Consiliul Unirii a venit cu o serie de propuneri pentru clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului

Apelul Consiliului Unirii la solidaritatea națională a forțelor democratice
din spațiul românesc și invitație la Marșul din 28 iunie

Evoluțiile geopolitice din vecinătatea Republicii Moldova și a României, cauzate de comportamentul Rusiei, ca stat agresor, cu armată de ocupație pe teritoriul nostru național, precum și manifestările extremiste ale elementelor proruse, în preajma semnării acordurilor asociative cu UE, impun revederea abordării momentului politic de către partidele și organizațiile nonguvernamentale românești, proeuropene.

Constatăm, cu multă dezamăgire și indignare, că, după producerea alternanței la Putere, în 2009, – când nu doar populația cu vederi democratice a așteptat un drum politic proeuropean autentic, – reformele promise au trenat grav în Republica Moldova. Această realitate pune în pericol parcursul proVest declarat, în pofida optimismului ridicol, afișat de guvernanții pseudodemocrați, ce se declară proeuropeni, dar care sunt, în esență, antiromâni și proruși, din motive cleptocratice.

Guvernanții se ascund îndărătul falsului argument al unei ”politici externe abile și inteligente”, urmărind, ca și comuniștii, „sugerea de la două oi” și consumul oneros al fondurilor europene, alungarea oamenilor peste hotare, distrugerea sistemelor de sănătate, învățămâmânt și cultură, servirea, cu fidelitate și precauție, a intereselor Moscovei, alături de intrumentele fățișe ale acesteia.

Constatăm apariția provocatoare a elementelor antinaționale, promotoare a fundamentalismului moldovenist iredentist vizând Moldova din România -manifestări de separatism și extremism, tolerate, ba chiar, poate și inspirate de unii guvernanți. Reîntregirea Moldovei istorice se poate face doar prin Unire, în cadrul Statului Unitar Român, obiectiv împotriva căruia forțele prorusești luptă, inclusiv violent, mai ales din anul 2012. Aceștia luptă solidar împotriva unioniștilor, care știu că cea mai scurtă cale de integrare în UE și NATO este Unirea cu România, prin metode constituționale, pașnice, în baza unui vot popular, exprimat democratic.

În fața pericolelor interne și externe, Consiliul Unirii condamnă pasivitatea premeditată a instituțiilor nefuncționale ale statului și poziția lașă a guvernanților șantajabili, fricoși și cheamâ forțele ce se consideră naționale și democratice la un dialog în vederea oferirii unei alternative fariseilor de la Putere și Opoziției comuniste.

Dialogul ar fi și în interesul partidelor de la guvernare, ce ar trebui să consolideze societatea pentru apărarea traseului european în fața provocărilor extremiste proruse contra UE, NATO, contra unității naționale românești.

Dispersarea forțelor necomuniste va favoriza, în acest an electoral, votul dezamăgiților de guvernarea coruptă, de lipsa justiției și a reformelor în economie, va genera tensiuni și destabilizare în societate – stări de lucruri dirijate, fără nicio îndoială, de Moscova și de cei care îi execută comenzile și nu doresc, pentru basarabeni, o viață civilizată.

Unioniștii au salutat și apreciază semnarea, pe 27 iunie, a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE. Semnarea, foarte întârziată, a acordului, nu este, însă, doar rezultatul activității unor politicieni de ieri ori de azi. Semnarea – ce abia implică un mare efort ce urmează a fi depus, ca statul să devină eligibil pentru aderarea la UE, – este apreciată de Consiliul Unirii drept un corolar al efortului colectiv al părții de elită și al părții de societate cu vederi naționale, proeuropene, democratice și reformatoare, care au promovat constant obiectivul european, în pofida părții de elită retrogradă, oscilantă și oportunistă, ce manipulează și astăzi societatea.

În acest rezultat își au o parte mare de contribuție rolul de avocat și sprijinul din partea României. Consiliul Unirii promovează imperativul consolidării forțelor politice din al doilea stat românesc în jurul obiectivului european – spre care se poate ajunge pe diferite căi, cea mai sigură fiind Unirea cu România – printr-o Declarație asemănătoare celei de la Snagov, semnată de către toate partidele din România în anul 1995, prin care fiecare formațiune politică s-a angajat să militeze și să apropie aderarea europeană, prin metode proprii.

Consiliul Unirii propune clasei politice din România semnarea unei Declarații de la Snagov-2 ”Pentru Basarabia”, prin care toate partidele din primul stat românesc să se angajeze în sprijinul demersului democratic și proeuropean al celui de-al doilea, cu disponibilitatea pentru ideea refacerii cât mai grabnice a unității naționale românești, prin lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop.

Pe 28 iunie 2014 se va ține congresul extraordinar al Partidului Național Liberal din România – un partid istoric ce există de 139 de ani, perioadă în care a înfăptuit Marile Uniri. Consiliul Unirii propune PNL din România să evoce, la forul suprem al național-liberalilor, tragismul acestei date în Istoria Românilor, să comemoreze victimele ocupației comuniste de pe ambele maluri ale Prutului, invită PNL pe platforma unionistă, alături de alte partide componente ale Consiliului Unirii.

Sâmbătă, 28 iunie 2014, ora 10.00, la Chișinău, în fața Academiei de Științe a Moldovei, Consiliul Unirii îi așteaptă pe membrii partidelor și organizațiilor civice ce se consideră naționale, românești, unioniste, pe toți românii de bună credință de pe ambele maluri ale Prutului și pe alogenii integrați în al doilea stat românesc, să participe, îmbrăcați în negru, la un Marș de doliu și al Demnității naționale, în memoria sutelor de mii de români, din toate provinciile, exterminați sub regimul comunist de ocupație.

Nu dorim reeditarea unei asemenea crime și cerem, în permanență, lichidarea consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop, pentru a reîntregi neamul românesc.

Consiliul Unirii,
Chișinău 12 iunie 2014

Mesajul Consiliului Unirii
cu ocazia Congresului Extraordinar de la 28 iunie 2014
al PNL din România

Membrii Platformei unioniste ”Consiliul Unirii”, din care face parte şi Partidul Naţional Liberal din Republica Moldova, platformă constituită în anul 2012 pentru a comemora două secole de ocupaţie ruso-sovietică, urmăresc în permanenţă şi cu un interes deosebit evoluţiile politice din România.

Componentele Consiliului Unirii au îndemnat şi au salutat aderarea unor partide de pe ambele maluri ale Prutului la obiectivul refacerii unităţii naţionale, prin reunificarea celor două state româneşti.

PNL din Republica Moldova, un partid extraparlamentar activ şi consecvent, unicul care a adoptat mesajul unionist pe 17 aprilie 2010 şi care a inclus obiectivul Unirii cu România pe 3 decembrie 2011, în Congresul al III-lea, desfăşurat la Chişinău, a apreciat Mesajul adresat delegaţilor, în care Preşedintele Crin Antonescu a exprimat speranţa înfăptuirii idealului istoric al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, menţionând, în discursurile sale politice, că ”întâmplarea istorică face ca Partidul National Liberal să fie singurul partid, nu doar din România, ci din toată fosta lume comunistă, din toate ţările invadate şi cucerite de sovietici şi, deci, de regimul lagărelor roşii de după 1945, care a supravieţuit, purtând nu doar prestigiul, ci, mai ales, povara unui nume istoric extraordinar pentru România, dar şi datoria – ca supravieţuitor al tuturor acestor realităţi – de a se comporta pe măsura trecutului său şi pe măsura acestei misiuni”.

Privind în ansamblul secolului de liberalism românesc, principiile liberale au fost subordonate direct ideii de unitate naţională (1859, 1918), înfăptuite de legendarii Brătieni, sacrificu ce rămâne pentru noi, urmaşii primilor PNL-işti, o obligaţie morală şi politică majoră.

Pe 27 iunie, Republica Moldova va semna Acordul de asociere cu UE, fapt salutat de Consiliul Unirii, care exprimă recunoştinţă pentru sprijinul puternic, acordat de politicienii din România traseului european al celui de-al doilea stat românesc.

Consiliul Unirii promovează imperativul consolidării forţelor politice în jurul obiectivului european – ce poate fi atins pe diferite căi, cea mai sigură fiind Unirea cu România, printr-o Declaraţie de tipul celei de la Snagov, semnată de partidele din România în anul 1995, prin care fiecare formaţiune politică s-a angajat, cu instrumente proprii, să apropie aderarea europeană.

Consiliul Unirii propune şi clasei politice din România semnarea unei Declaraţii de la Snagov-2 ”Pentru Basarabia”, prin care toate partidele din primul stat românesc să se angajeze în sprijinul demersului democratic şi proeuropean al celui de-al doilea, cu disponibilitatea pentru refacerea cât mai grabnică a unităţii naţionale româneşti, prin lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop, reunificându-şi poporul, aşa cum a făcut naţiunea germană.

Pe 28 iunie 2014, Partidul Naţional Liberal din România, care a împlinit 139 de ani şi a înfăptuit Marile Uniri, îşi va ţine Congresul extraordinar, în care îşi va reafirma identitatea şi va pleda pentru unificarea Dreptei româneşti, imperativ şi pentru al doilea stat românesc, unde se impune solidarizarea, unificarea pe o Platformă naţional-liberală, a tuturor liberalilor.

Consiliul Unirii propune PNL din România să evoce, la forul suprem al naţional-liberalilor, tragismul acestei date – 28 iunie 1940 – în Istoria Românilor şi să comemoreze victimele ocupaţiei comuniste pe ambele maluri ale Prutului, fapt pe care Consiliul Unirii îl va face la Chişinău prin participarea la un Marş de doliu şi al Demnităţii Naţionale.

Consiliul Unirii invită PNL din România pe platforma unionistă, alături de alte partide componente ale Consiliului Unirii, fiind convins că fondatorii curentului naţional-liberal, care au reîntregit România, ne-ar considera demni de lupta domniilor lor pentru unitatea naţională românească.

Consiliul Unirii,
Chişinău, 24 iunie 2014

Apelul Consiliului Unirii către structurile de ordine

în legătură cu Marșul de la 28 iunie

Consiliul Unirii a inițiat sau participat, în acești ani, împreună cu alte entități unioniste, la desfășurarea mai multor acțiuni menite să dea Demnitate Națională românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Începând cu anul 2012, când s-au împlinit 200 de ani de ocupație ruso-sovietică, noi, unioniștii, am organizat, respectând legea, diverse manifesări pașnice. Din păcate, însă, ne-am lovit uneori de rezistențe și încercări provocatoare din partea forțelor proruse antiromânești fățișe ori conjuncturiste, provenind din zona civilă sau din cea a Puterii – care au denigrat, calomniat și răspândit minciuni despre scopul și metodele prin care unioniștii vor să convingă populația oprimată și manipulată că cea mai scurtă cale de integrare în NATO și UE este Unirea Republicii Moldova cu România.

Comportamentul forțelor de ordine, care, în ansamblu, a fost în cadrul legii, a lăsat loc pentru suspiciunea unor influențe politice, menite să le abată uneori de la exercitarea datoriei profesionale. Fapt conjugat cu unele declarații abuzive ale guvernanților, parlamentarilor, cu îngrădirea agresivă și violentă a dreptului la întruniri publice al unioniștilor la Bălți, precum și cu reportajele televiziunilor controlate, ce au comentat eronat comportamentul legal al manifestanților unioniști, agresați de coloana a cincea prorusă, ce s-a dedat și la acțiuni de ultraj contra poliției.

Consiliul Unirii a adresat scrisori și MAI, și SIS legat de unele declarații incorecte ale acestor instituții, sesizîndu-le și acum, pe această cale, cu ocazia Marșului de la 28 iunie 2014, asupra necesității desfășurării în condiții de securitate a acestei acțiuni publice.

Asta și pentru că suntem, în prezent, într-o zonă vecină crizei ucrainene, provocate de agresiunea Rusiei, dar și pentru că avem declarații publice periculoase, făcute de reprezentanți ai unor forțe extremiste ce s-au comportat violent și agresiv la Cahul și la Bălți contra unioniștilor în 2012, împiedicând defilările pașnice, și pentru că ziua de 28 iunie va fi a doua zi după semnarea acordurilor asociative ale Republicii Moldova cu UE și există, din păcate, grupări ce răspund comandamentelor Moscovei care se opune traseului european al celui de-al doilea stat românesc.

Consiliul Unirii îndeamnă guvernanții să nu dispună abaterea de la lege a structurilor competente cu ocazia Marșului de la 28 iunie, precum ar trebuie să fie în cazul oricăror manifestații publice pașnice; să renunțe la reflexul, în special, din anul 2012, de a confrunta forțele unioniste cu forțele proruse, doar pentru ca să apară guvernanții albiți și nobili în raport cu cei pe care îi vor plasați la extreme din interesul egoist de perpetuare la Putere cu orice preț, prin denigrarea concurenților politici.

În concluzie, aducem mulțumiri Inspectoratului general de poliție Chișinău pentru conlucrarea bună și ajutorul acordat în menținerea ordinii de drept în timpul manifestațiilor de comemorare a victimelor ocupației ruso-sovietice de 200 de ani de la 13 mai 2012.  Sperăm că și de data aceasta, în pofida situației complexe, Poliția își va face datoria.

Consiliul Unirii,

Chișinău, 24 iunie 2014 

NOTĂ: Publicăm mai jos un document despre Crezul național-liberal din 1920

Crezul PNL – 1920

CRED

IN PARTIDUL NATIONAL LIBERAL

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care a sfărâmat jugul Turcilor şi a făcut din ţara mică, necunoscută şi pierdută de la gurile Dunării, Regatul puternic şi preţuit de toate popoarele lumii.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care a dezrobit ţarina strămoşească şi a făcut împroprietărirea, dând iobagului brazda de pământ, pentru care să ştie să trăiască şi pentru care, la nevoie, să ştie să moară.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, dezrobitor de suflete.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care a dat votul obştesc aşezând rânduiala ţării pe temei de dreptate şi a pus în mâna ţărănimii şi a muncitorimii armă a votului pentru apărarea tuturor nevoilor lor.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care a scăpat ţara din ghearele hrăpăreţe ale zarafilor străini, întemeind băncile ţărăneşti şi muncitoreşti, care au pus banul Românului în mâinile Românului.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care s-a ostenit neîncetat să apere Biserica Strămoşească, păstrătoare de credinţă şi să întemeieze şi să întărească Şcoala, dătătoare de lumină, trezindpoporul român, din somnul în care îl aruncase  vitregia  timpurilor şi purtându-l spre limanuldeşteptării.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care a stat strajă neclintită lângă averea ţării apărând-o  împotriva poftelor nesăturate ale vrăjmaşilor care voiau să robească  neamul prin robirea avuţiilor lui.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care în vremea marelui război, sub conducerea glorioasă a Măriei Sale Ferdinand I-ul, – dătătorul celei mai sfinte pilde de iubire de ţară – şi prin vitejia şi jertfele ostaşilor neamului, a lărgit hotarele ţării şi a făcut Unirea cea de veci a tuturor Românilor.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONALLIBERAL, înfrăţitorul tagmelor, înfrăţitorul tuturor seminţiilor ce trăiesc în hotarele RomânieiMari

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, care a dat votul obştesc aşezând rânduiala ţării pe temei de dreptate şi a pus în mâna ţărănimii şi a muncitorimii armă a votului pentru apărarea tuturor nevoilor.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL, liberator de neam.

CRED ÎN PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL Cred – şi de aceea ridic ochii mei către Cel de Sus,rugându-mă:

“Dumnezeul meu şi Dumnezeul strămoşilor mei, pogoară harul tău asupra Partidului Naţional Liberal, ajută-l , ca şi până azi, în munca lui şi risipeşte adunarea vrăjmaşilor ce-i stau potrivnici, pentru ca să poată purta mai departe cu izbândă, neamul meu pe drumul propăşirii şi ai pacei ”