PNL, un partid din opoziția extraparlamentară românească din Republica Moldova, a participat la toate scrutinele și campaniile electorale în cei zece ani de existență zbuciumată, dar marcată de demnitate, cu excepția scrutinului parlamentar din 29 iulie 2009, fapt regretat pînă în prezent.
În contextul Hotărîrii Curții Constituționale privind alegerea prin vot direct a Președintelui, PNL a propus mai multor entități politice și unor entități asociative un proiect menit să devină o alternativă național-europeană, unionistă, actualei guvernări fariseice, care i-a dezamăgit cumplit pe cetățenii, indiferent de etnie. Proiectul includea un candidat comun proromânesc, proeuropean pentru funcția de Președinte al R.Moldova, un bloc electoral condus de copreședinți în viitoarele alegeri parlamentare de dincoace de Prut și coagularea, după alegerile parlamentare, a unui partid comun prounitate națională românească, proeuropean, proreformator, cu o conducere unică.
Din păcate, dialogul avut cu zece partide democratice a demonstrat ceea ce știa multă lume, poate nu și unii activiști mai creduli și optimiști – că, în Republica Moldova, partidele, cu unele excepții, nu își aparțin, fiind sateliții clanurilor politico-mafiote de la guvernare sau ai clanurilor din Opoziția prorusă, că liderii acestora au abandonat interesul național pentru scopuri meschine, urmărind alte obiective.
Experiența tristă a dialogului și negocierile ulterioare la masa rotundă, ca și comportamentul unor entități angajate, totuși, în proiectul politic, sugerează un viitor sumbru și incert pentru procesul de coagulare a forțelor naționale.
În aceste condiții, președintele PNL, ales prin vot secret drept candidat independent în alegerile prezidențiale, sprijinit de alte patru entități, în prima fază, și de trei – în ultima fază a colectării semnăturilor pentru înscrierea în cursa prezidențială, – a reușit să mobilizeze echipele de sprijinitori, care au colectat circa 15.500 de semnături, neluîndu-se în considerație semnăturile, blocate în ultima săptămînă de către administrația publică locală, reprezentînd partidele parlamentare corupte.
PNL este recunoscător PPM și PVE pentru suportul real acordat în colectarea semnăturilor. PNL a inițiat dialogul cu partidele pentru că nu a intenționat să-și aibă doar candidatul său în scrutinul prezidențial, ci a mizat pe identificarea unui candidat comun, obiectiv realizat parțial, soldat cu o colectare, totuși, a baremului de semnături prevăzute de legislație.
Decizia Comisiei Electorale Centrale privind neînregistrarea candidatului comun al acestor entități a plecat de la legislația restrictivă și discriminatorie în raport cu partidele din afara Parlamentului, dezavantajate în raport cu partidele antinaționale, antiromânești, care au tot sprijinul – deschis sau camuflat – din partea Rusiei.
Semnăturile colectate, extrem de greu, pentru candidatul acestor entități, obstrucționate grav de autoritățile publice locale, care s-au erijat, prin primari, ca parte decidentă a CEC, par să fie unicele semnături adunate cinstit, cu sacrificiu, din ușă în ușă, pentru că celelalte semnături au fost colectate pe căi administrative pentru entitățile cunoscute și pentru sateliții lor.
ASTFEL, LEGISLAȚIA ELECTORALĂ PENTRU ALEGEREA PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA ȘI COMPORTAMENTUL SISTEMULUI AU FOST CONCEPUTE PENTRU A SERVI DOAR CLANURILE POLITICO-MAFIOTE DE LA GUVERNARE, CLANURILE DIN OPOZIȚIA PARLAMENTARĂ ȘI EXTRAPARLAMENTARĂ PRORUSĂ, ANTIROMÂNEASCĂ.
Acest fapt a împiedicat înregistrarea de către CEC a candidatului VITALIA PAVLICENCO, decizia fiind atacată în instanța de judecată, care a respins cererea depusă.
În legătură cu aceasta, PNL constată nelegitimitatea alegerilor prezidențiale, privite de național-liberali, ca unioniști autentici, drept un exercițiu pentru libertatea de expresie și pluralismul de opinii.
În Republica Moldova nu există instituții și autorități electorale credibile, care să organizeze alegeri libere și corecte. Aceasta pentru că Republica Moldova este un stat-făcătură, generat de înțelegerea criminală dintre satrapii lumii Stalin și Hitler, care au nenorocit și nenorocesc, pînă în prezent, această populație basarabeană oropsită. Asta voia să spună candidatul sprijinit de național-liberali în scrutin.
Basarabenii, indiferent de naționalitate, de religie, de convingeri politice, au un viitor euroatlantic numai în cadrul României Mari, idee pentru care PNL luptă de decenii.
PNL nu dispune de un mecanism care să asigure un vot coordonat pentru un subiect electoral. Totodată, PNL îi îndeamnă pe membrii, adepții și simpatizanții săi să nu voteze, în niciun caz, pentru candidați reprezentând grupări politice proruse – vădite sau mascate – în cazul în care se decid să își exprime votul în această farsă electorală cu numele de alegeri prezidențiale.
DACĂ ADEPȚII PNL SE DECID SĂ VOTEZE PE 30 OCTOMBRIE, EI TREBUIE SĂ ȘTIE CĂ ÎȘI ASUMĂ RĂSPUNDEREA PENTRU VOTUL CARE – DIN PĂCATE – DINCOACE DE PRUT, ADUCE LA PUTERE – DE 25 DE ANI – NUMAI GRUPĂRI ȘI INDIVIZI CE NU OPTEAZĂ PENTRU UNITATEA NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ, ci pentru staționarea celui de-al doilea stat românesc într-o fază înțepenită a statalității moldovenești nerealizate și irealizabile.
Numai UNIREA cu România ne poate salva din această situație deplorabilă, doar că ea nu poate fi înfăptuită cu traficanții și speculanții de unionism, încălziți la buzunarul Puterii, ceea ce PNL a constatat și în această campanie electorală.
DPN a Partidului Național Liberal,
Chișinău, 9 octombrie 2016
