Financial Times: Lipsa unui guvern in Moldova creste riscul unei crize financiare acute

ZIUA ONLINE, 16 aprilie 2009

Republica Moldova, cu un deficit bugetar de peste un miliard de euro, risca o acuta criza financiara, avand in vedere ca actuala criza politica tergiverseaza formarea unui guvern care sa negocieze un pachet de sustinere cu FMI si care sa poata revizui bugetul de stat, scrie Financial Times, potrivit NewsIn. Publicatia noteaza, in editia de miercuri, ca este prevazut ca o delegatie FMI sa vina la Chisinau saptamana viitoare pentru a demara discutiile despte forma pachetului de sustinere care ar urma sa inlocuiasca un acord din 1995, dar arata ca in R. Moldova nu are cine sa negocieze acest nou acord.

Rezultatele alegerilor de acum 10 zile, in urma carora Partidul Comunist a castigat cu 49%, sunt contestate de opozitie, care sustine ca victoria a fost obtinuta in mod fraudulos.

Procesul politic este ingreunat de renumarari de voturi si verificari de liste, astfel ca s-ar putea ca un nou guvern sa fie format abia la toamna. In consecinta, nu exista un guvern care sa revizuiasca cheltuielile bugetare si sa negocieze un acord international de sustinere, scrie Financial Times.

In acest context, Republica Moldova risca sa se confrunte cu o severa criza financiara in anul 2009, avand in vedere incapacitatea de a acoperi un deficit bugetar de un miliard de dolari si tensionarea politica tot mai mare, constata Financial Times. Cel mai sarac stat al Europei

Tara, care este deja cel mai sarac stat al Europei, are un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de numai 1.800 de dolari si este dependenta de cei doua miliarde de dolari trimisi de imigrantii din afara tarii, suma ce echivaleaza cu o treime din PIB-ul tarii, subliniaza FT. Conditiile mai putin prielnice din Romania, Rusia, Ucraina si sudul Europei, unde se regaseste majoritatea diasporei moldovene, au dus la scaderea cu 28% a sumelor trimise in ianuarie in tara, fata de aceeasi luna a anului trecut.

Trei patrimi din incasarile bugetare provin din taxe legate de importuri, inclusiv taxa pe valoare adaugata. Importurile au scazut insa cu 50% fata de anul trecut, iar incasarile guvernului ar scadea, daca se metine tendinta, cu doua miliarde de dolari, lasand R. Moldova dependenta de finantare externa, analizeaza publicatia.

„Exista o piata a titlurilor de valoare restransa si superficiala, astfel ca deficitul poate fi finantat numai din contributii externe sau ar trebui revizuit bugetul”, a declarat Johan Mathisen, reprezentantul FMI in R. Moldova.

O tara de tranzitie ca R. Moldova cu un rating de creditare scazut are un acces foarte limitat la pietele straine de credite comerciale, iar intre timp nici nu exista un guvern care sa revizuiasca bugetul de trei miliarde de dolari intocmit inainte ca efectele crizei sa fie resimtite, arata FT.

Economia R. Moldova a avut performante ridicate in timpul celor opt ani de conducere comunista, dublandu-si dimensiunea, de la trei miliarde de dolari in 2005 la sase miliarde anul trecut, si cu o datorie publica de numai 18% din PIB. Totusi, salariile sunt in continuare scazute, un politist castigand, de exemplu, numai 120 de dolari pe luna.

„Cu atmosfera tensionata si violentele care au urmat alegerilor, un guvern de tranzitie ar putea sa fie fortat sa caute ajutor in alta parte. Unii oficiali occidentali au sugerat ca Rusia ar sta pregatita sa ofere sprijinul financiar de care R. Moldova ar avea nevoie”, conchide Financial Times.

A.E.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/news.php?id=25801&data=2009-04-16

2009-04-23/08:45/ FMI a revăzut din nou prognozele macroeconomice pentru Moldova

Chisinau (IPN) „Economia Moldovei a fost afectată serios de concecinţele crizei financiare mondiale şi în anul curent creşterea economică înregistrată în R. Moldova se va contracta cu cel puţin cinci la sută în termeni reali” – a menţionat Iohan Mathisen, Reprezentant Permanent al Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Chişinău într-o conferinţă de presă.

Precum transmite Info-Prim Neo, Mathisen a spus că în 2009 exporturile s-au redus cu peste 20 la sută, remitenţele cu peste 30 la sută, iar volumul investiţiilor străine directe a scăzut drastic din cauza diminuării activităţii economice în ţările din regiune. Deficitul bugetar s-a majorat şi se estimează pe primul trimestru al lui 2009 la circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB).

„Cu probleme similare se confruntă toate economiile din regiune, dar şi din statele Europei Centrale şi de Vest. Şi, deocamdată, nu se poate afirma cu certitudine, când va începe relansarea şi cât v a dura restabilirea economică. În regiune se preconizează că restabilirea va avea loc treptat doar în 2010. În cazul Moldovei, viteza recuperării economice va depinde, în cele din urmă, de implementarea unor măsuri consecvente de reducere a cheltuielilor, de ajustare la situaţia creată a politicilor fiscale şi de menţinere hotărâtă a stabilităţii macroeconomice” – a relevat Mathisen.

El a reiterat că unele măsuri de reducere a cheltuielilor au fost deja întreprinse de Guvern, dar aceste politici urmează să fie continuate. În opinia sa, e neccesar să se revină la prevederea stabilită în Memorandumul de politici, semnat anterior cu FMI, privind suma cheltuielilor orientată la salarizare – aceasta nu poate depăşi 10 la sută din PIB.

De asemenea, el a spus că reducerea cheltuielilor trebuie să fie însoţită şi de indentificarea unor noi venituri la buget, acumulările bugetare micşorându-se semnificativ în ultimele luni ca urmare a reducerii consumului pe piaţa internă şi importurilor.

„Va fi, probabil, necesar chiar de majorat, poate şi temporar, unele impozite şi taxe, fiindcă Moldova având o piaţă a valorilor mobiliare nu prea dezvoltată nu va fi în măsură să lanseze alte instrumente, de exemplu emiterea unor hârtii de valoare de stat care să fie propuse populaţiei sau mai bine zis, să utilizeze masiv acest instrument, nici nu există o experienţă în acest sens, precum există în alte ţări” – a apreciat el.

Întrebat dacă ar putea fi anulată cota 0 la impozitul corporativ nedistribuit, implementat în Moldova cu începere de la 1 ianuarie 2008, sau dacă ar putea fi majorată de la 20% până la 25% TVA, precum s-a procedat, de exemplu, în Ungaria, Mathisen a spus că e prematur să se pronunţe asupra acestor aspecte, deoarece ele urmează să fie discutate cu misiunea FMI, care a sosit miercuri la Chişinău şi se va afla aici până pe 24 aprilie.

Reprezentantul permanent a mai informat că FMI este dispus să susţină Moldova în depăşirea consecinţelor crizei financiare. După discuţiile din această săptămână ale misiunii de scurtă durată a FMII cu autorităţile în exerciţiu, dacă acestea vor fi productive, misiunea va reveni într-o componenţă mai desfăţurată după istalarea în funcţie a noului Guvern. Având în vedere că programul de colaborare cu FMI expiră în mai, se va proceda la negocierea unui nou program de colaborare.

În acest context Mathisen a arătat că Moldova ar putea beneficia de o finanţare mai mare din partea FMI decât cea de care a beneficiat în programul anterior, deoarece cotele de tragere a ţărilor din resursele Fondului s-au majorat în legătură cu situaţia creată în lume. Au fost diversificate şi instrumentele de finanţare. De exemplu, creditele sau o anumită sumă din acestea ar putea fi acordate ţărilor nu neapărat în conformitate cu graficul stabilit, în tranşe egale pe parcurs de mai mulţi ani, dar în momentul când ţara respecti vă va anunţa că are nevoie.

NOTA INFO-PRIM NEO: Potrivit ultimei revederi a prognozelor macroeconomice, FMI prevede că în Moldova în 2009 PIB se va reduce cu 5%, iar în 2010 creşterea va constitui 0,% faţă de 7,5% precizate anterior pentru aceşti ani în Memorandumul cu FMI şi în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (2008 – 2011) şi o inflaţie de 4% în 2009 şi de 5% în 2010 faţă de 9,3% şi, respectiv, 7% precizate anterior.

Deficitul bugetar se estimează la 10,5% din PIB în 2009 şi la 9,5% în 2010, faţă de 0,5% din PIB preconizate anterior pentru aceşti ani. Soldul negativ al balanţei comerciale se apreciază că constitui 19,5 % din PIB în 2009 şi 15,6% în 2010, faţă de 15,7şi 15,1% preconizate anterior, iar remitenţele – 1,15 mlrd dolari în 2009 şi 1,25 mlrd dolari în 2010, faţă de 2,4 mlrd dolari şi 2,1 mlrd dolari preconizate anterior.

FMI mai face prognoze pentru rezervele oficiale valutare ale Băncii Naţionale a Moldo vei – 1,27 mlrd dolari în 2009 şi 2,29 mlrd dolari în 2010, faţă de 2,08 mlrd în 2009 şi 2,36 mlrd dolari în 2010, preconizate anterior. Aceste rezerve vor acoperi 3,6 luni de import în 2009 şi 3,3 luni în 2010. Datoria externă, avându-se în vedere datoria publică şi privată va constitui, potrivit aprecierilor FMI, 54,8% din PIB în 2009 şi 52,3% din PIB în 2010.

www.info-prim.md