O delegație a PNL.md a participat la forul Ligii Aleșilor Locali ai PNL.ro de la Constanța

LIGA ALEȘILOR LOCALI PNL

Constanța – 2 aprilie 2016

Eficientizarea managementului în administrația publică locală

Este evident faptul că, în ultimii patru ani, administrația publică locală nu a înregistrat progrese semnificative în privința organizării activității și a clarificării și simplificării procedurilor de lucru. Astfel, se ridică întrebarea dacă există reguli, iar dacă da, care sunt acelea, cât de eficiente sunt și în ce măsură se respectă. Răspunsul este că regulile de astăzi sunt ambigue, de multe ori aleatorii,  chiar arbitrare. Un exemplu ar fi regimul incompatibilităților și conflictului de interese reglementat de 275 de acte normative.

În acest context, Liga Aleșilor Locali a Partidului Național Liberal propune luarea unor măsuri în trei dintre direcțiile strategice ale managementului local.

1. Descentralizarea deciziilor

Administrația publică locală are nevoie de o reformă urgentă privind descentralizarea deciziilor care privesc treburile locale. Multe decizii se iau astăzi fie în ministere, fie la nivelul societăților naționale, respectiv a companiilor naționale, fără consultarea reprezentanților administrației publice locale. Astfel, s-a ajuns în situația ca investițiile companiilor naționale sau societăților naționale să nu aibă nimic în comun cu interesele comunităților și cu nevoile administrației publice locale.

Partidul Național Liberal solicită Guvernului ca planurile de investiții să primească cel puțin avizare consultativă în Unitățile administrative teritoriale.

1. Eliminarea incompatibilității public – public

PNL consideră că Legea 161/2003, prin care primarii, viceprimarii, președinții, vicepreședinții de Consiliu Local și Consiliu Județean nu pot face parte din Consiliile de Administrație ale societăților comerciale sau regiilor autonome de interes național și local, subordinate Consiliului Local sau Consiliul Județean inventează conceptul de incompatibilitate public/public, ceea ce este un non-sens. Modificarea acestor prevederi va elimina, practic, incompatibilitatea, respectiv conflictul de interese dintre două interese publice.

Această stare de incompatilibitate, prevăzută expres de Legea 161/2003, contrazice prevederile Legii administrației publice locale, nr. 215/2001, care are caracter organic, care stipulează:

• Consiliul local exercită în numele unității administrativ – teritoriale toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome și în acest sens va desemna prin hotărâre persoanele împuternicite să-i reprezinte interesele în cadrul acestor entități (art. 36, alin. 3, lit. c și art. 37);
• Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu terți (art. 62);
• Totodată primarul este obligat să ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor Consiliului local în ceea ce privește prestarea serviciilor publice de interes local (art. 63, ali. 5, lit. c).

Așadar, la inițiativa forumului Liga Aleșilor Locali, Grupurile Parlamentare ale PNL vor propune

modificarea Legeii 161/2003, în sensul ca primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții Consiliilor Locale și Consiliilor Județene să poată face parte din Consiliile de Administrație ale societăților comerciale sau regiilor autonome subordinate Consiliului Local sau Consiliul Județean.

1. Accelerarea procesului de activare și absorbție a fondurilor europene

Liga Aleșilor Locali a PNL consideră inadmisibilă maniera în care sunt gestionate activitățile la nivel național pentru exercițiul bugetar European 2014 – 2020. Întârzierea de doi ani și trei luni, contribuie la persistenta și chiar adâncirea decalajului de dezvoltare economică dar și de mentalitate între România și celelalte state europene.

Fondurile financiare nerambursabile alocate României în acest exercițiu bugetar sunt de 30,91 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt alocate prin 9 programe operaționale care au în total 57 de axe prioritare.

• Din cele 9 programe doar 5 sunt active, și acestea parțial.
• Din cele 57 de axe prioritare doar 8 sunt active.
• Din 30,91 miliarde euro, doar 2,11 miliarde euro au fost activați.
• După 37% din perioada de timp a actualului exercițiu bugetar doar 6% din bani au fost activați (nu cheltuiți).
• Teoretic, urmează ca în 63% din timp să fie activați 94% din bani și cheltuite 100% din fonduri.
• Practic, acest lucru este imposibil.

Suntem în această situației datorită birocrației, incompetenței, și blocării în justiție a litigiilor apărute în proiecte finanțate din bani europeni. Există, însă, posibilitatea de a crea instrumente care să amelioreze semnificativ această situație.

Partidul Național Liberal a formulat amendamente clare în cadrul dezbaterilor Comisiilor juridice reunite în vederea înființării Tribunalului achizițiilor publice – ca instrument de accelerare a abdorbției fondurilor europene, astfel încât procesele să se finalizeze în justiție în maxim 100 de zile.

Partidul Național Liberal solicită tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament dezbaterea cu celeritate a inițiativei legislative privind înființarea Tribunalului achizițiilor publice.

Partidul Național Liberal atrage atenția Guvernului României că principala sursă de finanțare a investițiilor din România – fondurile europene – nu este activată și că situația actuală de blocaj a Programelor Europene aduce grave atingeri intereselor cetățenilor.

Partidul Național Liberal consideră că lipsa de angajament a Guvernului în absorbția fondurilor europene poate fi considerat un atentat la adresa viitorului României și siguranței naționale și solicită accelerarea demersurilor pentru activarea tuturor celor 9 Programe operaționale și a celor 49 de axe prioritare din carul acestora care nu au fost încă deschise.

LIGA ALEȘILOR LOCALI PNL

Constanța – 2 aprilie 2016

Rezoluție ”Urban și Rural – Aceeași Românie”

În România, aproape jumătate din populația țării (46%) trăiește în mediul rural. Acest lucru nu ar fi o problemă dacă diferența dintre urban și rural s-ar reduce la modul de viață diferit și, foarte important, dacă acest lucru ar fi rezultatul unei alegeri individuale. Problema este dată de diferența enormă între standardele de viață din regiunile urbane și cele rurale și de faptul că majoritatea celor care trăiesc la țară o fac din constrângerea lipsei de alternativă.

Zonele rurale din România sunt, în mare parte, de o frumusețe rară – o spun topurile internaționale de turism – și, mai ales, au conservat exemplar tradițiile populare vechi de sute de ani. Acest lucru în sine ar trebui să fie o atracție pentru cei sătui de zgomotul orașului, care își doresc o viață liniștită mai aproape de natură. Însă, lipsa activităților economice sau precaritatea lor, acolo unde există, face ca serviciile pentru populație să fie foarte reduse, ceea ce descurajează turismul și face ca viața populației stabile să fie foarte grea și fără perspectivă. Singurul județ din țară în care populația din mediul rural a crescut în ultimii ani este Cluj, în rest, procesul este invers.

Astfel, fiind conștienți de potențialul extraordinar al zonelor rurare din România,

Având în vedere datele ultimului recensământ realizat în România în 2011:

• La 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane.
  În municipii şi oraşe trăiesc 10.859 mii persoane, reprezentând 54,0% din totalul populaţiei stabile, iar în comune 9.262 mii de persoane, reprezentând 46%.
• Cele mai mari procente de populație rurală le au regiunile cele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic: Sud-Muntenia – 60,4%, Nord-Est – 58,4%, Sud-Vest Oltenia – 53,8%, la mijlocul clasamentului se situează Nord-Vest cu 47,4%, Sud-Est cu 46,5% și Centru cu 42%. La polul opus se află Regiunea Vest cu doar 37,9% populație rurală. Regiunea București-Ilfov are o situație aparte cu doar 9,8% populație în mediul rural.
• În 11 judeţe ale ţării, comunele deţin peste două treimi din populaţia stabilă a judeţului. În această situaţie se află judeţele: Dâmboviţa (71,1%), Giurgiu (70,8%), Teleorman (67,6%), Neamţ (64,0%),Vrancea (63,8%), Călăraşi (63,8%), Bistriţa-Năsăud (63,3%), Buzău (61,4%), Vaslui (61,3%), Olt (60,9%) şi Sălaj (60,7%).
• Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane), adică 7,2%. Scăderea numărului populaţiei faţă de anul 2002 este mai accentuată în mediul rural – cu 9,6%, faţă de o reducere cu 5,0% în mediul urban.
• Studiile superioare se întâlnesc mai frecvent între persoanele din mediul urban: 22,4% din populaţia stabilă de 10 ani şi peste care trăieşte în municipii şi oraşe deţine o diplomă de studii superioare, faţă de 4,7% dintre locuitorii comunelor.
• Principalul bazin geografic de emigrare se conturează în estul ţării (zona Moldovei şi vecinătăţi) unde se regăsesc primele 5 judeţe din topul ierarhizat după ponderile pe care le deţin în totalul celor 727,5 mii persoane plecate pe perioadă îndelungată în străinătate: Bacău, Neamţ, Suceava, Iaşi, Galaţi. Împreună reprezintă 31,2%.

Luând în considerare faptul că realitatea este mult mai dramatică decât cifrele, iar ea demonstrează că, unele zone rurale sunt în urmă și cu 100 de ani față de restul țării,

Având în vedere precaritatea serviciilor publice de sănătate, educație, furnizare de utilități, asistență socială și protecția copilului, precum și lipsa cvasi-totală a serviciilor culturale în mediul rural,

Fiind conștienți de faptul că realitatea actuală se poate schimba numai prin creșterea și educarea unei noi generații de lideri ai comunităților rurale,

Partidul Național Liberal are credința că primul pas care trebuie făcut pentru redresarea mediului rural este de a reda încrederea cetățenilor din aceste zone.

Partidul Național Liberal consideră că guvernarea, locală sau centrală, trebuie să se ocupe de o jumătate din populația țării, la fel de mult cum se ocupă și de cealaltă jumătate, și că mediul URBAN și RURAL fac parte din aceeași Românie. Astfel, PNL se obligă să se aplece cu prioritate asupra problemelor din mediul rural pentru reducerea decalajelor existente între cele două tipuri de comunități.

Partidul Național Liberal este singura formațiune politică din țară care are, din anul 2011, o structură națională dedicată mediului rural – TNL Rural, organizație specială care funcționează în cadrul TNL România. TNL Rural are membri în toate județele țării și organizează proiecte de pregătire pentru tinerii din mediul rural, campanii de conștientizare pentru populație, precum și schimburi de experiență între tinerii din diverse zone rurale ale țării.

Partidul Național Liberal consideră că dezvoltarea zonelor rurale nu este realizabilă doar prin aplicarea unor proiecte sociale, care doar acoperă pentru un timp problemele reale, dar nu sunt capabile să genereze o schimbare profundă.

Partidul Național Liberal consideră că renașterea satului românesc se poate face numai acționând simultan două pârghii: implementarea unor politici capitaliste bine gândite care să ajute la expansiunea antreprenoriatului și a investițiilor private și derularea unor programe educaționale pe termen lung care să reducă abandonul școlar și să dea șansa tinerilor din mediul rural de a avea o viață la standarde decente.