . Vor avea probleme daca au fost simpli membri ?
    Rusii ,ucrainenii. gagauzii etc cum vor trai dupa unire? Asa se vor castiga adepti si la alte nationalitati .

  4. Pentru basarabean.

    Basarabenii indecisi si cei de etnie alta decat cea romana au primit explicatii dela Doamna VITALIA cum vor trai in ROMANIA dupa UNIRE. Daca vor sa se convinga si mai mult NU au decat sa se duca in Romania sa intrebe pa gagautii, rusii, turcii, bulgarii, ucrainenii, cum traiesc acolo de foarte multi ani. Asa vor primi „” toate elementele asiguratorii „”.

    Daca traiau rau demult ar fi parasit ROMANIA si sa se intoarca in tarile lor de origine.

    In ce priveste koko-munistii , partidul va fi desfiintat, indivizii NU vor fi spanzurati si nici deportati in SIBERIA si nici nu vor primi un glonte in ceafa dupa exemplul rusesc al NKVD-ului ci vor deveni cetateni cuminti cum se cuvine inrptr’o democratie occidentala.

  5. Pentru basarabean.

    Basarabenii indecisi si cei de etnie alta decat cea romana au primit explicatii dela Doamna VITALIA cum vor trai in ROMANIA dupa UNIRE. Daca vor sa se convinga si mai mult NU au decat sa se duca in Romania sa intrebe pa gagautii, rusii, turcii, bulgarii, ucrainenii, cum traiesc acolo de foarte multi ani. Asa vor primi “” toate elementele asiguratorii “”.

    Daca traiau rau demult ar fi parasit ROMANIA si sa se intoarca in tarile lor de origine.

    In ce priveste koko-munistii , partidul va fi desfiintat, indivizii NU vor fi spanzurati si nici deportati in SIBERIA si nici nu vor primi un glonte in ceafa dupa exemplul rusesc al NKVD-ului ci vor deveni cetateni cuminti cum se cuvine intr’o democratie occidentala.

    Iar rusii, care sunt cei mai ingroziti de a se uni cu ROMANIA caci au in vedere crimele conationalilor lor impotriva romanilor, nu au dece sase teama caci NU ei au facut crimele ci KOKO-munismul de care si ei au suferit.

  6. Aberatii timpite de un komunist rapanos care se uita in fiece zi prin fereastra ce fac tovarasii lui de la sediul comunist si ii pare nespus de rau ca a plecat din sinul „raiului” din care a plecat si acum se lingoseste ca sa il primeasca inapoi.

    PNL lumea treaza e cu voi!
    SUCCES in lupta voastra pentru adevar delok usoara!

  7. Statul Republica Moldova este o creatură/crimă a tov.Stalin pe teritoriul istoric/naţional al românilor. Consider că promovarea sau justificarea existenţei acestei parodii de stat în continuare nu este altceva decît o complicitate cu crimele stalinismului şi fascismului. De la tov.Stepaniuc, unealtă a regimului de ocupaţie sovietic pe teritoriile româneşti din stînga Prutului, e de înţeles un asemenea comportament.

    De neînţeles este, însă, justificarea existenţei creaturii staliniste RM pe pământuri româneşti a unor persoane ce se dau drept liberali şi români. De altfel, în conformitate cu unele observaţii ale mele despre evoluţia în concepţiile percepţiei realităţilor politice de la noi, din actuala Republică Moldova, am ajuns la următoarea concluzie:

    Un comunist ce prinde puţin la minte, ajunge să aibă concepţiile doctrinare ale Partidului Democrat. Un demicrat, cînd niţel mai evoluţionează, ajunge să devină un liberal-democrat care, la rîndul său, după ce mai evoluţionează, devine un liberal. Şi liberalul, de asemenea, după ce evoluţionează niţel în percepţia realităţilor noastre politice, devine un Naţional-Liberal. Nu ne rămâne decît sa treaca si cît mai mulţi cetăţeni, cît mai repede, etapele de evoluţie numite mai sus.

    După cum vedeţi, tov.d-n Stepaniuc e în afara numitelor etape de evoluţie în concepţiile sale politice. Adică nici pînă a fi democrat nu a evoluţionat în concepţiile sale. Aşa că, dragii mei, e de înţeles reacţia lui neadecvată la mesajul legitim al PNL-ului de reîntregire a teritoriilor româneşti stîng-prutene cu patria sa istorică – România. Totuşi, mai sunt speranţe că dumnealui va evoluţiona în convingerile sale politice. Care e motivul optimismului meu? L-a ajuns capul (ce-i drept, cam mult şi greu) să se rupă de comunişti, poate degrabă mintea sa va evoluţiona spre mentalitatea unui membru de Partid Democrat. Totul e posibil, pur şi simplu unii evoluţionează mai încet, mai greu. Cred că e şi cazul d-lui, ţine doar de o evoluţie mai lentă a conştiinţei sale politice. Dumnezeu să-l ajute şi pe d-l, şi pe alţii, ca domnia sa, ce se află pe drumul anevoios al evoluţiei în conştiinţa politică, ca să ajungă cît mai repede la etapa superioară, – nivelul PNL. Dar pănă una alta să-i înţelegem şi să le răspundem creştineşte: Iartă-i, DOAMNE, că nu ştiu, nu înţeleg încă ce fac.

  8. D-na Pavlicenco! Necatind ca sunt un sustinator al fortelor politice de stinga – votez si am votat pentru Victor Ponta si PSD. Aici in Moldova cred ca voi vota la fel. Dar Va respect foarte mult pentru curaj si sinceritate.

  9. Explicatia titlului Un kaghebist necunoscut se ia de un partid condus de o kaghebista aflata pe statul de plata al Moscovei

  10. DOMNULE GHIMPU,

    DECE manifestati o OSTILITATE EVIDENTA fata de PARTIDUL NATIONAL LIBERAL, fata de DOAMNA VITALIA si fata de toti simpatizantii acestui partid care LUPTA pentru UNIREA BASARABIEI cu ROMANIA ???????????????

    ASTEPTAM cateva argumente .

    PS. Deci cer AZIL POLITIC pe aceasta pagina caci sunt refuzat pe pagina PARTIDULUI LIBERAL al TOVARICI-ului nGHIMPU.

  11. Aceasta HAITA KOKO-munista a inceput sa urle la luna si pe aceasta pagina ( NET ) caci nu vrea sa auda de UNIREA cu ROMANIA.

    NU veti descuraja nici PNL-ul, nici pe DOAMNA VITALIA si nici pe sustinatorii PARTIDULUI NATIONAL LIBERAL.

    Cauzele JUSTE au INVINS totdeauna. NU ascultati latraturile aducatoare de moarte ale KOKO-ilor.

  12. Multa lume pe buna dreptate se teme de unire datorita sistemului totalitar construit de teroarea bolsevica . Sint speriati si astazi de multe cazuri cetoase si pline de mister, cum ar fi 7 aprilie, la care fara indoiala au pus umarul si fostii guvernanti. Nu e atit de simplu sa schimbi psihologia unei generatii educate in frica si supusenie totala.Activitatea seviciilor secrete rusesti si astazi nu s-a terminat, chiar dimpotriva.Asa zisa revolutie din 1989 din Romania a fost si ea o manifestare organizata de serviciile secrete a mai multor state cointeresate.Starea de lucruri de astazi in RM si Romania este influentata puternic de aceleasi structuri la nivel de afaceri in economie, activitate obsteasca in toate sferele infrastructurii statului.Teama pentru viitor a pus stapinire pe multa lume.La nivelul omului simplu comunistii prezinta o garantie a unei saracii garantate , dar majoritatea populatiei ramase in tara nu doresc schimbarea. Mai ales vazind conflictele liderilor membrilor AIE si dorinta politicienilor de a-si garanta propriul viitor .E nevoe de un program bine definit al PNL, inclusiv si in Romania. Sansa de a a efectua schimbari e mica si numai gasirea unui compromis intre politicieni poate garanta existenta acestui mic stat.Adresarea D-i Lupu despre formarea unei guvernari largi cu participarea tuturor partilor politice ar fi o sansa , daca s-ar baza pe dorinta sincera a miscarilor politice. Insa aceste idei par a fi iaras dictate de lucoarea ce vine din rasarit , ce ne-a adus pina acum cunoastem.Multi se ridica impotriva PNL , dar asta e si bine , fiinca demonstreaza corectitudinea abordarii problemei viitorului Moldovei.Fara indoiala spre Europa ni-i calea, prin unire cu tara vecina, dar sa nu se inchipuie ca ne va lua cineva din casele proprii si ne va duce in Ardeal ori alta parte, ori vor veni alti primari in sate. Toti vor ramine pe loc si cum vor munci asa vor avea, numai in cazul unui acces la o piata mai de aproape vor avea de cistigat mai usor un ban. Cine nu-si aduce aminte anii 1990-1993, cind era lumea abea pornita spre economia de piata.Atunci a deprins multa lume legea valorii.Astazi se intimpla acelas lucru la un nivel de stat si avem poate unica sansa de a ne organiza viitorul cu mainile proprii , necatind la interese si contradictii.Nu ne schimba nimeni nationalitatea, nu ne impune nimeni sa vorbim romina , daca se considera cineva moldovan mai mult , poate chiar dac ori valah, dar nu trebuie sa judecam la nivel de strada, sa pornim discutii artificiale , special intentionate de aceleasi servicii secrete care ne vor in batae, sfada, conflicte si lipsiti de intelegere.Sa vorbeasca intelectualii prin poezie si arta , prin spectacole si filme despre noi asa cum sintem , despre cum am fost si de ce am ajuns unde sintem.Este o zicala ” Doamne , da-mi rabdare sa primesc ce nu pot schimba, da-mi putere sa schimb ce e posibil de schimbat si da-mi intelepciune sa deosebesc una de alta.”

  13. ORION, de fapt realitatea arata altceva; Dna Vitalia PavlicencO il critica dur pe Ghimpu si PL, nu invers.

  14. Cand doi se cearta – al treilea castiga. Cata filozovie si luciditate este in acest proverb romanesc! Trist, ca politicienii, indeosebi cei cica de dreapta, se ciomagesc inde ei pana ajungem la castigatorul al treilea. Sa vedeti cata unite intre cele de stanga – MU, PCRM (cu mici exceptii de ranza a cioroiului fata de LUpu), PD, PSD, Ravnopravie, toti independentii de origine slava, toti, dar toti bat toba doar dupa un singur dirijor. Astia, de „dreapta” boxeaza pana la sange, pentru a elimina din cursa inca un frate. Doamna Pavlicenco, nu Ghimpu este adversarul DVS, ci toti cei, care i-am enumerat anterior.

  15. Este foarte bine ce face d-na Pavlicenco, constientizeaza masele despre necesitatea Unirii cu tara mama Romania. Intre timp oamenii incuiati isi mai deschid mintea si isi curata creierele de propaganda comunista cum ca Romania le vrea raul, si ei sunt moldoveni nu romani, si vorbesc moldoveneste nu romaneste. Mi-e si greata de asemenea tampenii. Fiti mandri ca vorbiti limba romana, limba oficiala a Uniunii Europene, a statelor democratice din Europa!!!

  16. Am scris odată despre Stepaniuc în rusă pe ava.md
    Предатель, предал партию коммунистов тем самым и интересы молдавского государства а ведь считался одним из главных идеологов молдовенизма. Историк которому многие верили на идеи которого многие опирались сейчас ни для кого не будет тайной, что он написал свою докторскую работу на тему: «Эволюция молдавской государственности в современную эпоху» позже на ее основе выйдет 500 стр. труд с тем же названием. Книга была защищена с трудом при содействии декана факультета истории молдавского государственного университета который поддерживал коммунистов. Хотя бы за это он должен быть благодарен партии.
    Такова судьба предателей, уйти в глухой угол политики.

    Stepaniuc e cadavru politic, el recunoaşte acest fapt. Diamu nare aceşti bani cu care a fost cumpărat de Plahotniuc ca să iasă din PCRM şi a decis ca să între în Parlament cu ajutorului votanţilor PCRM, dar Stepaşcha nu ştie că electoratul PCRM nu alege pe tradatori.
    El amu 100 % regretă că a ieşit din PCRM dar Voronin nu o să primească înapoi pe trădătorul.

  17. LUI NICOLAE ( poate NIKALAI ),

    Esti un UNIONIST de PAE daca insulti grosolan o persoana ca DOAMNA VITALIA care isi dedica viata pentru UNIREA cu ROMANIA.

    ESTI unionist de fatzada , vorbesti de UNIRE ca un LASh, pe ascuns, sa obtii un profit iar cand urli esti STATALIST si sustii teoria limbii MULDU-fufulesti.

    Ce inveti pe copii despre UNIRE ??????????? Care UNIRE ?????????? UNIRE cu cine ??????????? AI complexe de INFERIORITATE fata de CALAII de IERI.

    Nu este vorba de persoana lui Ghimpu, Filatoff, LUPOFF si a celorlalti ci de pozitia lor , nejustificata pana acum, contra PNL-ului, contra DOAMNEI VITALIA. DECI CRUCIADA impotriva KOKO-munismului si a ALIANTEI anti UNIONISTE este pe deplin justificata.

  18. Pentru CIRESAR,

    Bati apa in piua cu STABILITATEA promisa de KOKO-munisti, un cuvant pentru a insela electoratul, nimeni nu intelege ce vrea sa spuna acest cuvant, si nu obliga KOKO-ii la nimic in fata cetatenilor.

    STABILITATE inseamna IMOBILITAE, sa ramanem unde suntem, saraci suntem, saraci sa ramanem caci avem STABILITATE.

    KOKO-ii trebue sa se pronunte asupra subiectelor majore care framanta societatea basarabeana ::::::::::::: UNIREA cu ROMANIA, UNIUNEA europeeana, libertatile cetatenesti, DICTATURA PROLETARIATULUI pe care KOKO-ii au declarat ca este cea mai perfecta democratie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *