În atenția partenerilor europeni: CEC-ul oligarhilor lichidează pluralismul politic

Sau ”Cine sapă groapă altuia, va cădea primul în ea…”

Funcționarii publici, slugile patronilor politici, sunt, împreună cu aceștia, groparii aspirațiilor democratice

Știm cu toții în ce pretins stat ne ducem existența. Pentru că aceasta nu poate fi numită ca trai. Mai cunoaștem că ne-am pierdut ani buni – ca societate și ca indivizi – sub un regim neocomunist, care – cu mici intermitențe – a tot dominat după proclamarea Independenței. Majoritatea cetățenilor sunt cuprinși de o Depresie națională fără margini urmare a Marii Înșelăciuni de la 30 noiembrie 2014. Ne așteaptă, după colț, și o nouă dezamăgire, cauzată de o altă mare manipulare în masă – fiind vorba de pretinsa Platformă DA, un PLDM-5, care se vrea cocoțată la putere să mai deturneze speranțele oamenilor câțiva ani.

Însă nu toți sunt cuprinși de dezamăgire. Există, pe lângă nucleele Clanurilor oligarhice din Parlament (nu contează că sunt la guvernare sau în opoziție), așa  cum am tot spus în alte dăți, o tagmă de funcționari publici – toți neamuri, cumătri, nepoți, nași și fini ai demnitarilor corupți – care o duc foarte bine cu joburi plătite din banii contribuabililor sau acordați de ”partenerii de dezvoltare”. Ei vor să își închipuie că decid ceva și sunt importanți, dar, de fapt, îndeplinesc obedient indicațiile celor care le-au dat ciolanul de ros, că de aia i-au parașutat acolo. Ei sunt înrăiți avan pe cei care le spun acest adevăr dureros în față, când li se spune că nu au demnitate, dar înghit nodurile și merg mai departe, întorcând fața de la icoane și de la forul lor interior… Toți aceștia sunt vinovați, în egală măsură, de dezastrul și de prăpădul general ce au cuprins al doilea stat românesc aflat pe buza prăpastiei ca viață de om, nu ca stat, că ăsta nu a fost, nu este și nu va fi niciodată stat.

Partidele corupte au furat alegerile, acum omoară pluralismul politic

După ce au furat rezultatele scrutinului parlamentar și ale celui local, – cu IMPLICAREA TICĂLOASĂ a celor plătiți de stat în campanile electorale, obedienții partidelor administrative din Legislativ, devenite ”gospodari” cu milioane de bani publici, pentru a manipula, în continuare, populația, – iată că le-a venit în cap să folosească finanțarea șchioapă de la Buget a formațiunilor politice pentru a anihila orice alternativă politică. După ce au căzut și cad în sondaje, partidele corupte compromise, care servesc interesele Rusiei, acum anihilează democrația și partidele naționale, că cele rusești se scaldă în posibilități de manipulare…

Parlamentul a modificat Legea privind partidele, în contextul finanțării de la Buget, conform rezultatelor –fraudate, bineînțeles,- din alegerile recente. Autoritatea ce va supraveghea și monitoriza utilizarea banilor publici transferați partidelor este Comisia Electorală Centrală. Aceasta, transformată din ”instrument important de manipulare” într-o adevărată ghilotină, și-a croit un proiect de Regulament menit să anihileze partidele ce vor ”cuteza” să strângă voturile dezamăgiților de partidele din Parlament.

Deși modificările la Legea partidelor se referă doar la dreptul și obligația să se ocupe de finanțele alocabile de la Bugetul de stat pentru partide, CEC, răspunzând comandamentelor politice, și-a extins abuziv prerogativele și asupra evidenței cotizațiilor/donațiilor pentru partide, săpând din greu la rădăcina oricărui ”partiduț”, ca să nu devină ”partid”, conform mentalității oligarhilor și a sculelor lor.

Astfel, elaboratorii de Regulament au ajuns să includă în pretinsul Regulament prevederi gen dacă un partid nu strânge cotizații de la jumătate din membrii partidului, iI se suspendă subvențiile de la stat. Partidele parlamentare administrative corupte (se știe câți membri ar avea dacă nu ar fi la TROACĂ ministerelor și agențiilor) au câștigat milioane prin furt și prin corupție, cu ele, ulterior, au cumpărat voturi și au fraudat, cu ajutorul funcționarilor lași, voturile partidelor extraparlamentare. Iar acum își vor consolida structurile pentru a se reperpetua la Putere.

PNL este primul partid în top după partidele administrative antieuropene, indiferent că se consideră proeuropene sau nu) și i se cuvin pe lună, de la Buget vreo 10 mii de lei. Era altceva dacă, după alegeri, banii aveau să fie împărțiși cât de cât egal partidelor corupte și necorupte, să se vadă toate la un start egal, nu așa. Astfel, în timp ce partidele parlamentare corupte vor primi bani publici imenși și își pot permite o infrastructură ramificată cu sedii și stafuri menite să adune cotizații, partidele extraparlamentare nu au posibilitatea de a avea asemenea infrastructură, căci nu pot aduna donații fabuloase – și asta este exact ceea ce vor să demonstreze sculele oligarhice, pentru a lichida orice alternativă politică ce i-ar da jos, prin votul cetățenilor, de la Putere. În timp ce membrii oportuniști ai partidelor corupte au joburi plătite de stat și ei se ocupă de extinderea sau menținerea partidului pe bani publici, membrii partidelor extraparlamentare au servicii private toată ziua și nu sunt în condiții egale cu detractorii democrației, căci au familii de hrănit și activitate de partid din bani proprii… 

Fapt demonstrat de întrebarea șefului CEC ”ce fel de partide sunt astea dacă nu au cotizații de la jumătate din membri?”

Și aici se ascunde diversiunea

Se știe foarte bine în ce societate trăim. Se știe cum sunt persecutați – noi asta am demonstrat-o public prin diferite conferințe de presă – aderenții altor partide decât cele corupte, din Parlament. Se știe că, în R.Moldova, chiar dacă un membru al PNL din convingere este de o mie de ori mai prețios decât membrii oricăror partide din Parlament sau filoruse, care merg la partid să ”le pice ceva”, o mare parte din cetățeni încă împărtășesc opinia că la partide se merge să li se dea, nu să dea ei. Merg să dea cei care au posturi, joburi, din care se hrănesc, furând banii europeni și publici, în detrimentul societății. Asta au consolidat-o bine în mentalitatea multor oameni comportamentul partidelor oligarhilor. Acestea, venind după comuniști, punând mâna pe sistem, au creat structuri politico-administrative-mafiote la nivel de orice raion și comună, i-au înrolat în partidele lor pe toți angajații structurilor ministerelor ce le-au revenit prin partajarea guvernării și au convingerea că au partide. Mâine, dacă vor cădea de la guvernare, nu îi vor mai avea pe acei oameni, dar azi încă își pot permite o rețea de contabili, de alergători după cotizații, de sedii și stafuri, ca să respecte un Regulament idiot al groparilor pluralismului politic, cei care mai cer și lista nominală a membrilor celorlalte partide. Care, prin oamenii lor de la CEC și de la MJ, pot ajunge exact pe masa partidelor corupte concurente, acestea imediat punând în funcțiune pârghiile administrative și serviciile oculte, ca să vadă ”cine a îndrăznit să înfrunte partidele de la Putere și să meargă la partidele considerate de noi ”dușmani ai poporului”?

La CEC au vrut să mă scoată din sală cu poliția…

Au fost tentative și pe timpul comuniștilor să ”consolideze” societatea în două-trei partide, au ieșit partidele din Opoziția extraparlamentară în stradă și a fost oprită diversiunea la adresa pluralismului politic.

Să vedem dacă reușim sub regim oligarhic, pentru că slugoii acestui regim sunt mult mai sofisticați. Nu la a scoate populația și societatea din criză, ci la a omorâ potențialii concurenți politici și electorali, după ce au pus stăpânire pe toată mass media…

La ședința de marți a CEC, personal, mai nu am fost scoasă cu poliția din șală când lu’ șefu’ nu i-a plăcut să I se spună că umblă cu minciuni – Legislativul a modificat Legea partidelor într-un fel, iar CEC își extinde abuziv atribuțiile asupra unor zone care nu îi cad sub incidență. Am plecat singură, fără poliție.

Dar asta nu rezolvă problema. CEC a organizat dezbateri înainte de a încerca să treacă Regulamentul prin ședință pentru a fi aprobat. Dar ce rost are să vii la dezbateri, dacă proiectul se schimbă peste noapte?

Le-am spus membrilor CEC despre demnitate. Ștefan Urâtu a încercat în fel și chip să obțină acceptul colegilor de a fi expertizat Regulamentul de occidentali – nu s-a dorit. Totuși, a fost o enigmă că acest Regulament nu a trecut. Ori i-a atins pe unii invocarea demnității, ori a fost o altă comandă – ca să îl aprobe pe ascuns, când, în ajunul sărbătorilor de iarnă, nimănui nu i-ar arde de asta, dar se vor trezi cu toții când vor vedea la 1 ianuarie 2016 ce cadou le-a adus ”Moș Gerilă ot ЦИК…”

Dacă, totuși, cei care nu au votat Regulamentul și ar ieși că l-au sfidat pe șefu’, care a explicat cu sârg, dar inutil, Regulamentul ca raportor, au avut demnitate, le amintesc, celorlal’i, care au votat, că cine sapă groapă altuia, cade primul în ea…

Nu e de ajuns că partidele parlamentare corupte post2009 au păstrat, au parfumat și au replasat, în centrul atenției, partidele filoruse – poate și cu bună știință!..  În plus, ele au creat acum premize pentru revenirea spectaculoasă a antieuropenilor, a antiromânilor, a antiunioniștilor la guvernare. Și dacă e așa, o să vă arăte ei și vouă who is who… Ca fost deputat, vă pot spune că cine face ceva contra cuiva prin legi și acte subsecvente, o pățește chiar el. Așa e de la Dumnezeu – ca să nu faci ceva contra cuiva, ci doar pentru ceva mai bun…

Și ultima, deși multe ar fi încă de spus. Le-am spus celor din CEC, ieri, la plecare din sală, că nu vor scăpa de UNIRE, pe care ei o apropie prin nesăbuința și insațietatea lor de Putere, bani, influență… ȘI ESTE ABSOLUT CLAR CĂ ÎNCERCĂRILE DE A SE PROMOVA UN REGULAMENT ANTIPLURALISM POLITIC ARE MENIREA SĂ ANIHILEZE PARTIDA POLITICĂ ANTINAȚIONALĂ, ROMÂNEASCĂ, UNIONISTĂ…, fapt la care contribuie și pretinsul partid, dar fals național, al lui Ghimpu… Să nu ajungă el sub prag, pentru a cărui lichidare ar trebui să lupte acum și PL, și PLDM, și PD, care nu trag la 6 %.

Noi vom încerca să ne coagulăm eforturile în lupta contra încercărilor de lichidare a pluralismului politic, vom încerca să mergem la misiunile diplomatice să le vorbim, să sesizăm oamenii prin conferințe de presă și să organizăm, eventual, proteste. Și să facem cunoscute viziunile noastre privind un Regulament.

Cu scârbă și dezgust profund,

Vitalia PAVLICENCO, președintele PNL

Modificarile la Legea partidelor

La inceput este articolul cum a fost, apoi varianta modificata

Articolul 27. Caracterul public al donaţiilor pentrupartidele politice

    (1) Fiecare partid politic ţine registrul donaţiilor primite, în care se menţionează numele (denumirea), domiciliul (sediul) donatorului şi suma donată. 
    (2) Partidele politice nu pot primi donaţii anonime sau cu depăşirea plafoanelor prevăzute de prezenta lege.
    (3) În cazul constatării primirii de donaţii anonime sau de donaţii cu depăşirea plafoanelor prevăzute de prezenta lege, partidul politic este obligat, în termen de 10 zile, să verse în bugetul de stat sumele respective.
Articolul 27. Finanţarea partidelor politice din bugetul de stat  
    (1) Partidele politice au dreptul să primească anual finanţare de la bugetul de stat prin intermediul Comisiei Electorale Centrale, în baza unui regulament aprobat de aceasta. Cuantumul alocaţiilor pentru acest scop se aprobă în legea bugetară anuală, cota procentuală constituind nu mai mult de 0,2% din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie, şi se distribuie după cum urmează:
    a) 50% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile parlamentare;
    b) 50% – partidelor politice proporţional cu performanţele obţinute în alegerile locale generale.
    (2) În cazul blocurilor electorale, alocaţia se va împărţi conform înţelegerii prealabile între membrii blocului electoral sau, în lipsa unei înţelegeri, conform numărului de mandate obţinute de fiecare componentă.
    (3) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă, lunar, pe conturile partidelor politice în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin. (1), prin intermediul Comisiei Electorale Centrale. În cazul pierderii sau suspendării, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna imediat următoare lunii în care a fost pierdut sau suspendat acest drept.
    (4) Mijloacele financiare transferate în conturile partidelor politice de la bugetul de stat, care nu au fost utilizate în anul bugetar curent, vor fi disponibile pentru a fi valorificate în anii următori.
    (5) Mijloacele financiare din bugetul de stat nerepartizate partidelor politice în anul pentru care au fost prevăzute nu vor fi disponibile pentru a fi utilizate în anii următori.
    (6) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii de la bugetul de stat dacă: 
    a) activitatea acestora a fost limitată în condiţiile art. 21 – pentru întreaga perioadă de limitare a activităţii partidului politic;
    b) îşi pierd personalitatea juridică; 
    c) sînt în proces de lichidare;
    d) le-a fost aplicată sancţiunea privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat. 
    (7) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat este repus în acest drept printr-o hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, după încetarea cauzelor care au determinat pierderea dreptului la finanţare sau după executarea sancţiunii prin care a fost privat de acest drept.
    (8) În cazul reorganizării unui partid politic cu drept de finanţare de la bugetul de stat, dreptul menţionat se transmite succesorului său de drept. În cazul încetării activităţii partidului politic care beneficiază de alocaţii de la bugetul de stat, sumele cuvenite acestuia se redistribuie celorlalte partide politice beneficiare în condiţiile prezentului articol.
[Art.27 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
  

Articolul 28. Finanţarea din bugetul de stat a partidelor politice 
    (1) Alocaţiile anuale din bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice constituie 0,2% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv şi se distribuie după cum urmează:
    a) 50% – partidelor politice proporţional cu numărul de mandate obţinute la alegerile parlamentare şi validate la momentul constituirii noii legislaturi a Parlamentului;
    b) 50% – partidelor politice proporţional cu numărul de voturi acumulate la alegerile locale generale, cu condiţia că acestea au obţinut nu mai puţin de 50 de mandate în organele reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
    (2) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii din bugetul de stat dacă: 
    a) activitatea acestora a fost limitată – pentru întreaga durată de limitare a activităţii;
    b) îşi pierd personalitatea juridică; 
    c) încălcă reglementările privind finanţarea partidelor sau prevederile alin.(3);
    d) sînt în proces de lichidare.
    (3) Partidele politice care în mersul campaniei electorale au depăşit plafonul maxim de cheltuieli stabilit prin lege, precum şi partidele care au fost finanţate cu încălcarea prevederilor legale pierd dreptul la finanţare din bugetul de stat. 
   (4) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat ca urmare a depăşirii plafonului de cheltuieli pentru campania electorală sau a încălcării prevederilor legale privind finanţarea campaniilor electorale poate fi repus în acest drept după scrutinul următor, în condiţiile alin.(1).
    (5) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat ca urmare a încălcării procedurii de încasare a veniturilor se repune în acest drept după înlăturarea neregulii care a servit drept temei pentru suspendarea finanţării.
    (6) Mijloacele alocate pentru finanţarea partidelor politice se transferă pe conturile acestora, în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin.(1), de către Comisia Electorală Centrală, în baza datelor privind numărul de voturi acumulate de partidele politice.
    (7) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă lunar pe conturile partidelor politice, în sume egale, în decursul întregului an.
    (8) În cazul pierderii de către partidul politic, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna următoare lunii în care partidul a pierdut acest drept.
    (9) În cazul reorganizării unor partide politice care au dreptul de a fi finanţate de la bugetul de stat în condiţiile alin.(1), dreptul menţionat se transmite succesorilor de drept – partidelor politice reorganizate.
   Articolul 28. Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat 
    (1) Prin decizia organelor de conducere ale partidelor politice, alocaţiile de la bugetul de stat vor fi utilizate pentru următoarele destinaţii: 
    a) cheltuieli pentru întreţinerea sediilor; 
    b) cheltuieli de personal; 
    c) cheltuieli pentru presă şi materialul promoţional; 
    d) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate; 
    e) cheltuieli pentru telecomunicaţii; 
    f) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate; 
    g) plata cotizaţiilor de membru al organizaţiilor internaţionale din care partidul respectiv face parte; 
    h) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului respectiv;
    i) cheltuieli de birotică;
    j) cheltuieli de audit (extern/obligatoriu);
    k) cheltuieli pentru organizarea de întruniri, manifestaţii publice, seminare şi alte cursuri de instruire pentru membrii de partid, desfăşurate pe teritoriul ţării.
    (2) Este interzisă utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru oricare alte destinaţii decît cele prevăzute la alin. (1).
    (3) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin. (1) se restituie bugetului de stat în baza unei hotărîri a Curţii de Conturi, în mărimea utilizată contrar destinaţiei. 
    (4) Primirea şi utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă în mod distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
    (5) Controlul asupra utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se efectuează de către Curtea de Conturi în condiţiile legii.
    [Art.28 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
   

 Articolul 29. Utilizarea alocaţiilor din bugetul de stat
    (1) Alocaţiile de la bugetul de stat vor fi utilizate, la decizia organelor de conducere ale partidelor politice, pentru următoarele destinaţii:
    a) întreţinerea sediilor;
    b) cheltuieli de personal;
    c) cheltuieli pentru presă şi material promoţional;
    d) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;
    e) cheltuieli pentru telecomunicaţii;
    f) cheltuieli de organizare a activităţii politice;
    g) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate;
    h) plata cotizaţiilor de membru în organizaţiile internaţionale din care partidul respectiv face parte;
    i) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului respectiv;
    j) cheltuieli de protocol;
    k) cheltuieli de birotică;
    l) cheltuieli pentru campania electorală.
    (2) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin.(1) se restituie bugetului de stat în baza hotărîrii definitive a Curţii de Apel Chişinău.
    (3) Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
    (4) Controlul utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se va efectua în conformitate cu legea de către organele abilitate.

Articolul 29. Rapoartele anuale privind gestiuneafinanciară a partidelor politice
    (1) Semestrial, pînă la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare, şi anual, pînă în data de 31 martie, partidele politice vor prezenta la Comisia Electorală Centrală  rapoarte  privind  gestiunea financiară a acestora. Partidele 
politice beneficiare de alocaţii de la bugetul de stat vor prezenta rapoartele respective şi la Curtea de Conturi.
    (2) Rapoartele menţionate la alin. (1) sînt verificate şi analizate de Comisia Electorală Centrală. În scopul acestei verificări, Comisia Electorală Centrală solicită partidelor politice, precum şi unor instituţii publice sau private, informaţiile necesare în limita de competenţă. Partidele politice şi instituţiile publice sau private vizate sînt obligate să prezinte informaţiile solicitate în termen de două săptămîni. La cerere şi  în funcţie de natura informaţiei solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală, însă, în total, el nu va depăşi o lună.
    (3) Informaţia conţinută în rapoartele anuale ale partidelor politice privind veniturile acumulate şi cheltuielile efectuate, inclusiv identitatea donatorilor şi sumele donate, şi informaţiile concludente (concluziile) din rapoartele (opiniile) de audit independent sînt plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepţionarea şi acceptarea lor, precum şi pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenţei acestora.
    (4) Comisia Electorală Centrală elaborează şi aprobă formulare pentru rapoartele anuale privind gestiunea financiară, care trebuie să conţină informaţii cu privire la:
    a) bunurile şi veniturile partidului politic, inclusiv gruparea acestor venituri pe tipuri;
    b) toate donaţiile oferite partidului politic, inclusiv suma donată, identitatea donatorului (numele/prenumele deplin, denumirea şi forma organizatorică), domiciliul/sediul şi ocupaţia/locul de muncă sau genul de activitate;
    c) obligaţiile şi cheltuielile partidului politic, altele decît cele din campania electorală, grupate pe cheltuieli operaţionale şi cheltuieli de gestionare a bunurilor;
    d) informaţia contabilă, pentru perioada corespunzătoare, a persoanelor juridice fondate sau controlate în alt mod de partidul politic respectiv.
    (5) Comisia Electorală Centrală poate solicita de asemenea prezentarea altor informaţii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    [Art.29 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
   

 Articolul 30. Supravegherea şi controlul asupra finanţării partidelor politice 
    (1) Organul independent ce asigură supravegherea şi controlul finanţării partidelor politice este Comisia Electorală Centrală, constituită şi abilitată cu atribuţii conform Codului electoral şi prevederilor prezentei legi.
    (2) Controlul asupra utilizării alocaţiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat este exercitat şi de Curtea de Conturi conform prevederilor ce reglementează activitatea acesteia.
    (3) Instituţiile menţionate la alin. (1) şi (2) emit instrucţiuni şi ghiduri detaliate privind virarea, recepţionarea şi evidenţa donaţiilor, a contribuţiilor nonfinanciare în beneficiul partidelor politice şi privind utilizarea acestora conform destinaţiilor stabilite de lege, precum şi asupra altor aspecte ce vizează finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    (4) Comisia Electorală Centrală prezintă anual, în faţa Parlamentului, pînă la data de 1 iunie, un raport privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    [Art.30 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 14.04.15]

Articolul 31. Caracterul public al informaţiei privind 
                          finanţarea campaniilor electorale 
    (1) Cheltuielile suportate de partidele politice în campaniile electorale constituie informaţie de interes public.
    (2) La data înregistrării în calitate de concurent electoral şi, ulterior, la fiecare două săptămîni pînă la data încheierii scrutinului electoral, fiecare partid politic care participă la alegeri, în conformitate cu regulamentul aprobat de către Comisia Electorală Centrală, va prezenta acesteia rapoarte privind mijloacele financiare ale partidului, inclusiv cheltuielile efectuate în campania electorală respectivă, şi privind sursele din care au provenit aceste mijloace. Ulterior, rapoarte similare pentru întreaga perioadă electorală se vor prezenta Comisiei Electorale Centrale în termen de o lună după publicarea rezultatelor alegerilor.
    (3) În cazul în care, în cadrul controlului efectuat la solicitarea Comisiei Electorale Centrale de către organele abilitate, se constată că partidul politic înregistrat în calitate de concurent electoral a primit sau a utilizat mijloace financiare cu încălcarea prevederilor prezentei legi, Comisia Electorală Centrală se va adresa Curţii Supreme de Justiţie cu o cerere de anulare a înregistrării acestuia în calitate de concurent electoral. Curtea Supremă de Justiţie va examina cererea şi se va pronunţa asupra ei în decurs de 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua precedentă alegerilor.
    (4) Dacă informaţia prezentată de un partid politic în condiţiile alin.(2) este incompletă, Comisia Electorală Centrală este în drept să solicite partidului respectiv date suplimentare despre mărimea fiecărei încasări în contul acestui partid şi despre provenienţa acestor mijloace.
    (5) Comisia Electorală Centrală publică pe pagina sa web, în termen de 2 luni de la data desfăşurării scrutinului, în baza informaţiilor prezentate de partidele politice, devizul de cheltuieli al fiecărui partid politic pentru campania electorală.
 Articolul 31. Auditul şi verificarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice
(1) Partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depăşesc un milion de lei sînt obligate să efectueze auditul rapoartelor privind gestiunea financiară cel puţin o dată la 3 ani. Raportul de audit, împreună cu raportul anual privind gestiunea financiară a partidului politic, va fi expediat Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul în care partidul politic a beneficiat de alocaţii de la bugetul de stat – şi Curţii de Conturi.
(2) Auditorul este selectat de către partidul politic şi trebuie să nu fi fost, în ultimii 5 ani, membru de partid sau trezorier în campania electorală, nici să fi ocupat funcţia de contabil sau responsabil de finanţe în cadrul partidului politic în care se efectuează auditul.
(3) Auditul rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice se va efectua în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi cu standardele de audit naţionale şi internaţionale.
    [Art.31 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art.134; în vigoare 01.01.16]
Capitolul VI¹
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
 DISPOZIŢIILOR LEGALE ÎN DOMENIUL
FINANŢĂRII PARTIDELOR POLITICE

Articolul 31¹. Încălcarea prevederilor privind donaţiile
(1) În cazul în care un partid politic primeşte donaţii cu încălcarea prevederilor art. 26, inclusiv în cazul primirii donaţiilor care depăşesc plafoanele stabilite, partidul politic respectiv este obligat, în termen de 3 zile de la depunerea donaţiei, să verse în bugetul de stat sumele primite cu încălcarea legii sau să restituie sumele primite peste plafoanele stabilite.
(2) În cazul nerespectării cerinţelor alin. (1), Comisia Electorală Centrală emite o somaţie scrisă adresată partidului politic, prin care solicită înlăturarea încălcării şi informarea despre măsurile întreprinse, în termen de 3 zile lucrătoare de la emiterea somaţiei.
(3) Neexecutarea somaţiei Comisiei Electorale Centrale constituie contravenţie şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
(4) În cazul repetării, pe parcursul unui an calendaristic, a încălcării prevăzute la alin. (3) şi al aplicării sancţiunilor contravenţionale pentru aceste încălcări, Comisia Electorală Centrală adoptă o hotărîre privind lipsirea partidului respectiv de dreptul la alocaţiile de la bugetul de stat pentru o perioadă de la 6 luni pînă la un an. – în vigoare 01.01.16

Si REGULAMENTUL, IN VARIANT A FINALA OBTINUTA DE NOI…