Conform ultimului sondaj de opinie realizat de IMAS, Partidul Comunistilor va avea in alegerile parlamentare de la primavara 20% din sufragii, celelalte partide situandu-se sub pragul electoral de 6%.
Bucurie mare pe capul partidelor necomuniste care se gandesc: nu trec eu, dar nu trec nici ceilalti, cum zice si proverbul: „Mi-a ars moara, dar si soarecii s-au dus dracului”.
20% sunt putine, dar in cazul in care nici unul dintre partide nu ia procentele necesare s-ar putea ca in viitorul parla-ment acestea sa se transforme, din 100% ale componentei legislative, intr-un guvern cu 100% comunisti si un presedinte -100% comunist. s.a.m.d.
Alte sondaje platite de guvernanti umfla artificial cifrele atunci cind e vorba de unele partide ambitioase (PL), ca acestea vor avea 18-20%, si asta pentru ca sa nu accepte nici in ruptul capului colaborarea cu alte for-matiuni.Unul dintre cele mai mari pacate consemnate si de Biblie este pacatul trufiei. Liderii unor partide discuta cu liderii altor partide ca si cum s-ar afla deja in legislativ. Nimeni nu vrea sa colaboreze cu nimeni. „Eu am 6%”, afirma ei.
Dar noi, alegatorii, nu avem nevoie de 6%, noi avem nevoie de cel putin 71%, pentru a se putea face modificari in Constitutie, ca sa poata fi ales un presedinte al nostru, un guvern national etc.
De 6% au nevoie capii de formatiuni care se gandesc doar la ei, nu si la noi, cei care-i votam: dansii vor mai sta in Parlament inca 4 ani, vor avea salarii bunicele, griji putine, imunitate garantata, pe cana noi… vom fi umiliti, scuipapti in suflete, tracasati de catre Voronin si clanul lui inca 4 ani de zile si nu va avea cine sa ne apere. Pentru ca cei pe care i-am votat se vor afla in opozitie, nu vor avea parghiile puterii, cu care sa ne protejeze, etc.
Chiar daca admitem ca liderii citorva partide de-ale noastre ajung in Parlament, acelea, cum le spune Ion Ungureanu, vor fi victorii umilitoare: 15 sau chiar 20 de locuri in Parlament pentru noi inseamna pierdere. Iar noi, alegatorii, nu mai vrem sa stam in opozijie inca 4 ani. Noi, spre deosebire de liderii partidelor parlamentare de opozitie, am obosit.
Cele mai multe dintre formatiunile politice de la noi amintesc de calaretul fara cap partide fara lideri sau de calareful fara cal lideri fara partide. Acestea ca si cum ar fi blestemate sa nu se uneasca. Nu pot, dar nici nu vor. PDL-ul are in conducere oameni de o calitate deosebita, are conducatori de raioane, primari, consilieri, dar nu are… electorat. PL are un „lider carismatic”, dar nu are… partid. AMN-ul descreste in sondaje, si-n cele false si-n cele adevarate. Atunci cand liderii acestor formatiuni afirma ca vor obtine 51 de mandate, fiecare in parte, nu fac decat sa se imbete cu apa rece. S-ar putea ca egoismul partinic sa le aduca liderilor formatiunilor noastre de opozitie dupa alegerile de la primavara mari dezamagiri. Dar asta va fi atunci.
Acum ei sunt preocupati de alcatuirea listelor electorale. In care nu mai sunt locuri vacante. Chiar daca unii lideri si-au pus in ele tot partidul. Din pacate, cei din consiliile politice nu se vad decat in liste electorale. Aproape nimeni nu se gandes-te ca ar putea ocupa vreun loc in structurile executive.
La alegrile din 2001 Partidul Comunistilor a luat doar 56 de mandate, dar catre 2004 fusese facut deputat al 95-lea din lista lor. Daca mai continua acea guvernare, banuiesc ca acesta ar fi trebuit sa imprumute candidati din listele altor partide.
Liderii fiecarui partid se inghesuie pe locurile eligibile din liste si aproape nici o formatiune nu se gandeste sa constituie acel „guvern din umbra”, care ar insoti si ar promova lista electorala.
Acum un an Forul Democrat al Romanilor din Moldova a lansat ideea Listei Nationale, cu care partidele democratice sa se prezinte in viitorul scrutin. Sondajele de opinie mai recente vorbesc de faptul ca 60% dintre alegatori doresc ca la alegerile din primavara liderii partidelor sa se regaseasca pe o singura lista.
Ei stiu ca numai asa:
1)Ii putem izola pe comunisti;
2)Nu se vor pierde voturile noastre care, prin redistribuire, pot ajunge la partidul comunistilor.
Guvernantii isi dau seama ca Lista Nationala este pericolul cel mai mare care-i paste, de aceea ei vor face totul – vor cultiva suspiciuni, vor stimula invidii, iar unde va fi necesar, vor plati neunirea – ca aceasta coalizare sa nu aiba loc.
Iar coalizarea in temeiul unor principii majore – numite interes national – devine la noi o problema de viata si de moarte.
In urmatorii patru ani lucruri-le pot deveni ireversibile, in contextul in care Federatia Rusa isi reface imperiul, Republica Moldova avand toate sansele sau, mai exact nesansa de a redeveni o gubernie ruseasca.
Intre noi si restul Europei (Romania) e posibil in aceasta perioada sa fie cladit un zid inalt pana la cer, pe care nici o guvernare de dupa anul 2013 sa nu-1 mai poata strapunge.
Simt oare ambitiosii lideri ai partidelor noastre pericolul care ne paste deopotriva pe toti – membri de partid si alegatori?!
Banuiesc ca nu.
Iar noi putem sustine partide-le democratice si nationale, cele care au mai ramas, ajutandu-le sa se regaseasca pe o singura Lista Nationala. Inainte de alegeri. Pentru ca dupa alegeri poate fi tarziu.
Prea tarziu.
Nicolae DABIJA
Perfecta dreptate. Schimbarea nu se va produce. Noi nu avem lideri national. Avemdoar lideri de partide care nu servesc o doctrina pentru popor ci un interes personal. Avem nevoie de oameni politici si nu de politiceni. Dar din pacate Bratienii au murit.
Pe cel care a facut Siberie pentru Cauza Nationala – Gheorghe Ghimpu – l-au numit „comunist lipsit de moralitate”, desi acesta n-a fost niciodata membru de partid.”
Atita timp cit Dabija scrie foarte inexact despre lucruri pe care le stie si ma refer aici la faptul ca a spus despre Gheorghe Ghimpu ca nu a fost niciodata membru de partid PCUS cind de fapt el a fost, dar o perioada scurta, atunci cu atit mai mult imi pare de necrezut si dubios cind scrie despre lucruri pe care le cunoaste mai putin.
„PL are un “lider carismatic”, dar nu are… partid.”
Eu consider ca Dabija trebuie sa scrie poezii pentru copii si sa nu sa se ia de partide. Lista Nationala este o capcana asa cum a fost si in 2005.
Pentru socolenco
Nu conteaza ca ai fost putin sau mult comunist si, mai ales, inmstructor la CC al PCM-PCUS. Conteaza ca prin numele tau se arata cu degetul la altii si conteaza sa poti sa-ti vinzi sufletul sa mergi sa lucrezi in structurile sovietice, de partid si de komsomol… Are dreptul cineva cu asemenea situatie sa judece pe altii? Nu are dreptul. Deci, stai in banca ta si nu uita ca lumea tine minte ca nu vorbeai cu fratele, ca ceea ce spui azi nu ti-a trecut niciodata prin inima. Eu, nu Mihai Ghimpu, am fost membru de partid la Ghimpu, dar pe atunci lucrurile se priveau altfel. Asta faceti voi prost, tinerii, credeti ca rezistenta a inceput de la voi…
Cine imi spune si mie, care este diferenta intre „carisma” si „experienta” ? Una fara alta poate aduce sucsese imediate sau „un carismatic” are nevoie de experienta ca sa reuseasca ? Dar experienta ii poate aduce succese lucide fara carisma ?
Mi-au venit si mie in cap niste intrebari retorice….
Oricum serbam craciunul….Suntem pasivi…..Ne odihnim….
Cind vom avea legea lustratiei atunci vom sti precis cine si cit de mult a colaborat cu structurile keghebiste. Pina atunci articolele lui Dabija nu le pot privi decit cu scepticism.