Spotul unionist al PNL si lasitatea moldoveneasca (I)

Cazul spotului cu mesaj unionist al PNL, interzis prin hotarirea Comisiei Electorale Centrale, anulata de Curtea de Apel Chisinau si de Curtea Suprema de Justitie, este unul cu o semnificatie mult mai ampla, mai profunda si cu largi implicatii de perspectiva in raport cu ce pot crede unii oameni sau in raport cu indiferenta fata de acest eveniment afisat in mod obstinent de o anumita presa, care se considera “libera”, pe care unii, mai naivi, o cred si “nationala”.

Se pare ca justitia noastra, chiar daca nu striga sus si tare, accepta schimbarea in bine, adica incepe sa se miste spre spiritul legislatiei internationale, al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Oamenii politici afirma ca a esuat reforma sistemului judecatoresc, dar se pare ca au prin aceasta in vedere, de cele mai multe ori, rasturnarea uneia sau a trei persoane cu functii importante in sistemul judecatoresc, si plasarea unor persoane obediente in locul lor. Eu am spus public, intr-o conferinta de presa, ca judecatorii sint victima regimului comunist, in egala masura ca si alte institutii sau persoane. Si daca se initia un dialog, in loc sa se dea cu bita in cap, cred ca avea sa fie o alta disponibilitate a sistemului de a se reforma. Adica a trebuit sa se evite umilirea lor. PNL nu s-a bagat in condamnarea sistemului judecatoresc, dar a venit cu propuneri concrete pentru a asigura independenta justitiei, asa cum am facut, ca deputat, si in perioada 2005-2009. Stiu multi judecatori curajosi, care au luat decizii pornind de la demnitatea profesionala si nu-i putem murdari pe toti cu bidineaua unsa cu negru.

La sfirsitul articolului, reproducem din hotarirea Curtii de Apel secventele evidentiate si in postarea anterioara pe blog. Raminem profund surprinsi de viziunea europeana a judecatoarei asupra cauzei. Apreciem pozitia completului de judecata de la CSM.

In cazul nostru, justitia a situat mai presus dreptul la libertatea de exprimare, in special in campaniile electorale, si nu declaratiile demagogice ale CEC si PCRM ca suveranitatea si independenta RM sint in pericol, ca PNL ar atenta chiar si la integritatea teritoriala. De parca PNL a iesit cu sapile, hirletele, coasele si betele sa faca rebeliune, sa rastoarne Puterea aleasa si formata constitutional si sa declare Unirea.

Tin sa explic un lucru extrem de important, in opinia mea. Dreptul la fericire, prevazut doar in Constitutia SUA, este dreptul suprem al omului. Si nimeni nu poate stabili cum isi poate realiza omul acest drept. Daca suveranitatea, independenta si statalitatea, aparate atit de demagogic si de fariseic de comunisti si de altii – direct sau indirect – ne-au facut cei mai saraci in Europa, ne-au lipsit de perspectiva europeana, ne fac nefericiti – iar sondajele arata asta, nu le poti fetisiza si nu iti poti sacrifica viata doar pentru ca un Vladimir Voronin, un Victor Stepaniuc, un Nicolae Chirtoaca, un Dumitru Diacov au bagat la oameni in cap ca aceste valori fetisizate prevaleaza fata de dreptul omului la o viata decenta, normala, fericita.

Ma uitam zilele trecute la „Fabrica” de la Publika TV, unde se produceau trei persoane dintre cele enumerate, emisiune la care nu am fost invitata, dar am fost vizata, si ma intrebam, cu tot respectul si cu speranta sa nu supar Publika TV: Ati vazut cum le stateau la toti pe limba PNL si Pavlicenco si dorinta “fierbinte” de a ne condamna ca sintem “antistatalisti” si a ne tintui la stilpul infamiei? fara a se gindi cum au furat comunistii si agrarienii timp de 14 ani acest stat doar pentru ca nimeni nu crede in el? ” Sa ne zatreasca pentru ca sintem “antimoldovenisti” si adepti ai romanismului si ai unionismului?

Pai de ce Publika TV nu are inca acel curaj, precum ii indeamna pe oameni sa spuna ce gindesc, sa invite la asemenea discutii si “antistatalisti”, sa vedem care sint argumentele lui Nicolae Chirtoaca, Victor Stepaniuc, cei care l-au servit pe promotorul bolsevic al moldovenismului stalinist, Voronin, care sint argumentele lui Diacov, care l-a votat, cu Filat de minuta, pe Voronin Presedinte, in 2005, si care sint argumentele „dusmanului poporului moldovean” Vitalia Pavlicenco? Constat, televiziunile inca nu sint libere, curajoase, nu sint gata pentru detabuizarea subiectelor. Daca ma insel, sa ma contraziceti. Mihaela Gherasim a oprit ceva mai greu dorinta tuturor „statalistilor” din studio sa caracterizeze cum vor ei „partidul anticonstitutional” PNL.

Domnilor, umblati cu fariseismul – ca sinteti democrati sau comunisti. Domnule Diacov, nu ati promovat dreptul la autoidentificare din partea PD? Nu am promovat dreptul la autoidentificare nationala, prin pozitia BMD, in anul 2005? S-a schimbat ceva de atunci? Nu.

PNL a facut conferinta de presa privind dreptul la autoidentificare, venind cu propuneri concrete in plan legislativ, dar Ministerul Justitiei le-a neglijat. Sint pe site-ul www.pnl.md si pe blogul meu. Adica – un ucrainean, rus, gagauz, bulgar, rom, evreu, oricine altul se poate trece in actul de identitate ca atare, iar romanii, pe propria palma de pamint, inca ocupata – adevarat -de bolsevici si sovietici – NU POATE! Ne spuneti acum ca 70 la suta sint contra romanismului si unionismului (nu e chiar sa, dar sa admitem) si ca, in acest caz, ceilalti 30 la suta trebuie sa taca si sa dispara din viata publica?

Voi, care stiti ca si noi, ca cei 70 la suta sint victima rusificarii, deznationalizarii, “deromanizarii”, stalinizarii, “moldovenizarii” oamenilor in scopuri geopolitice antioccidentale, si hraparete, de imbogatire personala, judecati asa? Asta e viziunea voastra democratica si europeana?

Si daca, dupa liberalizarea spatiului public, cei 30 vor deveni 70 la suta, ca adepti ai unionismului si romanismului, iar cei 70 vor deveni 30 la suta, ca adepti ai statalismului si moldovenismului – ca spre asta mergem, vreti sau nu, – cum va fi? Sa va stergem, deja noi pe voi, de pe fata politica a Basarabiei?

Cazul cu spotul electoral unionist al PNL este extrem de important pentru a anula interdictiile de a se discuta despre Unire, drept cale de a scapa cu totii de saracie, de a scapa de influenta nefasta a Rusiei, de a scapa de ocupatia ruseasca materializata in armata de ocupatie aflata in stinga Nistrului.

Noi stim foarte bine ca si acum clasa politica, doar cu mici exceptii, este controlata, in actiunile sale, de Moscova. Credeti ca nu stim de unde s-a luat aceasta „rivna” a tandemului PCRM-CEC impotriva spotului cu mesaj unionist al PNL? Stim. Stim prea bine ce partide pretinse de dreapta au fost deranjate si care au “stimulat” aceasta contestare la CEC, cine a pregatit proiectul de hotarire, ce partid l-a inaintat si pe cine serveste acum. Concluzia noastra este una – acest partid isi afiseasza o imagine de partid european, pragmatic, dar este prorusesc si antiromanesc, antiunionist. Inca o sa/si arate aramile antiromanesti, daca nu v-au fost de ajuns cele de la 9 mai, 22 iunie, 28 iunie si 23 august.

Deciziile Curtii de Apel si Curtii Supreme de Justitie le-au dejucat planurile marilor liberali si democrati.

Vreau sa ii multumesc analistului Igor Botan si ex-premierului Mircea Druc pentru pozitiile lor in cadrul emisiunilor Fabrica de la 26.08.10 si 27.08.10 de la Publika TV, unde au aparat dreptul la libera exprimare pentru partide, inclusiv unioniste. Pentru cetatenia romana luata de mine in 1992, am fost eliminata de „democrati” din functia de prim-adjunct al directorului general al Agentiei de stiri Moldova-pres. Si bine ca a fost asa. Am invatat cine sint „ai nostri” si incotro ei privesc mereu.

Astazi sintem siguri ca, prin pozitia noastra, PNL il stimuleaza si pe Mihai Ghimpu sa se ascunda mai putin dupa deget, sa spuna ce crede si cine este, nu sa se molipseasca de la Filat de pragmatism antiromanesc si de conjuncturism si oportunism nationale urit mirositoare. Dle Ghimpu, nu veneam eu la receptia domniei tale, de Ziua Independentei, dar ti-ai aratat micimea morala.

Mircea Rusu, ex-presedintele PNL, membru al DPN a PNL, deputat in primul Parlament al RM, care a votat Declaratia de Independenta, nu a venit la receptie in semn de protest ca ati procedat urit cu presedintele actual al PNL. Si nu e prima oara cind el manifesta demnitate umana. Asta ca sa o stiti, ca nu toti au mentalitate de pestera si de trogloditi.

Despre Jurnal TV merita sa scriem aparte. Acest post, pretins liber si national, nu a fost interesat de subiectul spotului unionist al PNL si de tevatura din juru-i. Dupa ce Vitalie Calugareanu a spus-o, intr-o veselie, ca Leanca a stins repede cazul de contrabanda cu tigari cu implicarea diplomatilor din anturajul premierului si vicepremierului liberal si democrat, inchizind subiectul ca eveniment neimportant intr-o saptamina, dupa articolul lui Negru impotriva pozitiei unioniste PNL, la citeva luni cind avusese alta opinie despre unire si despre atitudinea fortelor politice, nu ne mai mira nimic.

Ba chiar ne confirma ca avem dreptate si interesul unei prese este sa isi satisfaca patronii plini sau partiali, contind nu evenimentul, ci dorinta de a slugarnici. Slugarniciti fratilor, numai ca la sigur aveti probleme cu forul interior si cu a voastra “imaculata” constiinta. Cit priveste discutii in emisiuni aparte despre tema asta nu putem astepta – e deja total nepragmatic si minor subiectul, nu e de culoare verde.

Ce precedent a creat aceasta decizie a justitiei? La asta voi reveni in partea a doua a articolului meu, pe care o voi scrie mai tirziu. Acum plec la o dezbatere electorala.

(Va urma)

Vitalia Pavlicenco

Extrase din Hotarirea Curtii de Apel Chisinau

“Potrivit prevederilor art.54 al Constituţiei, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu pot fi supuse altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.”

“Instanţa de judecată reţine că potrivit jurisprudenţei constante a CEDO, orice restrângere a drepturilor garantate de convenţie, inclusiv libertatea exprimării, urmează a fi examinată prin prisma regulii „triplului test”.

Potrivit regulii „triplului test” orice măsură restrictivă, care aduce atingere unui drept recunoscut unei persoane, se consideră admisibilă dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii: este prescrisă de lege, urmăreşte un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică.”

“Raportind circumstanţele pricinii la normele de drept enunţate, instanţa constată că pârâtul în şedinţa de judecată a indicat drept temei legal de interzicere reclamantului difuzarea spotului electoral prevederile art.47 alin.(2) Codului Electoral şi art.32 alin.(3) din Constituţie.

Instanţa de judecată, examinând, în esenţă, conţinutul normelor legale susmenţionate, ajunge la concluzia că dispoziţiile de blanchetă ale acestor norme nu prevăd sancţiuni concrete pentru concurenţii electorali participanţi la agitaţia electorală şi nu conferă pârâtului CEC dreptul de a interzice instituţiilor mass media să difuzeze spoturi electorale şi/sau de a obliga concurentul electoral să retragă spotul electoral din instituţiile mass media.”

Potrivit art.69 alin.(2) al Codului Electoral, pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie poate aplica concurenţilor electorali sancţiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancţiunii anulării înregistrării.“

“Piritul indică că, ingerinţa în exerciţiul dreptului reclamantului la libera exprimare, a urmărit un scop legitim – asigurarea securităţii naţionale, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii constituţionale.”

”Instanţa de judecată reţine că, în esenţă, îndemnul reclamantului adresat electoratului de a-şi manifesta dreptul de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care împărtăşeşte idei unioniste, nu afectează imediat într-o manieră ilegală integritatea teritorială, suveranitatea statului şi/sau orânduirea constituţională, reprezentând de fapt motivaţia manifestării dreptului de vot „pentru” modificarea constituţiei.

Motivaţia voinţei electoratului, care nu contravine normelor legale şi principiilor democratice exprimată în modul stabilit la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 privind modificarea Constituţiei nu poate fi interpretată ca fiind contrară intereselor statului. Or, potrivit principiilor democratice consfinţite de Constituţia Republicii Moldova, poporul este în drept de a vota pentru un candidat la funcţia de Preşedinte al ţării care va promova idei unioniste, fie unirea cu România sau alte state sau uniuni de state.

In accepţiunea CEDO, un partid politic poate promova o schimbare a legii sau o schimbare a structurii legale şi constituţionale a statului atât timp cât sunt respectate două condiţii:

–  in primul rind mijloacele folosite trebuie să fie legale şi democratice;
–  in al doilea rind schimbările propuse trebuie să fie compatibile cu principiile fundamentale democratice (Refah Partisi v. Turciei, nr.41340/98, 41342/98, 41343/98 and41344/98 din 13.02.2003, § 98). Or, obţinerea de către un partid politic prin exprimarea de către electorat a dreptului de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care urmează de a promova anumite idei politice şi/sau motivarea exprimării votului „pentru” în cadrul unui referendum constituţional în vederea obţinerii posibilităţii legale de către electorat de a manifesta în mod direct votul pentru un candidat la funcţia de Preşedinte care va promova idei politice unioniste, nu poate fi considerată ca fiind un mijloc ilegal sau antidemocratic de promovare a unei politici de schimbare a structurii constituţionale a statului.

In speţă, reclamantul a îndemnat electoratul de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 în vederea alegerii unui Preşedinte care va promova idei politice unioniste, implicând utilizarea de către acesta a unor mijloace legale de realizare a scopurilor politice.

In acest sens, instanţa de judecată reţine că, potrivit jurisprudenţei CEDO, faptul ca un grup de persoane cere autonomie sau chiar revendică secesiunea unei părţi a teritoriului ţării, astfel, cerând modificări constituţionale şi teritoriale semnificative, nu poate justifica în mod automat interzicerea manifestărilor de către acest grup. A cere modificarea teritoriului în luări de cuvânt şi manifestaţii nu înseamnă în mod automat un pericol pentru integritatea teritorială a ţării şi securitatea naţională. Libertatea de exprimare şi dreptul -de a exprima păreri constituie una din valorile fundamentale ale unei societăţi democratice. (Stankov and United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nr.29221/95 şi 29225/95 din 02.10.2001, §97)

Intr-o societate democratică, bazată pe principiul legalităţii, ideile politice privind schimbarea ordinii existente, a căror realizare este promovată prin mijloace paşnice, trebuie să beneficieze de o oportunitate corespunzătoare de exprimare prin mijloace legale (Idem).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza United Comunist Party of Turkey v. Turciei nr.l33/1996/752/951 din 30.01.1998 § 43 a statuat că, nu poate exista democraţie fără pluralism. Din acest motiv dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de articolul 10 al Convenţiei este aplicabil nu doar informaţiilor şi ideilor recepţionate favorabil sau privite drept inofensive, dar şi celor care ofensează, şochează şi deranjează.

Astfel, pluralismul politic, toleranţă şi libertatea gândirii sunt acele condiţii fără de care nu poate exista o societate democratică (Handyside v. the U. K., Series Anr.24 din 07.12.1976, § 49)

Statul este, în ultimă instanţă, garantul pluralismului politic, care constituie unul din fundamentele esenţiale a unei societăţi democratice şi una din condiţiile de bază pentru progresul acesteia şi autodeterminării fiecărui individ în parte (United Comunist Party of Turkey v. Turciei § 45). Or, interzicerea reclamantului de a exprima liber opţiunea politică de schimbare a structurii constituţionale a statului prin aderarea statului la uniuni statale aduce grave atingeri regimului democratic de guvernare.

Reţinând jurisprudenţa citată a CEDO, instanţa de judecată ajunge la concluzia că în termenii Convenţiei a pleda pentru limitarea sau chiar pierderea suveranităţii statului prin astfel de măsuri precum ar fi aderarea ţării la o uniune de state ca EU, CSI sau prin incorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat cum ar fi România sau refacerea URSS constituie o manifestare a libertăţii de exprimare aflată sub protecţia art. 10 al Convenţiei, atât timp cât autorii unor astfel de idei şi opinii îşi propun să le realizeze prin mijloace paşnice şi constituţionale. In momentul în care autorii unor astfel de opţiuni politice î-şi propun să le realizeze prin metode violente, anticonstituţionale şi/sau antidemocratice, ei pierd protecţia oferită de art. 10 al Convenţiei.

Deoarece din spotul publicitar al PNL nu reiese că autorii lui intenţionează de să folosească metode ilegale, violente, anticonstituţionale şi antidemocratice pentru atingerea scopului lor – unirea cu România – el reprezintă o manifestare legală a libertăţii de exprimare şi beneficiază atât de protecţia legislaţiei interne a Republicii Moldova cât şi art. 10 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Prin urmare, interzicerea acestui spot electoral de către Comisia Electorală Centrală constituie o ingerinţă arbitrară şi inadmisibilă în exerciţiul dreptului PNL la libertatea de exprimare.”