Noi avem o poziție – nu ajungem nici în Europa, nu ajungem nici în NATO, nu reducem nici corupția, dacă nu ne reunim cu România
Pe data de 12 mai a avut loc ședința statutară ordinară a Delegației Politice Naționale a PNL din Republica Moldova. Pe ordinea de zi au figurat Raportul BPC pentru perioada de după ședința DPN dinaintea alegerilor parlamentare, rezultatele alegerilor, excluderi/includeri din DPN, Declarația partidului în context postelectoral și diverse.
Conducerea PNL le-a propus membrilor DPN o discuție sinceră și detaliată, o analiză multiaspectuală a situației pe segmentul unionist al eșichierului politic.
DPN a salutat formarea Blocului UNIRII și i-a îndemnat pe liderii partidelor invitate să adere la această platformă să accepte coagularea și pregătirea unei alternative unioniste în eventualele alegeri – locale, parlamentare anticipate sau combinate.
Au fost discuții ample privind opțiunea basarabenilor în fața alegerilor europarlamentare. Grupul prezent în structura coordonatoare a Blocului UNIREA a adus la cunoștința celor prezenți poziția de a sprijini – fără nominalizare – candidații care au pus umărul, în acești ani, la promovarea dezideratului Unirii. Această poziție a fost votată cu un vot de abținere.
O sarcină înaintată de membrii DPN conducerii PNL este depunerea tuturor eforturilor pentru extinderea și consolidarea Blocului UNIREA, pentru a se evita eșecul regretabil, produs în cazul Convenției Euro-Unioniste. S-a dat o apreciere pozitivă inițiativei de a avea discuții bilaterale și multilaterale cu partidele invitate în Blocul UNIREA, pentru a se încerca de a se trece, cu orice preț, peste disensiunile reale sau inventate și pentru a se găsi soluții de coagulare.
Membrii DPN pledează pentru identificarea unei structuri viabile și rezistente pentru Blocul încă neconstituit definitiv și pentru partidul unic unionist, care se va constitui prin fuziune și care este de dorit să fie numit PNL sau PNL-UNIREA.
Între timp, s-a decis pregătirea echipelor pentru eventualele alegeri locale, cu eforturi de dialog în teritoriu, la unison cu pașii întreprinși de conducerea entităților unioniste aflate în dialog.
Serviciul de presă al PNL.md
Raport privind activitatea BPC în perioada dintre ședințele DPN,
12 mai 2019, prezentat de președintele Vitalia PAVLICENCO, președinte
Noi avem o poziție – nu ajungem nici în Europa, nu ajungem nici în NATO, nu reducem nici corupția, dacă nu ne reunim cu România
Stimați colegi din Delegația Politică Națională,
Ne-am convocat astăzi, după ultima ședință de dinaintea alegerilor parlamentare din 24 februarie. Ședința precedentă a fost grea, aproape să ne divizeze echipa, dar nu a divizat-o. Iar în ședința BPC am decis să participăm, de nevoie, la alegeri, după multiple eforturi eșuate de a coagula forțele proromânești. Credem că, la capătul a 12 ani și ceva de prestație politică și națională, putem spune că, deși nu avem succese electorale, am dat dovadă de rezistență demnă în acești ani de evoluții extrem de controversate în general, dar pe care le înțelegem, dacă ne gândim la ”în ce stat artificial trăim”, ca făcătură a lui Hitler și Stalin.
Alegerile trecute au fost nemaipomenit de ”fără șanse” pentru noi, dar am participat, câine-câinește, ca entitate politică, pentru a supraviețui vremurilor, în așteptarea unei deșteptări politice a și orientative, vectoriale a populației. În acest sens, vreau să le mulțumim din suflet prietenilor noștri din DPN și din afara DPN, chiar nemembrilor PNL, care au contribuit la formarea echipei de candidați pentru alegeri, au venit de câteva ori la Chișinău, au rezistat hărțuirilor prevăzute de noua legislație idioată și neomenească, adoptată sub influența unor lideri politici corupți din Parlamentul de la Chișinău. În general, precum știți, noi ne-am angajat și am reușit (cu excepția prezidențialelor din 2016) să participăm la toate alegerile, chiar dacă situația încă nu s-a arătat favorabilă pentru unioniști, așa cum au și demonstrat-o scrutinele. Un mulțumesc special le spun colegilor din staff, care au lucrat în condiții grele de iarnă, precum și colegilor alături de care am negociat și discutat, alături de care facem și în prezent același lucru în dialogul politic în care suntem angajați.
Pe parcursul ședinței de astăzi ne-am putea pune întrebarea dacă trebuie sau nu trebuie să ne supărăm pe unii colegi pentru prestația sau ne-prestația lor în alegeri, dar și să vedem ce poate fi apreciat ca ”trădare” față de partid, de idee, de obiectivul nostru politic. Eu doar pun întrebări, nu dau sentințe. Asta pentru că – așa cum reiteram, în alte ședințe ale DPN, – sunt prea încurcate și nedrepte lucrurile din jur, ca să îi pretindem cuiva să fie ideal. Știu că puțini sau nimeni nu a trădat idealurile noastre sacre, dar nici nu a avut puterea interioară, politică, morală, ideologică pentru ca – în fața presiunii enorme de sprijinire din partea cetățenilor doar a Opoziției sterile proeuropene – să convingă electoratul că doar opțiunea unionistă merită votată. Înțeleg, dar tocmai noi am luptat să creăm șansa votării unioniștilor. Și nu e vina noastră că nu am reușit să avem și bani curați sau murdari, pentru a-i aduna în jurul nostru pe ceilalți. Ceea ce, însă, aș aprecia, este că am ieșit din procesul electoral fără scandaluri, fără rupturi și fără dezbinare în formațiunea noastră, fără diversiuni soldate cu succes împotriva PNL.
Mai e un lucru pe care, la fel, îl voi spune din capul locului. Am crezut că Anul 2018 al Centenarului, – prin efortul caracterelor politice și al patrioților români de pe malurile Prutului, – avea să fie un an deosebit. Acum recunosc sincer – sunt cumplit dezamăgită că nu a fost să fie. Dar și mai dezamăgită sunt că nici după alegeri unora nu le vine mintea la cap. Și nu înțeleg sloganul ”Unirea face Puterea” în fapte, nu în vorbe. Urmărim cu toții dezastrul de pe segmentul pretins unionist și chiar euro-unionist al eșichierului nostru politic.
Noi am tot încercat, mai ales din 2016, o coagulare largă. Nu am reușit, deși am propus discuții tuturor partidelor ideologic eligibile. Și înainte de alegeri, și după – PL, PLDM, PLR, PAD, Partidul ”Voința Poporului”, Partidul ”Democrația Acasă”. Nu s-a închegat nimic, deși nici nu s-a respins acum, după alegeri, dar, cel puțin, – nu ne-am atacat în campania electorală. Tot noi, după ce ne-am consultat între membrii BPC, i-am solicitat întâlnire lui Dorin Chirtoacă – cel care ne-a chemat printr-un mesaj public, la dialog, deși spune în emisiuni că PL i-a telefonat pe toți unioniști la dialog. Și cu toate că PL nu a răspuns niciodată apelurilor, îndemnurilor, propunerilor publice și directe ale noastre de dialog, PNL a insistat să ne întâlnim pe viu și am avut o primă discuție – în 12 ani – cu Dorin Chirtoacă, am trimis prin Viber proiectul unui Bloc electoral, care idee care, însă, nu a fost acceptată. Însă am convenit atunci cu președintele PL să nu ne atacăm. Tot personal am mers la tânăra echipă de la Partidul ”Democrația Acasă”, pentru a conveni să nu ne atacăm în dezbateri electorale.
După alegeri – ca să vă raportez și informez despre ce am făcut până și după alegeri – am resolicitat – cum spuneam întâlniri și dialog, pentru a porni procesul efectiv de coagulare politică proromânească, unionistă.
În același context, am participat la acțiunea anunțată pe 27 martie de PL, care ne-a invitat și la un concert, am onorat invitația, dar, ca de obicei, la manifestarea de la Monumentul Ștefan cel Mare nu ne-a dat PL cuvântul la microfon, iar Dorin Chirtoacă, din păcate, ne atacat pe nedrept, după care și-a cerut scuze, dar a fost deja ca un fluier în urma trenului. El a promis să corecteze public această greșeală, dar nu a făcut-o încă.
Acum, după alegeri, mă puteți întreba de ce mai activez ca președinte. Este adevărat că după 2018 mai activez ca președinte al PNL doar pentru că au fost amânate alegerile parlamentare pentru februarie 2019 și pentru că nu are cine încă să își asume conducerea – mai mult fără bani – a viitoarei activități și a unor eventuale grele campanii locale sau anticipate. De asemenea, în acest an, trebuie să avem un congres ordinar și căutăm în continuare un lider al cauzei noastre. Încă sperăm să îl găsim.
Eu, însă, precum și voi constatați, nu pot fi activă ca înainte și pentru că am o situație familială aparte. Creștem împreună cu soțul trei nepoțele, care ne necesită foarte mult timp, însă nu mi-am abandonat sarcinile principale la partid, dar nu cred că mai am dreptul politic, dar, mai ales, etic, să continui a deține funcția. Suntem cu toții într-o capcană politică și morală conștientizată – noi nu putem accepta dizolvarea PNL, înregistrat și la AGEPI cu toate însemnele, dar mai ales pentru că nu am compromis idealul pentru care luptăm, deși alții pot crede ce vor. În acest sens, dacă celelalte partide, cu denumiri cât mai deocheate, netradiționale, pot dispare, mai ales că nu au istorie politică, care au fost la guvernare și au adus doar rău, noi suntem unicii care la guvernare nu am fost, bani publici nu am furat, parandărături nu am avut și, de aceea, ne deosebim de ceilalți, de aceea unii ne vor dispăruți, pentru că se simt prost raportându-se la noi. De aceea, trebuie să rezistăm deocamdată fără nicio șansă, dar dacă noi cu dumneavoastră împreună decidem altceva – așa va fi.
Mă văd, totodată, nevoită să anticipez o întrebare la care vreau să răspund din capul locului. De ce nu am făcut un pas înapoi la Congresul al IV-lea al PNL din 2015? Vă răspund – pentru că simt o posibilă învinuire din partea voastră. E pentru că: 1) – nu știam că devin triplu bunică crescându-le la Chișinău pe gemenele noastre de la 1,7 luni și pe prima nepoțică – acum elevă în clasa a doua; 2) – credeam că aveam să reușim coagularea unioniștilor în ajunul alegerilor din 2018, pe care noi le dorim mereu sincer.
Prima problemă, care este o datorie de familie, am onorat-o, deși greu, până acum, gemenele având cu trei ani mai mult, degrabă – 5, dar coagularea pentru obiectivul Unirii sperăm că după alegeri se va produce, poate cu ocazia alegerilor locale sau a anticipatelor, înaintând cu partidele din Blocul Unirii spre un singur partid. Este planul nostru din 2016, care rămâne valabil până când, odată și odată, se va realiza. Acum încercăm să îi convingem pe partenerii noștri din Blocul UNIRII că, dacă unificăm partidele, să o facem în PNL, noi cedând totul în afară de denumire și obiectivul unionist, care înseamnă demna noastră luptă în opoziția extraparlamentară de 12 ani pentru recunoașterea dreptului politic de a pleda statutar pentru Reunirea cu România și pentru a promova efectiv acest țel.
Am vedea – repet – care dintre partidele ce s-au tot trambalat pe la Putere din 2009 și s-au prăbușit în 2019 (spre deosebire de ele, noi doar nu ne-am ridicat) ar rezista, fără a fi în Parlament, 12 ani în Opoziție?
Și pentru că am ajuns aici, vreau să adaug ceva – important, în opinia noastră. Este adevărat că, după ce nu am luat un scor bun, pentru că a fost bine furat în alegerile din 2014, a devenit ulterior greu să te ridici cu stigmatul ”neșansei” lipit pe frunte. Dar cred și regret că cei, pe care sincer îi consideram ”ai noștri”, s-au cam angajat într-o cursă de profit financiar și au avut mereu grijă să distrugă ce se înfiripa mai frumos – românesc și unionist. A fost Consiliul Unirii, dar s-au găsit regizori și, de dragul manipulării și al unor interese, presupun, dubioase, l-au distrus prin crearea unei structuri conjuncturale născute cu mare fast, dar moarte, – ca Sfatul Țării-2. Deși – câte am încercat noi în cadrul Consiliului Unirii! – și să îl extindem pe ambele maluri ale Prutului, și să avem discuții cu diferiți politicieni, și să atragem alte partide, și să îl extindem puternic prin atragerea sectorului asociativ, și să transmitem ștafeta de conducere altor entități și echipe. Nu s-a dorit, dar, în schimb, au creat și tot creează în continuare – ba ”Convenția Euro-Unionistă”, ba ”Alianța Pro-România, pro-Europa” a echipei lui Andrei Groza, ba ”Congresul Cetățenilor Români”, ba o nouă ”Alianță” cu Nicolae Dabija și Anatolie Petrencu. Foarte bine, doar să fie viabile și să contribuie la unirea forțelor, nu la dezbinare. Pentru că, peste tot, inițial se spune – fără partide. Am spus și repetăm – nu va ieși nimic, dacă nu vom uni asociațiile civice și cele politice unioniste. Așa cum a făcut Blocul ACUM și cum a inițiat în prezent Blocul UNIRII, unde pot veni toți ceilalți, dar fără pretenții de dominare.
Această inițiativă a venit de la unioniști cunoscuți ca provenind de la Tinerii Moldovei, Unirea-ODIP și Blocul BUN, care au candidat în alegerile recente și au văzut, desigur, pe pielea lor cum e cu alegerile în Moldova.
Cât privește Blocul UNIREA, trebuie să ne legăm, totuși, niște speranțe. Noi am decis, pentru că nu am respins nicio ofertă sinceră de coagulare, iar pe aceasta vrem să o tratăm și să o interpretăm ca atare.
Ne-am ales chiar ulterior cu suficiente reproșuri că nu au fost anunțate toate entitățile declarate unioniste asupra intenției de a forma și semna înființarea Blocului UNIREA, însă tocmai noi – am și insistat să fie mai mulți invitați la plăzmuirea-conceperea blocului. Dar am acceptat, pe de altă parte, să pornim la drum cu cei care acceptă un dialog necondiționat și asta am făcut, pentru că, în caz contrar, iarăși aveam să ne pierdem în discuții interminabile din cauza că avem partide recent declarate unioniste derivate din PL și PLDM, și nu din PNL, care poate discuta și cu tulpinile, și cu vlăstarii slabi sau mai viguroși.
Rămân, totuși, două adevăruri amare, de neevitat: 1)- atâta timp cât nu se unesc PL și PNL, cu toți care stau alături sau în spatele acestora, în special, al PL-ului, nu se va domoli războiul între unioniști și, mai ales, cred că mai mulți s-ar bucura de împăcarea acestor două grupări. Faptul ar aduce plusvaloare, pentru că, deocamdată, e ca în tragedia ”Romeo și Julieta”, cu Familiile italiene în dușmănie Capuleti și Montecchi. Al doilea adevăr este că o linie de concurență sau zâzanie între unioniști este cauzată de interesul financiar care, pe noi, nu ne-a pălit, afectat sau stricat, dar care i-a făcut pe mulți unioniști, ”treziți mai târziu”, să îi calce în picioare nu doar pe alții, ci și pe primii unioniști statutar oficiali, precum e PNL. Durerea obiectivă este că povara noastră de opțiune național-liberală și de obiectiv unionist este cea care ne-a dat și demnitate, dar care ne-a adus și reproșuri, dar și blestemul că nimănui nu îi cade bine că noi, partid extraparlamentar, am obținut primii, prin luptă dreaptă și sinceră, dreptul istoric de a fi legal unionist în al doilea stat românesc, având regimuri de stânga declarate sau, chipurile, europene, dar tot de stânga, puse și ele pe furat. Și asta unii, care ar trebui să vină în Blocul UNIREA, încă nu ne-o pot ierta.
Noi nu am uitat nu doar că Mihai Ghimpu zicea – ofensator – că doar pe EL lumea îl va crede când va promova UNIREA, nu pe PNL. E la fel cum nu ne-a plăcut când, pe 27 martie recent, Dorin Chirtoacă spunea, incorect, că Dumnezeu a vrut ca PL să fie ”portdrapelul” Unirii, când de fapt, și PL este cel care nu a reacționat și, cred, aștepta să nu fim înregistrați cu Statut unionist, când am expediat câte o scrisoare partidelor parlamentare că nu ne înregistrează rezultatele Congresului, când Ministerul Justiției pretins proeuropean nu accepta un Statut unionist.
Ca să abandoneze toate aceste vechi reflexe, PL și unele derivate ale sale, ca fii rătăcitori care ar căuta șansa unui partid liberal proromânesc, unionist, coagulat, trebuie să se readune necondiționat în Blocul UNIREA, fără închipuiri de mari lideri politici. Iar pentru că am pledat primii oficial pentru UNIRE, să accepte denumirea de PNL sau ”PNL-UNIREA”, să alegem un nou conducător și o nouă echipă a unui partid coagulat. Să nu mai facem experimente să vedem cine ia separat mai multe zecimi de procente decât altul, ci să ne preocupe sarcina cum să trecem pragul și să oferim o alternativă credibilă unioniștilor? Ceea ce am ratat în alegerile trecute. Noi am propus sincer PL un Bloc electoral, dar ne-au chemat pe lista lor, adică ne-au propus exact ceea nu le-a plăcut lor când își făceau iluzia că pot fi împreună cu Blocul PAS cu DA. Oricum ai da, asta ar fi însemnat dizolvarea după alegeri a PNL, pentru că neparticiparea la scrutin ar fi însemnat chiar niciun bănuț pentru existența noastră în continuare și, apoi, urma să alergăm după cineva să facă un congres și să preia conducerea partidului comun. Dar dacă avea să se răzgândească sau să ni se spună – cum ni s-a mai întâmplat – că nu se mai vrea fuziune sau că, din cauza noastră, cineva – chipurile, de-ai noștri – a luat puțin în alegeri?
Ei, iată aici e regretul nostru pentru colegii care, prin inactivitate, nu au adus niciun leu pentru arenda și staff-ul PNL până la coagulările sincer sperate și jinduite. Nici astăzi, PL – căzut cum e – situație la care nu știu dacă se așteptau, spune că nu trebuie coagulare, ci că oamenii să aleagă grâul de neghină și să îi aleagă pe cei mai buni unioniști. Adică PL, care a fost la guvernare, ar fi grâul și noi, care am luptat cinstit și ne-am sacrificat pentru obiectivul unionist, am fi neghina… Așa să fie oare?
Mai mult – spunem răspicat – nu vreți cu noi, cu PNL, ok. Readunați-vă voi toți împreună la vreo matkă, după care vă uitați în jur și vedeți dacă mai e cineva de invitat. Ne-am bucura sincer să se readune toți. Și dacă – apoi – de noi nu e nevoie – asta va fi. Ne veți invita – vom veni, nu ne veți invita – nu ne vom supăra, dar nici vinovați de necoagulare nu vom accepta să fim considerați.
Apropo, după ce pe 27 martie curent PL povestea la Monumentul lui Ștefan cel Mare fabula despre grâu și neghină, iar oamenii că vor trebui să îi voteze pe ”cei mai buni unioniști”, președintele liberal a început – invitat fiind la Blocul UNIREA – să vorbească despre un ”nou concept al lor de unificare”. Care – după cum am văzut, – s-a redus la presiuni în teritoriu din partea oamenilor lor asupra celorlalți, pentru a le demonstra că ei ÎNCĂ AU structuri, iar ale noastre sunt slabe, de parcă noi, și nu ei cu PLDM, am furat voturile extraparlamentarilor în 2010 și 2014. Și au avut milioane de lei de la stat pentru furăciunile electorale, având reprezentanți plătiți cu bani de la buget în toată verticala Autorității electorale, plus favoarea de a avea funcții publice înalte. Clar că oamenii duc bani la cei cu șansă, pentru noi, PNL, e valabil că, în pofida faptului că nu am avut ce au avut ei, totuși, încă nu am murit de tot, am rezistat și am obținut NOI, și nu EI, dreptul de a fi unioniști legali în al doilea stat românesc.
Nu știu dacă există capacitatea de a înțelege asta. Spun, pentru că și acum unioniștii sunt îndemnați să se dizolve și să meargă necondiționat la PL, pe motiv că ei ar mai avea structuri. Doar că această iluzie trece. Din câte cunoaștem, grupuri întregi și structuri teritoriale ale PL au trecut la Blocul ACUM, ar fi greu de explicat și cum s-a făcut că mulți activiști au trecut direct la PD?
În timpul discuției noastre, pe care și azi o cred utilă, liderul liberal a recunoscut că înțelege atașamentul nostru față de denumirea de PNL. Dar, cred că totuna ne-ar vedea, precum înțelegem acum, dizolvați, fără a se gândi o clipă că s-a compromis PL, nu PNL.
Pentru că e încă o întrebare dacă, în general, consolidarea cu partidele liberale care au fost la guvernare aduce favoare unei mișcări unioniste coagulate. Ori aduce favoare doar faptul în sine – coagularea neegoistă a unioniștilor și reconstruirea unei singure Drepte, adevărate, românești, în raport cu o pretinsă Dreaptă europenistă, care ne fură culoarea galbenă și încearcă să ne-o pângărească, fiind în stare să dea mâna cu un diavol roz, albastru, verde sau chiar roșu. Dar despre falsa Dreaptă pot spune doar că merită o poziție specială, să vedem ce vor decide până la urmă, dar știu una – în al doilea stat românesc avem nevoie, pentru o victorie politică asupra Stângii – de o singură Dreaptă – eurounionistă, termenul aparținând tot PNL.
Ca președinte, nu am timp, din păcate, să fac în prezent mari analize politice. Ar fi – repet – sarcina noastră să tot dăm sfaturi neunioniștilor? Dacă ei nu ne consideră demni de a colabora cu noi pentru scopuri democratice și naționale comune, ceea ce noi propunem și am tot sprijinit de prin 2015, – oare de ce am avea oarecare obligații, așa cum ne reproșează Sergiu Mocanu că trebuie obligatoriu să avem mereu poziție?
Noi avem o singură poziție – nu ajungem nici în Europa, nu ajungem nici în NATO, nu reducem nici corupția dacă nu ne Reunim cu România.
M-am săturat să se spună că, prin PNL, prin mine personal, se tot strică totul. Pentru că parcă nu contăm, dar mă întreb cum de reușim să tot împiedicăm ceva dacă noi sau eu, ca președinte, nu contăm?
Am propus echipei coordonatoare a Blocului UNIREA un exercițiu de sinceritate și i-am întrebat pe fiecare ce își dorește prin Bloc – fiecine a afirmat sincer – pe lângă aspirația unionistă sinceră – unul vrea să candideze la funcția de consilier, altul – la primar, un al treilea ar dori să fie președintele partidului unificat, alții – vicepreședinți. De asemenea, o linie de demarcație este legat de fuziunea imediată a partidelor în unul singur sau după formarea unui Bloc electoral. Unele entități dintre cele cinci invitate la Blocul UNIREA au pus condiția unor unificări imediate, în caz contrar, nu se alătură. Noi, dacă nu am fi PNL, nu ne-am crampona de denumire, de logoul și de istoria noastră recentă, dacă nu era una sincer unionistă, dacă nu ne-am revendica de la istoria PNL-ului, ca cel mai vechi partid istoric de până la 1989 și dacă nu am avea bunici și străbunici național-liberali în perioada interbelică în Basarabia, toți persecutați de bolșevici și de comuniști. Nici un partid în R.Moldova nu are istoria PNL-ului, chiar dacă actuala conducere a PNL din România asta nu o știe, chiar dacă Mihai Severovan i-a făcut cadou lui Ludovic Orban Cartea Memoriei cu numele național-liberalilor omorâți de comuniști între Prut și Nistru.
Noi nu suntem, astfel, contra unificării și salutăm că unii colegi din Bloc deja ar acceptă PNL sau PNL-UNIREA. Dar chiar și așa, totuna, nu e bine dacă rămân alți revendicați unioniști pe dinafară Blocului UNIREA.
Blocul UNIREA va pune presiune pozitivă pe cei care nu vor adera și am adresat, repetat, membrilor acestor partide, foarte frustrate sau mândre, că nu rămână impasibili, ci să le ceară conducerilor partidelor lor să accepte coagularea. Unele entități, prin gura liderilor, cum ar fi Sergiu Mocanu, Anatol Șalaru, au vorbit urât, inclusiv la adresa celor care au fost alături de ei, ca tinerii când au ajutat la promovarea candidaturii PUN în alegerile locale parțiale. Șalaru, mare baron, devenit unionist peste noapte, nu și cât a fost în Parlament și Guvern, nu are ce vorbi – ca să vezi – cu Pavlicenco și Costiuc, pentru că și l-a agățat de coadă pe Băsescu și speră să îl scoată din groapa în care a intrat după alegerile parțiale din Chișinău, după ce a promis să ia majoritatea în următoarele alegeri parlamentare, dar la care nici nu a participat.
Traian Băsescu nu știu ce a unit, noi vedem că, mai curând, a tot dezunit în al doilea stat românesc, iar acum concurează pentru voturile naivilor din Basarabia cu George Simion, pentru Parlamentul European, spunând ferm, anterior, ca pleacă din politica si că nu va mai candida nicăieri. A fost un nou joc – Băsescu e mare specialist la așa ceva, ca să nu spunem la minciuni.
Mai nou – chiar ieri presa din Romania a scris despre decizia CNSAS de a redeschide dosarul examinării trecutului sau in planul colaborării cu securitatea comunista.
La Congresul AntiMafie noi am fost într-o delegație de sase persoane, dar s-a temut Sergiu Mocanu să ne dea cuvântul și, de atunci, își promovează programul său Republica Unirii, după programul ”A doua Republică”, învinuindu-i pe ceilalți că vor să fie paraziți/nahlebnici pe spinarea României, în pofida atâtor proiecte și programe elaborate și publicate, unde nu ne-am arătat doritori de a fi paraziți. Și nu PNL ne-a pompat Statul Român bani în 27 de ani de iluzorie independență.
Noi am discutat în Blocul UNIREA despre alegerile europarlamentare, am decis să sprijinim pe cei care au pledat pentru Unire, nu în mod expres pe cineva, fiind dată lupta dintre unii candidați identificați cu exponenți ai curentului unionist.
Băsescu, de exemplu, a umblat prin RM, dar nu a reușit decât ba să sprijine mesajul unionist, ba să cheme la sprijinirea mesajului proeuropean, ba din nou să îi condamne pe Sandu, Năstase și Dodon pentru gogoșii politici strategici pe care îi vând electoratului.
Mai mult decât atât – fostul europarlamentar de la Băsescu, Siegfried Mureșan, trecut la PNL, al doilea pe listă după fostul ziarist Bogdan Rareș, a avertizat că o coaliție ACUM cu socialiștii ar însemna stagnarea RM în proiectul proUE. Scriam, acum vreo 4-5 ani, un articol intitulat ”Oare nu îi va fi jenă PNL.ro pentru cooperarea sa cu PLDM?”, iată că asta s-a întâmplat, iar acum ar fi valabilă o asemenea întrebare privind PNL.ro și Blocul ACUM. Făcea toate trebușoarele Viorel Badea cu PLDM; el, venit de la PDL, toți sperând ca Filat să le dăruiască voturi în Basarabia, de care PNL.ro nu s-a interesat vreodată cu un obiectiv al Reîntregirii, dar ne-a chiar reproșat de ce am luat mesajul unionist. Acum alții de la PNL.ro greșesc la fel. Împreună cu Andrei-Iuri Apostol am participat la o emisiune la TVR-Moldova, unde un copilandru, ca să nu îi spun mai rău, un oarecare Dupu, mă învinuia pe mine că aduc prejudicii PNL.ro, pentru că le-aș fi furat sigla și logoul. Astea au fost votate de congresul de reconstituire, în 2006, a PNL.md, și nu de o persoană, mai ales că nici nu se știa – când s-a reconstituit PNL.md – că aveam eu să fiu președinte – toate documentele statutare le-a pregătit Anatol Țăranu, iar noi, cu toții, le-am aprobat, ni le-am asumat. Ar fi bine și PNL.ro să își asume Unirea – așa va fi când se va prăbuși în alegeri.
Nu postez aproape că nici pe Facebook. M-am săturat să fiu învinuită de lucruri ce nu îmi aparțin și de care nu sunt responsabilă, de aceea îi las pe toți să se înece în propria demagogie. Ceea ce se și întâmplă în prezent la noi arată doar că acesta nu e stat, că nimic nu e previzibil, că suntem într-o junglă politică, socială și economică, însă eu nu deplâng acest lucru. Pentru mine ”un stat mai bun” înseamnă instituții care să nu îi împiedice pe oameni să se exprime liber pentru Unire. Noi deplângem oamenii neinformați și teritoriul pârjolit de deznădejde și dezamăgire din cauza unor oameni cu trecut mâlos și cariere sulfuroase, așa cum spune românul Dragoș Pătraru la Starea Nației.
Eu mă opresc aici și vreau să spuneți Dvs. ce credeți, ce impresii aveți și să puneți întrebări. Să veniți cu sugestii. Noi ne-am convocat în ședințe după alegeri, situația nu e bună în multe privințe.
Bani după alegeri nu se dau – probabil, nu se vrea să se dea milioane ce revin partidelor parlamentare, pentru că nu se știe dacă nu vor fi, poate, anticipate. Dacă pot fi anticipate, locale, noi am putea regândi profund participarea și, dacă sunteți de acord, cred că aici trebuie să activăm dacă putem, pentru că și pro-europenismul fals va dispărea și statul va intră în disoluția care va conduce, oricum, la Reunire.
Dar în acest moment noi nu știm ce va fi cu alegerile anticipate și locale. Convingerea noastră este că doar unioniștii împreună ar putea fi votați, urmare și a dezamăgirii oamenilor legat de Blocul ACUM. Pentru că apare, de la sine, întrebarea – oare și faptul că nu se împac entitățile intrate în Parlament nu arată că acesta nu e stat nici din acest punct de vedere – al unei clase politice ideologic și vectorial puternic dezbinate și eșuate? Deci – se impune o coaliție unică de dreapta – dintre europeniști și unioniști. Dacă ar fi scopuri sincere, ar fi posibil. Oricum, mai așteptăm puțin și, oricum, vom insista pe realizarea acestui obiectiv-imperativ incontestabil.
Ce aș mai spune? Le mulțumesc colegilor din BPC care contribuie la supraviețuirea noastră. Vă rog, în continuare, să rezistăm până la un proiect coagulator. Noi am propus programe reale, realizabile, suntem siguri că se va ajunge la pentru ce pledăm noi, vă dau doar un exemplu. În 2008, PNL a organizat, prima oară în R.Moldova, Ziua Europei, pe 9 mai. Vizavi stăteau comuniștii cu votcă și terciul soldățesc. Am îmbinat, pe 9 mai 2008, prima oară, mesajul proeuropean cu obiectivul unionist, s-a dansat pe 9 mai Hora Unirii. Iată, acum, peste 11 ani, pe 9 mai, Blocul ACUM face Ziua Europei, fără Hora Unirii, desigur, la fel și PD, iar socialiștii, în locul comuniștilor, dau terci soldățesc. Adică, toți merg pe urmele PNL și cu acțiunile, și cu programele, doar că noi am fost și rămânem sinceri, iar ei sunt conjuncturiști. Când europeniștii se vor alia cu unioniștii, va fi un test de integritate vectorială și politică TRECUT, un test de identitate eurounionistă TRECUT și abia atunci Dreapta autentică va câștiga. Cred sincer în asta.
Vă invit să luați activ cuvântul și să avem un liber și intens schimb de opinii.