Hienele dodoniste au ieșit la atac! Numai prin solidaritate pentru unitate națională românească vom avea un viitor european!

 DECLARAŢIA CONSILIULUI UNIRII

CIMG6615Agenții imperialismului rusesc ce conduc, în Republica Moldova, entități politice talibane, gen gruparea socialistă dodonistă, a înaintat autorităţilor statului românesc de dincoace de Prut un ultimatum – în context electoral – privind denunţarea, pînă la 14 septembrie curent,  a Acordului   de Asociere cu UE, amenințând că, în caz contrar, „vor declara mobilizarea naţională a societăţii şi a unei serii de acţiuni”.

Consiliul Unirii, care a susţinut mereu integrarea europeană şi nord-atlantică a Republicii Moldova, prin integrare intraromânească intensă și consistentă, apreciază ultimatumul formulat de ”socialiştii” conduși de deputatul Igor Dodon,   drept un act de șantaj contra suveranităţii și a independenţei celui de-al doilea stat românesc, în vederea destabilizării societății și deturnării traseului ei european.

Ultimatumul este de natură teroristă. În estul Ucrainei, manifestaţiile politice şi cerinţele protestatarilor, pașnice la început, au degenerat în operaţiuni militare și într-un conflict sângeros, protestatarii „paşnici” devenind terorişti ”notorii”.

Într-o societate normală democrația înseamnă responsabilitate, disciplină şi respectarea întocmai a legilor de către toţi cetăţenii. Se vede că pe ”socialistul” rău rătăcit, încă deputat în Parlament, nu-l interesează viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, nici soarta teritoriilor ocupate de armata rusă şi de forţele separatiste/teroriste, sprijinite de Kremlin, nici embargourile sau ameninţările – la adresa statului nostrum – din partea falsului ”frate mai mare”, Rusia, nici situaţia şcolilor cu predare în limba romană din zona nistreană ocupată, nici că, într-o bună zi, am putea fi atacaţi și noi de forţele militare ruse, cum au făcut-o împotriva ”fraţilor ucraineni”.

Nu poate fi vorba deo imprudenţă sau miopie a cetăţeanului Dodon, ci de o lucrătură pusă la cale din afară, pentru alinierea la Federaţia Rusă, prin deturnarea orientării noastre europene, ca să nu ne reîntregim cu Țara noastră, România.

Românii de bună-credință și alogenii loiali statului se întreabă unde erau mancurții proruși când sutele de mii de basarabeni, înrolați în Mişcarea de  Eliberare și de Renaştere Naţională, îngenuncheau în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru limba română, suveranitate şi libertate, pentru dreptul firesc de a-și decide – conform Declarației de Independență din 1991 – prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară? Cînd zeci de mii de patrioţi basarabeni  apărau teritoriile și identitatea națională în tranşeele şi pe platourile de luptă, în încăierările sângeroase de la Nistru?

Românii de bună-credință se întreabă unde erau acești trădători când pe 7 aprilie 2009 tinerii au manifestat, iar apoi au fost omorâţi şi torturaţi în numele libertății de a avea o națiune românească reîntregită?

Nu au nici un drept moral și politic nepăsătorii față de destinul tragic al basarabenilor, mediocritățile carieriste neintegrate, dar puse rău pe hoție, să ne dicteze ce să facem noi cu viața noastră.

Socialiştii dodonizați, străini societății românești, au avut destul timp să convingă Parlamentul că pretinsele și inexistentele uniuni vamale sau ruso-asiatice sunt un „rai” pentru toţi. Nu au făcut-o pentru că nu e posibil, de aceea, destabilizeazăsocietatea care îi respinge. La fel cum societatea îi respinge pe toți exponentii lui Rogozin – voroninii, formuzalii, mișinii, țurcanii, stepaniucii, șelinii, renații, garbuzo-perciunii – niciunul condamnat, în declarații politice, de către guvernanții proruși care, din umbră, i-au încurajat când aruncau cu pietre în marșurile unioniste.

Consiliul Unirii declară că lepădăturile antiromânești nu și-ar desfășura nici acum acțiunile antinaționale dacă cei ce se află la guvernare ar fi dorit să edifice, în acești ani, o societate cu adevărat liberă, în care să existe pluralism de opinii, să nu fie persecutat exponenții românismului și ai unionismului, să fie mai multă justiție independentă și mai puțină corupție. Aceste elemente prorusești sunt produsul guvernanților proruși și antiromâni, drapați cu frazeologie proeuropeană falsă. Puterea care se declară proeuropeană trebuie să spună clar cu cine este: cu râsurile politice antinaționale sau cu toți proeuropenii, în primul rând cu unioniștii, care sunt eurointegriști autentici.

Consiliul Unirii consideră că acţiunile elementelor promoldoveniste antinaționale au un singur scop: repetarea scenariilor periculoase ale Federației Ruse înCarabahul de Munte, Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea, din estul Ucrainei.

Consiliul Unirii propune autorităţilor publice de la Chișinău următoarele:

1.    Pentru atentatele politice frecvente  la suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, falsificarea adevărului istoric, sprijinirea curentelor separatiste şi a intereselor agresorului imperialist rus, să fie scos Partidul Socialiştilor în afara legii, iar conducătorii acestuia să fie trași la răspundere penală. În caz contrar, vom crede că se dorește dodonizarea Puterii de la Chișinău

2.    Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne să informeze opinia publică – din interior și exterior – despre acţiunile clandestine ale grupării socialiste și altor grupări proruse antieuropene, desfășurate – conform chiar declarațiilor unor lideri ai partidelor parlamentare – pe mijloace financiare furnizate de patronii imperialiști din exterior.

3.    Autoritățile locale să interzică acțiunile preconizate de socialiști pentru 14 septembrie, iar Ministerul Afacerilor Externe – pe exemplul partenerilor europeni – să apliceinterdicţii artiştilor ruşi, invitaţi la protesteledirijate de Moscova, cum a fost, în mod condamnabil, pe 9 mai 2013 cu emisarul putinist Dmitri Rogozin, patronul prorușilor de aici, puși pe destabilizareasituaţiei, pe încurajarea regimului separatist-terorist de la Tiraspol, pe promovarea, în Republica Moldova, inclusiv prin interpreţi devotaţi regimului Putin, a politicii imperiale a Federaţiei Ruse, a scenariilor separatiste din Ucraina.

4.    Avertizarea, de către instituțiile de resort, a conducerii socialiștilor obraznici și agresiviau întrecut măsura prin activitatea lor antistatală și antinațională, prin atacurile politice contra pluralismului de opinii și contra adepților unionismului, în defavoarea intereselor și a viitorului românesc, european, al populației de dincoace de Prut.

5.    Îi îndemnăm pe factorii europeni, ce monitorizeaza democratic din Republica Moldova să nu manifeste un comportament părtinitor și să facă imagine electorală partidelor corupte de la guvernare, care, în loc să pună presa controlată de acestea în serviciul pluralismului politic, promovează pozițiile entităților proruse, antieuropene și antidemocratice, închizând spațiul mediatic pentru partidele cu adevărat proeuropene și proromânești, încercându-se, astfel, promovarea ideii false că integrarea europeană poate fi înfăptuită de către partidele care doresc o justiție controlată și care nu doresc reducerea corupției generalizate. Cu mici excepții, în Republica Moldova nu există presă liberă.

Consiliul Unirii, format din adevărați luptători pentru renaşterea și reîntregirea națională, care au apărat cu arma în mâini – integritatea şi frontierele teritoriale naționale – nu vor tolera „jocurile”periculoase ale socialiştilor şi vor mobiliza societatea să se opună – prin solidaritate și poziție civică – planurilor teroriste și separatiste de distrugere a viitorului european al națiunii române reîntregite. 

Atenţie, români din Basarabia și alogeni loiali acestora!

Mancurţii şi lepădăturile au ieșit, ca şi hienele, la atac.

Să fim  vigilenţi!

Să ne consolidăm în jurul Consiliului Unirii!

Numai prin solidaritate pentru unitate națională românească vom avea un viitor european!

 

4 septembrie 2014

 

Loading Facebook Comments ...

7 Comments

Add a Comment
  1. Numai un partid care a obținut prin o luptă grea în instanțele judiciare ale R.Moldova ca mesajul unionist să fie legitim în stânga Prutului va fi capabil să implimenteze cel mai bine valorile civilizației europene!

  2. Iata ce pot face MOLDOVENI : NU mai consumam produse din rusia; NU ne mai uitam la televiziunile din rusia sau de limba rusa, NU mai cumparam ziare si reviste de limba rusa si din rusia, NU mai mergem in rusia deloc.

  3. Acest nesimtit tradator de neam si tara Dodon, trebue sa raspunda in fata legii, cat se poate de tolerat. La fel si Formuzal, Garbuz, si traseitii de la comuniti.

  4. Risurile si slujile peledemiste scriu articole si nu vorbesc special de PNL-ul care nu trebuie sa ierte acest lucru.

    Un bloc electoral PLDM-PLR sau o listă comună ar elimina riscul irosirii unei părți din voturile unioniste și proeuropene, care ar merge către PLR

    Alegătorii de dreapta, unioniști, proeuropeni, care nu sunt dispuși să sprijine actualele partide de la guvernare, vor avea de ales între PL, PLR, PAD și Mișcarea Antimafie. Conform sondajelor, PL este preferat de mai mulți, dar și mai mulți nu s-au hotărât încă pe cine să voteze. Celelalte formațiuni nu adună suficiente intenții de vot pentru a intra în Parlament, punctele lor vulnerabile reprezentându-le, în linii generale, fie liderii modești, mai puțin credibili, mai puțin remarcabili, fie absența unor echipe cât de cât vizibile, puternice, fie și una, și alta. În aceste condiții, s-ar putea ca absenteismul să fie un refugiu mai popular ca niciodată.

    E ușor să spui „nu votați partidele de guvernământ”, e mai dificil însă, dacă ești responsabil, să recomanzi cine merită votat. Iar dacă nu precizezi, unii alegători pot să creadă că faci aluzie la partidul dubiosului Usatîi.

    Nici PL, pe care cu greu îl putem „dezlipi” de Coaliția Proeuropeană, în pofida frecventelor declarații antiguvernare, nu are motive să triumfe, căci intențiile de vot pentru acest partid sunt destul de modeste, puțin peste pragul minim de acces în Parlament și mult mai puțin decât ar aduna PLDM. Ceea ce este un eșec în sine, însemnând că PL nu a atras alegători noi, că revirimentul nu pare să se fi produs.

    „Peliștii” se convoacă într-un nou congres la 14 septembrie pentru a discuta strategia și obiectivele electorale din această toamnă. Dacă nu va fi o acțiune formală, ca precedenta, din 26 septembrie 2010, de trecere în revistă a „succeselor” obținute de formațiune sub „înțeleapta conducere” a președintelui Mihai Ghimpu, liberalii ar trebui să răspundă la niște întrebări deloc simple: de ce în alegerile parlamentare (anticipate) din 2009 PL a obținut 14,68% din voturi, iar la cele din 2010 – doar 9,96%?; de ce s-a produs sciziunea din aprilie 2013, și dacă liderul PL a făcut tot posibilul pentru a o preîntâmpina?; pe cât de conformă cu interesul partidului, dar și cu interesele Republicii Moldova a fost ieșirea partidului de la guvernare?

    Dacă mai ținem cont și de efectele concurenței electorale cu PLR, care va încerca să demonstreze justețea opțiunii de rămânere la guvernare și de evitare a alegerilor anticipate, pentru a salva cursul european al Republicii Moldova, pentru a asigura semnarea Acordului de Asociere cu UE, dacă luăm în calcul și faptul că o bună parte din cei 96 de primari liberali au aderat la PLR, perspectivele electorale ale PL nu sunt atât de roze pe cât ar părea și alegerile parlamentare din 30 noiembrie se prezintă ca un veritabil test de supraviețuire, de verificare a capacității de lider a lui Ghimpu.

    Soluția ideală ar fi ca aceste două tabere să se împace, dar se pare că nu mai e posibilă o reapropiere nici chiar dacă Ghimpu ar transmite cârma partidului altcuiva. În alegerile din 2010, o parte a electoratului care votase cu PL în 2009 a migrat spre PLDM. Lupta dintre aceste partide va fi acerbă și în 2014, mai cu seamă dacă liberal-democrații vor forma un bloc electoral cu liberal-reformatorii și dacă vor avea sprijinul lui Băsescu (aceasta însă îi poate costa migrarea către PD a unei părți din electoratul PLDM, dacă mesajul de susținere va fi pur unionist).

    Un bloc electoral PLDM-PLR sau o listă comună ar elimina riscul irosirii unei părți din voturile unioniste și proeuropene, care ar merge către PLR. Însă lista electorală posedă o atracție magnetică pentru mulți cetățeni moldoveni și, dat fiind numărul mare de candidați, e mult mai simplu să alcătuiești două liste, decât să încerci să-i „ticsești” pe toți în una singură. Dacă AMN, în 2010, nu insista să meargă de sine stătător, în pofida datelor oferite de sondajele de opinie, AIE avea șansele să obțină 61 de mandate și să aleagă președintele Republicii Moldova, fără concursul altor deputați.

    Până la alegeri au rămas mai puțin de trei luni și deciziile importante nu mai pot fi amânate.

  5. Iata si un alt fariseu.

    Iurie Leancă: „De felul în care ne vom comporta în alegeri, ar putea depinde continuitatea parcursului nostru european”

    Publicat în Vineri, 05 Septembrie 2014 21:20
    Scris de europalibera.org

    Share
    Europa Liberă: Domnule Iurie Leancă, cât deţineţi funcţia de premier, mai puţin vorbiţi şi în calitate de prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat. Practic se dă startul campaniei electorale. Vrem să cunoaştem şi noi cum veţi combina aceste două funcţii pe care le deţineţi actualmente, şi cea de şef al executivului, dar şi cea de politician, mai ales fiind şi prim-vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat.

    Iurie Leancă: „Această campanie nu trebuie să încetinească sub nicio formă activitatea guvernului. Ba dimpotrivă, perioada deloc simplă, extrem de complexă prin care trecem trebuie să ne oblige să mergem cu motoarele, dacă aş putea spune, cu turaţie la maximum. De aceea, le voi cere şi colegilor din guvern şi va fi şi o exigenţă faţă de mine, să ne organizăm în aşa fel încât în următoarea perioadă în prim-plan să fie activitatea guvernamentală, să fie obiectivele pe care ni le-am propus şi să fie în interesul cetăţeanului. Totodată, vom găsi cu toţii suficient timp să mergem în teritoriu să vorbim cu oamenii, pentru că e mai important ca mesajele noastre să ajungă la concetăţenii noştri într-o manieră corectă, obiectivă şi nu prin prisma manipulărilor şi distorsionărilor opoziţiei. În ceea ce priveşte perioada următoare, din punct de vedere politic, sigur că trebuie să ne aşteptăm în primul rând la o responsabilitate politică deosebită. Şi aici mă refer la partidele democratice, care trebuie să găsească formulele cele mai bune pentru a păstra actualul curs de dezvoltare a Republicii Moldova. Şi sunt absolut convins că de felul în care ne vom comporta noi în campanie, în alegeri, ar putea depinde continuitatea parcursului nostru european, astfel încât responsabilitatea este uriaşă pentru toate partidele care susţin acest parcurs european.”

    Europa Liberă: Dar de ce nu aţi căzut de acord cum mergeţi în această campanie electorală? Pentru că se vorbeşte deocamdată că s-ar putea fiecare partid să meargă cu lista sa, dar nu s-a exclus până nu demult nici varianta creării unui bloc electoral.

    Iurie Leancă: „Trebuie să ne concentrăm de aici încolo, pornind de la o situaţie pe care o avem, dar pornind şi de la provocările care deja există şi care ar putea să apară. Eu, pe de o parte, nu prea văd cum am putea merge separat la modul efectiv în alegeri. Într-o formulă sau alta, partidele democrate trebuie să arate electoratului unitate, şi după alegeri, pornind de la ideea că va trebui să conlucrăm împreună, în coaliţie, în transparenţă, predictibilitate şi, bineînţeles, cu o perspectivă clară de îmbunătăţire a condiţiilor de trai în Moldova, astfel încât fiecare cetăţean să simtă pe buzunarul său, pe pielea sa, o schimbare calitativă şi cantitativă. Merg tot mai des în teritoriu şi aud foarte clar mesajul oamenilor care ne spun ce aşteaptă de la noi. Le vom oferi o viață mai bună, pe continuitate și le spunem clar pe cine votează pentru aceasta. Iată, pe acest motiv, cred că e nevoie de aceste elemente la care m-am referit anterior. Dar ei vor să știe că dacă au încredere să își dea votul pentru cineva, vor să știe că acei cineva vor conduce într-o anumită formulă și după alegeri. Ei vor să le oferim garanții că nu vor mai exista certurile din trecut, vor garanții că după alegeri nu vor mai exista tot felul de mișcări de culise în timpul negocierilor pentru formarea noii coaliții. Și bineînțeles că vor să știe că votează o echipă care are capacitățile necesare pentru a rezolva problemele cu care se confruntă oamenii.”

    Europa Liberă: Ați făcut cumva aceste calcule și dacă totuși ați putea împreună să insistați pe ideea creării unui bloc electoral?

    Iurie Leancă: „Eu nu pot să vă zic cu maximă certitudine dacă blocul electoral este soluția optimă sau nu. Pentru că nu s-au făcut suficiente deocamdată evaluări la acest subiect.”

    Europa Liberă: Evaluările cine le face?

    Iurie Leancă: „Urmează să le facă partidele prin aceste testări, prin aceste sondaje. Dar la prima vedere blocul electoral prezintă un șir de avantaje care s-ar plia foarte bine pe așteptările electoratului partidelor democratice, dar bineînțeles că e nevoie de o analiză mai profundă pentru a lua o astfel de decizie și sunt convins că această analiză care a și demarat ne va permite într-o perioadă imediată să luăm o decizie, bazându-ne, iarăși, pe așteptările oamenilor. Am observat că există o anumită deschidere pentru o discuție sinceră și obiectivă pe acest subiect. Am vorbit, bineînțeles, cu colegii din partidul meu, am vorbit și cu colegii din alte partide care, la fel, mi s-au părut deschiși, cel puțin să angajăm o discuție pe această temă. Dar noi nu trebuie să ne blocăm doar la ideea propriu-zisă a blocului, fiindcă blocul până la urmă e o formulă, o formă foarte complexă, eventual, și mai complicată de parteneriat politic. Sunt și alte forme care ar putea fi analizate. Cel mai important e să găsim acea formulă care ar fi bună pentru partidele democratice ca să poată transmite un mesaj foarte clar alegătorului că noi mergem împreună până la alegeri și vom merge împreună și după alegeri, având obiective comune, având sarcini și principii care ne unesc și să nu ne axăm pe anumite elemente unde avem puncte de vedere diferite.”

    Europa Liberă: Tot mai multe voci şi comentatori, analişti spun că se vor duce nişte lupte acerbe inclusiv între partidele de la guvernare. Şi atunci întrebarea firească e dacă aceste războaie ar putea fi ocolite, aţi putea trece peste ele, aţi putea să semnaţi un armistiţiu să nu se atace un partid cu altul? Cum e?

    Iurie Leancă: „Este absolut sigur că război între partidele democratice ar putea provoca o mare problemă, o problemă mare de tot. Şi sincer nici nu vreau să mă gândesc că o astfel de involuţie ar putea avea loc. Tocmai de aceea şi vorbesc despre nevoia de a găsi o formulă şi de a formaliza într-un mod anumit cum mergem în alegeri, pentru a reduce la minimum riscul apariţiei unui astfel de conflict. Este firesc ca fiecare partid democratic să-şi dorească să obţină un scor cât mai bun în alegeri, dar aceasta nu trebuie să se facă cu preţul revenirii comuniştilor la putere, a unui partid revanşat. Fiindcă atunci degeaba mai ia fiecare partid un scor mare. Este adevărat, noi nu intrăm în această campanie într-o situaţie clasică, ci în una în care avem o atmosferă tensionată. Şi atunci când spun cuvântul „tensionată”, este o formulă extrem de diplomatică pentru a reda tragedia care se derulează în ţara vecină. Şi nu putem să nu ţinem cont de aceste provocări care există pe plan regional şi care, iată, ne afectează pe noi într-o manieră foarte clară, la nivel de situaţie, tensiune în societate, la nivel de comerţ exterior, la nivel de dezvoltare economică. De aceea când vorbesc despre nevoie de a ne uni forţele în alegeri, şi în afară de acest lucru, într-un an şi jumătate de guvernare, cel puţin în ultima perioadă, am demonstrat, partidele din arcul guvernamental, că putem nu doar convieţui, nu doar coabita, dar putem să ne conjugăm eforturile pentru a soluţiona problemele pe termen imediat, pentru a elabora concepţii, politici pe termen mediu şi să le promovăm cu perseverenţă, pentru a îmbunătăţi calitatea guvernării, ceea ce, efectiv, se răsfrânge asupra situaţiei social-economice din societate.”

    Europa Liberă: Domnule Iurie Leancă, dar disensiuni, confruntări, provocări pot apărea nu neapărat în cadrul unei coaliţii, în cadrul mai multor partide şi în cadrul unei singure formaţiuni. Acum, când se discută mult că trebuie să se vorbească clar despre integritatea morală a celor care trebuie să ajungă pe listă, sigur că în partide vor apărea diferite puncte de vedere…

    Iurie Leancă: „Astfel de riscuri există şi astfel de posibile conflicte ar fi la fel de periculoase, poate chiar mai periculoase decât posibilele conflicte dintre partidele democratice. De aceea, trebuie să insistăm cu toţii asupra faptului cât mai repede să avem o claritate a modului în care mergem în alegeri pentru elimina la maximum aceşti factori de risc. Dar încă o dată, am dovedit că am ştiut să învăţăm din greşelile trecutului, modul în care a conlucrat coaliţia a fost unul mult mai îmbunătăţit, iar în ceea ce priveşte în plan intern, pe planul partidului, cinci ani de guvernare sigur că ne-au permis să vedem comportamentul, linia de gândire, de acţiune a mai multor colegi. Şi îmbunătăţirea calităţii membrilor partidului, cei care vor reprezenta partidul pe listă este un subiect la care medităm cu toţii şi sper nu numai să tragem concluziile de rigoare, dar să vedem o listă în acest punct de vedere îmbunătăţită şi la capitolul profesionalismului, şi la capitolul integrităţii fiecăruia care se va regăsi pe lista Partidului Liberal Democrat.”

    Europa Liberă: Mai toate sondajele de opinie, care au fost făcute până acum, arată că în viitorul Legislativ ar putea să ajungă aceleaşi partide. Unde vedeţi locul şi rolul Partidului Liberal, care la o anumită etapă a fost exclus din actul guvernări? În eventualitatea că liberalii conduşi de Mihai Ghimpu ajung în Parlament şi în noua eventuală coaliţie pro-democratică, pro-europeană ar avea nevoie şi de voturile lor, vă gândiţi ce relaţie trebuie să stabiliţi şi cu Partidul Liberal?

    Iurie Leancă: „Este obligatoriu să discutăm şi cu colegii din Partidul Liberal. Faptul că nu sunt în coaliţia actuală nu înseamnă că ei nu împărtăşesc în mare parte obiectivele pe care ni le-am propus cu toţii şi pe care le-am îmbrăţişat în această coaliţie, obiectivele de integrare europeană, obiectivele de modernizare a instituţiilor statului, obiectivele de transformare a Republicii Moldova într-un stat previzibil, stabil şi prosper. Şi de fapt acest lucru s-a observat şi în Parlament. Am văzut că pe subiectele critice, cheie, pentru succesul reformei, cei din Partidul Liberal, membrii Parlamentului, au susținut mai multe inițiative ale coaliției, ceea ce ne-a permis deseori să avansăm cu aceste reforme. Deci, pornesc de la ideea foarte simplă că lucrurile pe care le avem în comun cu colegii din Partidul Liberal sunt mult mai multe decât cele care ne despart, astfel încât nevoia de acest dialog este una absolut pe tapet, rezultă și din abordarea absolut rațională și cel mai important este că de acest dialog este nevoie pentru a nu compromite șansele de viitor, perspectivele Republicii Moldova.”

    Europa Liberă: Mărul discordiei sigur că va ajunge să fie și repartizarea funcțiilor. Cunoaștem foarte bine ce înseamnă să repartizezi cele mai mari funcții conform algoritmului. Credeți că ar putea să dea bătăi de cap și acest subiect?

    Iurie Leancă: „Este extrem de important să le spunem oamenilor cine îi va conduce după alegeri, care va fi formula de coalizare. Nu cred că ar fi în interesul nostru să mergem în alegeri fără a le da oamenilor această perspectivă cât de cât clară. Nu cred că dacă vom merge fără a lansa anumite formule de coalizare, vom reuși să captăm voturile celor nehotărâți. Și, din păcate, constatăm că numărul concetățenilor noștri care deocamdată sunt indeciși este foarte mare. Și atunci vor putea să ne acuze de lipsă de transparență și nu vom arăta doar că avem o problemă de comunicare pe interior și că am putea crea eventual percepția unor planuri ascunse. Și atunci de ce ne-am aștepta ca oamenii să ne voteze pe noi? Deci, nu cred că ar fi cazul să mergem în alegeri într-o formulă de neanunțare a unor obiective, a unor planuri foarte concrete cum vedem noi așezarea respectivă după alegeri. Și cred că mai e suficient timp pentru a lămuri între noi aceste lucruri și după aceea a merge cu un mesaj comun.”

    Europa Liberă: Pentru duminică Partidul Liberal Democrat, al cărui prim-vicepreședinte sunteți, convocați o adunare în Piața Marii Adunări Naționale. În ce scop?

    Iurie Leancă: „În Piața Marii Adunări Naționale Partidul Liberal Democrat urmează să prezinte un raport privind activitatea partidului, formațiunii noastre politice până în acest moment, de a trasa obiectivele până în campania electorală. Urmează să fie un raport mai complex, asupra acestuia se lucrează acum foarte intens. Trebuie să vorbim despre cum ne-am îndeplinit angajamentele, ce am reușit, ce nu am reușit, care au fost cauzele acolo unde nu am reușit, deși în linii mari este un lucru incontestabil că majoritatea dintre angajamentele pe care ni le-am asumat, am reușit în pofida problemelor pe plan intern, pe plan regional, vedem că ele vin ca tăvălugul peste noi, dar totuși fiind cu responsabilitate că majoritatea acestor angajamente au fost îndeplinite, iar acolo unde mai avem încă restanțe, și le cunoaștem foarte bine, lupta împotriva corupției, reforma justiției, îmbunătățirea condițiilor sociale pentru concetățenii noștri, trebuie să explicăm care au fost cauzele obiective și în mod special să venim cu soluții pe aceste probleme.”

    Europa Liberă: Și guvernul, la această oră a bilanțurilor, vine cu ce evaluări?

    Iurie Leancă: „Guvernarea per ansamblu din 2009 încoace, din 25 septembrie, poate vorbi despre mai multe realizări, performanțe, fie că e vorba de infrastructură, fie că e vorba de sistemul energetic, fie că e vorba de îmbunătățirea condițiilor sociale, iată, în pofida acestei evoluții dramatice din regiune care are un efect direct asupra situației economice din mai multe țări, faptul că am reușit să identificăm resursele pentru a majora de la 1 septembrie salariile la un număr mare de bugetari, cei care au fost cei mai vulnerabili – pedagogi, bibliotecari, artiști, educatori, doctori, surori medicale și așa mai departe, faptul că am reușit să dublăm suplimentul la pensii pentru cei care au o pensie mai mică de 1500 de lei și facem aceasta într-o manieră absolut responsabilă, gândindu-ne foarte bine și proiectându-ne cheltuielile și pentru anul viitor, nu ne dorim să apară tot felul de probleme la capitolul finanțele publice pentru anii următori, așa cum ne-au lăsat comuniștii în 2009, un deficit bugetar de aproape 16%. Aceasta vorbește despre faptul că am reușit să guvernăm așa încât urmare a reformelor structurale oamenii să înceapă să simtă beneficiile, nu mai vorbesc de reformele în domeniul educațional și nu doar la Codul Educațional, dar și la schimbările la nivel de școli, grădinițe, și cu ajutorul partenerilor noștri. Dar bineînțeles că sunt și domenii unde trebuie să accelerăm pasul în reformă, astfel încât concetățenii noștri să vadă foarte clar cum mergem și unde exact ajungem. Vorbeam despre faptul că guvernul în perioada imediat următoare trebuie să își concentreze atenția pe aceste obiective și, totodată, noi toți cei din coaliție, și cu sprijinul experților din străinătate, trebuie să pregătim un plan de dezvoltare a Republicii Moldova cu priorități clare, cu soluții care ne vor permite să facem un salt cantitativ și calitativ, astfel încât în doi-trei ani reformele, baza care acum a fost creată să permită să schimbăm dramatic viața concetățenilor noștri.”

    Europa Liberă: Se vorbește despre o gaură în buget. Poate să se ajungă la situația în care bugetul să fie pe muchie de cuțit?

    Iurie Leancă: „Tocmai vă spuneam că nu am permis în toate aceste calcule și în toate aceste realizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aceste majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de responsabilă, nu doar identificând resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017, astfel încât aceste note pe care le-am văzut eu, că ar putea apărea unele găuri de acest gen, sunt absolut deplasate. Am şi rugat colegii de la Ministerul Finanţelor să vină cu explicaţii foarte tehnice pentru a combate această aserţiune greşită.”

    Europa Liberă: De câteva ori aţi amintit despre situaţia precară din regiune, vă referiţi la conflictul care durează de luni între Kiev şi Moscova şi impactul pe care îl resimte şi Republica Moldova de la această confruntare. Credeţi că se poate ajunge la pace şi stabilitate în această zonă? Şi de cine depinde?

    Iurie Leancă: „Depinde de marii actori, cum vor găsi ei soluţii pentru situaţia din estul Ucrainei, pentru a nu permite escaladarea în continuare, extinderea zonei conflictului astfel încât ea să se apropie uşor-uşor de flancul de sud al Ucrainei. Fără eforturi conjugate, fără un dialog activ între Occident şi Moscova nu-mi pot imagina cum se pot opri aceste escaladări, extindere a lor în spaţiul geografic, extinderea acțiunilor militare, nu-mi imaginez cum am putea găsi soluţii fără acest dialog şi fără eforturi mult mai consistente. Sigur că situaţia este foarte complicată, dar vreau să sper că raţiunea va triumfa. Istoria ar trebui odată şi odată să ne dea o lecţie. Pe 1 septembrie, când s-au adunat la Chişinău miniştrii de externe din Uniunea Europeană, ministrul de externe al Poloniei ne-a adus aminte că exact 75 de ani în urmă a început cel de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare conflagraţie din istoria omenirii, care a generat cele mai multe pierderi de vieţi omeneşti. Dacă nici aceasta nu ne învaţă minte, atunci nu mai ştiu pe ce putem spera. Dar evoluţiile din ultimele zile sper să ne aducă şi să ne inspire puţin optimism că totuşi anumite soluţii pot fi găsite. În ceea ce priveşte situaţia din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană din sud, cel puţin deocamdată, şi spun aceasta în cunoştinţă de cauză, urmare a consultărilor şi cu colegii de la Kiev, şi a convorbirilor cu cei de la Moscova, a discuţiilor cu cei din regiunea transnistreană, dar şi cu partenerii noştri occidentali, deocamdată nu avem motive pentru îngrijorări deosebite. Dar aceasta nu înseamnă că nu monitorizăm, nu evaluăm, nu ne axăm pe îmbunătăţirea anumitor capacităţi ale Republicii Moldova. Doar trebuie să judecăm la rece şi să păstrăm această capacitate de analiză cu discernământ. Deci, deocamdată, nu avem motive pentru îngrijorări şi pentru nelinişte.”

  6. este atit de democratic si liberal de a inchide gazete,tv,partide.)))))Bravo , consiliul uniriii!!!!!.Fascizmul e liberalismul prins la perete))))))

  7. razvan spune:
    ” NU mai mergem in rusia deloc”.

    Mare bocet a se fie in Rusia. -:)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *