”Împreună, facem Unirea în 2018”. Mesaj transmis și Universității de Vară de la Izvorul Mureșului

PNL, Consiliului Unirii: „Un Bloc Liberal ar fi motorul integrarii intraromanesti intr-un Bloc European”

prin RomaniaPartidul Naţional Liberal a adoptat, în şedinţa din mai a Delegaţiei Politice Naţionale, decizia, făcută publică, de a oferi lista pentru Parlament celor mai demni membri ai Consiliului Unirii de dincoace de Prut. În legătură cu aceasta, în teritoriu au loc, în prezent, conferinţe comune ale entităţilor ce vor avea reprezentanţi pe lista electorală. Se elaborează răspunsuri la provocările, stereotipurile şi manipulările folosite la adresa unioniştilor ce vor candida pe lista naţional-liberală, se identifică sloganul, mesajele de campanie.

Recent, PNL, ca reacţie la pericolele şi riscurile geopolitice, dar şi în contextul crizei din Ucraina, a lansat apelul necesităţii unui dialog pentru un Bloc European – avînd în vedere şi solicitarea populaţiei, a opiniei publice privind coalizarea forţelor politice proeuropene. PNL a oferit toate argumentele pentru acest imperativ, a cărui realizare:

 –  ar preveni revenirea forţelor comuniste revanşarde la DECLARATIE 2018 (1)Putere, ce vor  Declaratie 2018 (2)deturna traseul european, proromânesc al Republicii Moldova, prin formarea unei majorităţi parlamentare antieuropene de stînga, mai ales împreună cu PCRM

–  ar evita dispersarea voturilor democratice

–  ar elimina atacurile reciproce distructive

–  ar anihila egoismul unor entităţi politice ce nu urmăresc obiectivul de unitate naţională, ci intrarea în Parlament cu o mînă de deputaţi, pentru a-şi justifica apoi ineficienţa politică

–  ar pregăti Unirea din 2018, pentru care există o şansă istorică, ce poate deveni realitate în orice clipă.

Numai lideri politici maturi pot înţelege corect actuala situaţie geopolitică foarte complexă.

PNL şi-a ales ca slogan electoral logo-ul ”Împreuna – facem Unirea în 2018!”, fiind singurul partid care şi-a înscris obiectivul Unirii în Statut, fapt consfinţit şi prin Curtea Constituţională, sesizată de Ministerul Justiţiei, după o luptă juridică a naţional-liberalilor cu acesta şi în instanţele de justiţie naţionale. PNL doreşte ca Parlamentul, ales în toamnă, să fie şi proromânesc, nu doar proeuropean.

Fără un puternic element naţional, fără ideea unionistă, Legislativul va rămîne cu o identitate prorusească, nu va promova integrarea intraromânească drept garant şi corolar ale unei integrări europene accelerate.

De aceea, PNL, care pledează, prin Programul său politc, ”pentru constituirea şi consolidarea polului politic liberal, în cadrul căruia să se regăsească toate forţele liberale” din al doilea stat romanesc, propune, în primul rînd, partidelor liberale, crearea unui Bloc Liberal, ca ”motor al integrării intraromâneşti” rapide într-un Bloc European.

Integrarea europeană poate avea loc numai printr-o consistentă integrare intraromânească, concept semnalat de către Consiliul Unirii Preşedintelui Republicii Moldova şi guvernanţilor imediat după semnarea acordurilor asociative cu UE.

Astfel, cît încă nu e tîrziu, se impune o voinţă politică responsabilă pentru participarea la o masă rotundă a partidelor avînd în titulatură cuvîntul ”liberal”, precum şi a celor ce nu îl au, dar se identifică drept formaţiuni liberale. Ar fi binevenite la dezbatere entităţile civice care au demonstrat activism proromânesc şi proeuropean în ultimii ani.

Este dorită o prestaţie specială şi a clasei politice din România, ce nu ar mai trebui să împartă partidele liberale de dincoace de Prut în ”româneşti” şi ”neromâneşti”, dar care să aibă o atitudine echidistantă faţă de toate entităţile politice liberale şi să încurajeze – moral şi politic – coagularea forţelor liberale proeuropene.

De asemenea, în contextul integrării intraromâneşti, având în vedere actuala situaţie social-economică, tot mai dificilă, urmare a deciziilor ostile din partea Rusiei, unioniştii consideră ca alternativă a blocării exporturilor spre Est reorientarea lor bruscă spre România, prin decizii speciale ale Guvernelor de la Bucureşti şi Chişinău.

Se impune de urgenţă o nouă şedinţă a lor comună, pentru deblocarea importurilor agricole din R.Moldova. România nu are probleme cu exporturile şi deschiderea totală ar fi o oportunitate pentru a se avansa accelerat spre singura cale de viitor pentru basarabeni, ca alternativă a şantajului rusesc – reunificarea celor două state româneşti. Fapt înteles tot mai clar de populaţia informată şi neîndoctrinată, conştientă de legătura dintre integrarea euroatlantică, prin Unire, şi de îmbunătăţirea, ca urmare, a vieţii oamenilor de zi cu zi.

Europa a mărit cotele la exporturi pentru R.Moldova, dar România poate ajuta printr-o deschidere directă, în scopul reorientării politicilor comerciale. România are ieşire în lume, ne poate ajuta şi printr-o asistenţă de management în agricultură care, în contextul regionalizării din România, trebuie să devină una comună pe ambele maluri de Prut, ca un prim-exemplu de integrare intraromânească.

Aceasta trebuie să fie preocuparea de urgenţă a Chişinăului oficial, care îşi bate capul “să îmbunătăţească relaţiile economice cu Rusia”, în condiţiile cînd Kremlinul a demonstrat că acest ”obiectiv” nu intră în calculele sale.

Problema relaţiilor comerciale este una politică. Spionajul economic rusesc nu permite reorientarea exporturilor noastre spre România, pentru că ne doreşte dependenţi de piaţă din Est, de aceea, guvernanţii nu trebuie să facă jocul Moscovei şi să beneficieze de toată disponibilitatea României de a ne fi alături în clipele grele.

Chişinău, 7 august 2014

http://vox.publika.md/politica/despre-relatiile-dintre-cele-doua-state-romanesti-de-luni-la-izvorul-muresului-515611.html

Centrul Cultural Topliţa, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, au plăcerea de a vă invita să luaţi parte prin intermediul www.vox.publika.md   la lucrările celei de a Xll-a ediţii a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului, ce va avea loc în perioada 11 – 16 august 2014 în localitatea cu acelaşi nume din judeţul Harghita.      

Tema ediţiei din acest an este ROMÂNIA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNII DE LA FRONTIERA UNIUNII EUROPENE ŞI NATO”.

Printre subiectele ce se vor dezbate se află :

 1.      Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor. Dar al clasei politice de pe cele două maluri ale Prutului?

2.      Drepturile minoritarilor din România vs. Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani;

3.      Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între afirmare identitară şi deznaţionalizare; De ce România nu face mai mult?

4.      Situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti din spaţiul din jurul graniţelor, ca factor de păstrare a identităţii etnice;

5.      Politica partidelor parlamentare faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România;

6.      Românii din afara graniţelor în preocupările instituţiilor de stat şi ale asociaţiilor nonguvernamentale;

7.      Sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii etnice a românilor din jurul frontierelor şi din Balcani;

8.      Implicaţiile regionalizării asupra românilor din Covasna, Harghita şi Mureş;

9.      Autonomia teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – formă actualizată a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare;

10. Transilvania furată. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi în Transilvania. De ce statul român nu reacţionează?

11. Românii romano-catolici din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare

12. Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administraţiei publice şi a partidelor politice.

Loading Facebook Comments ...

7 Comments

Add a Comment
  1. Oare cum se face ca am fost ocupati intr-o zi singura zi neagra -28 iunie 1940 – de catre trupele sovietice, iar acum, timp de 25 de ani nu nutem re-veni la normalitate prin Re-Unirea noastra cu România ?
    Ce s-a intâmplat oare cu mintile est-moldovenilor mioritici ?
    Sau ne meritam soarta de sclavi in genunchi in fata cotropitorilor moscali si hoholi ?

  2. Cu aceasta alianta electorala partidele liberale vor avea SUCCES in fata partidelor pro rusia.

  3. Credeti ca doar 25% dintre MOLDOVENI au trecut in ultimii 20 de ani Prutul in Romania? Cred ca este un procent mic. Dupa parerea mea din anul 2000 si pana in 2013 au trecut Prutul (in Romania) 20-25% dintre cetatenii R. Moldovei dar in ultimii 20 de ani procentul ajunge la 30-40%.

  4. Este RAU, negativ faptul ca din anul 2005 si pana acum un procent mic (un numar mic) de moldoveni au calatorit in Romania – poate undeva la 15-20%. Exact in acesti ultimii ani Romania a inregistrat PROGRESE pe multe planuri si viata este buna sau decenta pentru aproape jumatate dintre romani si asta SE VEDE CU OCHII.

  5. ziarul „Adevarul” din 10 August 2014:
    ———————————————-
    Tradatorii de neam românesc,
    ex-comunistii ruso-fili fostii Presedintii
    Ion Iliescu de la Bucuresti si Mircea Snegur de la Chisinau explica populatiei mioritice est-moldovene de ce ei nu doresc Re-Unirea Basarabiei cu România !

    1.
    Mircea Snegur,
    primul preşedinte al Republicii Moldova:
    „Nu mă întrebaţi la ce nivel s-a vorbit
    despre UNIREA cu România”

    http://adevarul.ro/news/politica/mircea-snegur-presedinte-republicii-moldova-nu-intrebati-nivel-s-a-vorbit-despre-unirea-romania-1_53e77b270d133766a82b37db/index.html

    2.
    „Cum explică Ion Iliescu
    faptul că România şi Republica Moldova
    nu s-au unit în august 1991”

    http://adevarul.ro/news/politica/cum-explica-ion-iliescu-faptul-romania-republica-moldova-nu-s-au-unit-august-1991-1_53e7567d0d133766a82a7a34/index.html

  6. Basescu este unionist(cel putin declarat),d na Pavlicenco,dar care credeti ca ar fi pozitia viitorului presedinte al Romaniei in raport cu RM?De exemplu al lui Klaus Iohannis care se pare ca are sanse mari la presedintie,in contextul in care Marea Unire a fost infaptuita tot de un neamt(regele Ferdinand)?

  7. =Crai-Nou Unionist dela Hotin=

    Iliescu a refuzat in 1991 oferta de RE-Unire a Moldovei cu Romania
    ——————————————————————————————-
    Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii.

    http://stirile.rol.ro/print/iliescu-a-refuzat-in-1991-oferta-de-unire-a-moldovei-cu-romania-405023.html

    Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.

    ♦ Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu .

    ♦ Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. „Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru�, ne-a declarat fostul presedinte al Rom�niei.

    Ieri, Vladimir Voronin si Zinaida Grecianii au depus flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant. S-au tinut slujbe religioase in toate bisericile din centrele raionale ale republicii. S-a marcat astfel ziua in care Parlamentul de la Chisinau a aprobat Declaratia de independenta, iar comunistii vor sa induca ideea ca Stefan cel Mare este pionierul statalitatii Republicii Molotov. Putina lume mai stie insa ca Declaratia de independenta a fost elaborata de ambasadorul Aurel Preda din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, la solicitarea presedinteluiu Mircea Snegur, moment evocat in cartea amintita. Aurel Preda a fost insotit atunci de tanarul diplomat Valentin Stan, care, ulterior, avea sa devina un antiist feroce. Situatia politica era volatila atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Premierul Mircea Druc fusese inlaturat la ordinul Moscovei, iar Ion Iliescu semnase in primavara ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietica.

    Functia de vicepresedinte sau macar senator
    —————————————————————————–
    Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur”, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns. Recent, ambasadorul a publicat cartea „Memoriile unui diplomat oarecare” si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie!

    „Am fost prosti fiindca am fost saraci”
    ——————————————————————-
    „Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania”. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea”, isi aminteste Aurel Preda. Primele semne ca „emanatii” nu voiau sa auda de unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda. „Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea.” Aurel Preda nu crede ca Iliescu se temea ca propunerea reunificarii ar fi fost „o provocare marsava” din partea lui Snegur. Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste. „Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal „Multumesc!”�

    Spaima atavica fata de Rusia sau angajamentul?
    ———————————————————————–
    Mircea Druc, primul sef de guvern anticomunist si ist de la Chisinau, este uluit de dezvaluirile lui Aurel Preda: „Este un adevar catastrofal. A fost un moment formidabil, comparabil cu momentul din 1992, cand eu i-am propus lui Ion Iliescu sa lase circulatia libera pentru leul romanesc in Basarabia, la concurenta cu rubla si cu cuponul moldovenesc. Nedelciuc era pentru mine o personalitate controversata, dar este un om instruit. El nu a votat pentru referendumul din martie 1991 pentru pastrarea URSS. Despre Ion Iliescu stiu ca nu a fost niciodata ist si nici nu era sigur ca va ramane presedinte. Parlamentarii de la Bucuresti nu ar fi respins o asemenea propunere. Nici Snegur nu era sigur de soarta lui. Cat am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodata. A venit insa cu Petre Roman la Spitalul Elias, unde fusesem internat dupa ce am fugit de procurorii lui Gorbaciov de la Chisinau”. Era Ion Iliescu un tradator al intereselor Romaniei sau era bolnav de spaima fata de orice adiere de la Moscova? In toate cartile dumisale, parintele democratiei originale nu lamureste nici aceste aspecte. In Constitutia Romaniei nu exista nici o referire la reintregirea nationala, asa cum era in Constitutia Republicii Federale Germania. Acum, Republica Molotov se transnistrizeaza lent si fiindca parlamentarii de la Bucuresti au adoptat de fapt independenta Basarabiei fata de Romania, iar nu de Rusia. Medvedev l-a felicitat din nou pe Voronin si i-a propus „un parteneriat strategic adancit”. Pana una-alta, orginalul Declaratiei de independenta s-a pierdut in focul de la 7 aprilie 2009.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *