Un minivideo elocvent cu Florin Piersic: ”La vrăjmas, nu dă românul, decât locul de mormânt”

Această secvență a fost arătată de Florin Piersic atunci când a fost la emisiunea ”Țara lui Dogaru”, după ce a obținut cetățenia R.Moldova. Fragmentul este extrem de elocvent pentru nepoftiții pe pământul nostru românesc, ce au venit sau vin să ne învețe să trăim după cum vor barbarii din Est. VP

Românii din Sudul Basarabiei, Ucraina, cer sprijin ferm din partea Bucureștiului. Sunt singura minoritate națională a unui stat membru UE și NATO care ar putea cadea victimă ofensivei rusești

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/eveniment/12984-romanii-din-sudul-basarabiei-ucraina-cer-sprijin-ferm-din-partea-bucuretiului-sunt-singura-minoritate-naional-a-unui-stat-membru-ue-i-nato-care-ar-putea-cadea-victim-ofensivei-ruseti.html

În cadrul conferinței de presă organizată de Vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, deputatu Bogdan Diaconu, având ca subiect românii din Sudul Basarabiei, Ucraina, a luat cuvântul, ca invitat special, unul din liderii românilor din Sudul Basarabiei, Anatol Popescu, președintele asociației „Basarabia”. Acesta a cerut implicarea imediată a statului român în protejarea celor circa 120.000 de români/moldoveni din regiunea Odesa care se simt amenințați de ultimele evoluții din Estul și Sudul Ucrainei, transmite Romanian Global News.

Anatol Popescu a solicitat sprijin financiar imediat pentru proiectele care vizează păstrarea identității naționale a vorbitorilor de limbă română din regiunea Odesa, în condițiile în care din cele 18 școli cu predare în limba română, după semnarea tratatului dintre România și Ucraina în 1997, au mai rămas doar 5 școli.

Românii din Sudul Basarabiei au nevoie de un centru cultural de școli, de cărți în limba română de legături economice cu Țara Mamă, de cât mai multe evenimente culturale românești de mass-media în limba română. „Până acum cu mici excepții, România ne-a uitat” a declarat Anatol Popescu.

Vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Bogdan Diaconu a anunţat că va propune Ministerului Afacerilor Externe un proiect de strategie pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, scrie www.agerpres.ro.

„România după 1989 nu a avut niciun fel de strategie privind comunităţile istorice din jurul graniţelor sale şi este o necesitate să elaborăm o astfel de strategie. Voi propune (n.r. o strategie), prin Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Ministerului de Externe pentru că este absolut necesar să dăm o coerenţă proiectelor pe care le avem şi să le transpunem în fapte reale pentru că românii din jurul graniţelor aşteaptă acest lucru de 24 de ani.

Nu mai putem aştepta ani buni pentru că s-ar putea să nu mai avem comunităţi de români în jurul graniţelor, pentru că toate statele din jur au avut o politică de deznaţionalizare şi de asimilare a populaţiei româneşti de pe teritoriul lor”, a afirmat luni, la Parlament, Bogdan Diaconu (PSD) într-o conferinţă de presă intitulată „Informare privind situaţia românilor din sudul Basarabiei (regiunea Odessa, Ucraina)”. El a precizat că această conferinţă este prima dintr-un ciclu care va analiza fiecare comunitate de români din jurul graniţelor ţării.

Directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, Eugen Popescu, consideră că „situaţia din Ucraina face din comunitatea românească din Sudul Basarabiei o comunitate strategică”.

„În perspectiva evenimentelor care se desfăşoară în estul şi sudul Ucrainei comunitatea românească este cea mai expusă incidentelor dintre statul ucrainean şi populaţia rusofonă, având în spate Rusia.

Duminică 13 aprilie, pentru prima dată în Sudul Basarabiei, în Reni, Chilia şi Ismail au apărut coloane organizate de maşini cu rusofoni, agitând steaguri ale Rusiei, care au încercat să facă manifestaţii proruse într-o zonă locuită de o populaţie românească foarte importantă.

Obiectivul posibil al Rusiei este acela de a ajunge la gurile Dunării utilizând populaţia rusofonă din sudul Basarabiei, mă refer în general la cea din oraşul Odessa, şi populaţia rusofonă de origine bulgară (există în sudul Basarabiei aproximativ 80.000 de bulgari complet rusificaţi).

De aceea populaţia românească de acolo are nevoie de un sprijin concret şi imediat al statului român. Această populaţie a fost uitată ani de zile. (…) Sper ca statul român, ministrul Corlăţean să înţeleagă importanţa strategică a comunităţii româneşti din sudul Basarabiei”, a spus Eugen Popescu, în aceeaşi conferinţă de presă.

El susţine că în cazul în care nu va fi ajutată „această comunitate va intra sub tăvălugul ofensivei care se desfăşoară în aceste momente în Ucraina”. „Este o ofensivă care nu se va opri, care are în spate un stat cu o capacitate extrem de puternică – Rusia. Cred că statul român trebuie să facă toate eforturile pentru a sprijini această populaţie românească uitată acolo.

Valoarea unei diplomații se măsoară în ce drepturi au și cât sunt de respectate minoritățile națiunii respective din alte state. Ar fi bine ca diplomații români să nu uite acest lucru.

Din 18 şcoli cu predare în limba română în Ucraina au rămas cinci şcoli.(…) Conaţionalii noştri fără voia lor au rămas în afara graniţelor ţării. România trebuie să-şi asume rolul de a garanta drepturile lor, iar acum trebuie să discute cu Kievul de o manieră mult mai fermă decât s-a făcut până acum. Jumătate de milion de români sunt în Ucraina. Această comunitate se va întoarce sub o influenţă rusească dacă România va fi, în continuare, dezinteresată. (…) România trebuie să facă din această comunitate din sudul Basarabiei un punct central al interesului ei care să devină, prin prisma diplomaţiei române la Bruxelles şi în NATO, un punct important de referinţă al UE şi al NATO”, a adăugat Popescu.

Potrivit lui Eugen Popescu, în Ucraina trăiesc aproximativ 500.000 de români.

În același context Romanian Global News reamintește declarația făcută de Fostul şef al Statului Major, gen. de armată (r) Constantin Degeratu, ziarului Adevărul:

Constantin Degeratu: Cine se teme de războaie mici, va avea parte de războaie mari. Iar noi am dovedit că ne temem de războaie mici. Trebuie acţionat acum, pe de-o parte statele din prima linie, dar şi prin dislocări preventive acolo unde mai este posibil: în Republica Moldova şi trebuie împiedicată o incursiune rusească în zona gurilor Dunării, adică Insula Şerpilor, portul Chilia, estuarul Nistrului –acestea sunt obiective militare pe harta planificatorilor ruşi, nu am niciun dubiu în privinţa aceasta. Pentru că asta ar putea duce la crearea unui republici nistrene, care să încorporeze şi Buceagul, Insula Şerpilor şi să avem un nou vecin major. Acesta este un risc miltar.

Prezenti la aceeași conferință de presă, prof. univ.dr.Radu Baltasiu, director și Adriana Gae, expert în problema românilor de pretutindeni din cadrul ICR au evidențiat iportanța politicilor culturale pentru comunitățile românești în general și pentru românii din Sudul Basarabiei în special.

În cuvântul său Adriana Gae a declarat că : „În ultimii patru ani ICR a derulat cu şi pentru românii din Sudul Basarabiei o serie de proiecte culturale în 18 localităţi româneşti din această regiune – caravane ale teatrului pentru copii şi folclorului ronmânesc la românii din această regiune. Artişti importanţi din România au ajuns la românii din Basarabia Istorică cu sprijinul ICR, de Ziua Limbi Române sau Ziua Românilor de Pretutindeni. Peste 5000 de persoane, copii, tineri şi adulţi s-au bucurat de aceste evenimente şi au simţit astfel că ei reprezintă o comunitate importantă de români pentru Ţara Mamă. Ei au însă nevoie în continuare de programe culturale permanente, de carte, de teatru sau muzică românească, profesorii au nevoie să vină în România la cursuri de perfecţionare, de mass-media în limba română. Ansamblul Dor Basarabean din Erdek-Burnu (raionul Ismail) care pregăteşte şi formează generaţii întregi de viitori muzicieni sau folclorişti, are nevoie de costume populare şi instrumente muzicale, are nevoie să participe la festivaluri de profil din România şi pe scene din întreaga lume. Acesta este rolul nostru, al instituţiilor publice din România cu competenţe în domeniu, de a-i sprijini în mod constant pe românii din Sudul Basarabiei să-şi păstreze astfel identitatea naţională”.

La rândul său Radu Baltasiu a subliniat că: „Statul român trebuie să își asume, cu curaj și determinare o politică culturală coerentă în jurul frontierelor. Mai ales în condițiile în care România este efectiv înconjurată de comunități românești, relativ compacte. O situație specială o avem în sudul Ucrainei, în Bugeac, unde avem circa 120 000 de români considerați, în mod aberant, „moldoveni” de către autoritățile de la Kiev. Prin cultură, pilon al oricărui demers strategic, comunitatea de aici devine puntea spre Europa a Ucrainei la Gurile Dunării.

Aspirațiile către „Europa” ale Ucrainei trebuie încurajate, însă România ar trebui să precizeze că drumul acestei țări spre spațiul de civilizație europeană trece, vrând-nevrând, prin mijlocul comunităților românești. Acestea au nevoie de suport cultural-identitar, situația comunității din zona Ismail-Odesa fiind deosebit de precară, prin desființarea rapidă a școlilor, descurajarea manifestărilor culturale românești, etc.

Pentru a reuși în acest sens, România, la rândul ei, va trebui să dezvolte linii de pregătire în administrație corespunzătoare: să încurajeze formarea unui corp de experți buni manageri, dar cu cultură solidă istorică, etnografică, sociologică, juridică – a realităților respective. Totodată, este foarte necesar ca funcțiile respective să se bucure de stabilitate: un asemenea specialist se formează greu și se pierde ușor prin salarizare necompetitivă, management instituțional incoerent, lipsa unui orizont social util.”