Repostez a treia oara acest articol cu dovezi despre cine a semnat din deputatii legislaturii 2005-2009 pentru modificarea art.13 din Constitutie privind limba romana. Printre acestia sunt si Dumitru Diacov, si Vlad Filat, care nu au dreptul moral sa nu agreeze decizia Curtii Constitutionale.
Amintesc aici si ca, pe proiectul de initiativa legislativa privind modificarea art.11, despre „neutralitatea militara” a R.Moldova, ultimul dintre cei 13 semnatari a fost Vlad Filat…
Aici gasiti lista deputatilor semnatari ai proiectului de lege si Expunerea de Motive (scrisa de Valeriu Cosarciuc si Vitalia Pavlicenco) din anul 2008, cind eram in plin regim comunist, privind modificarea denumirii limbii de stat in R.Moldova – din “moldoveneasca” in “romana”. Atunci mai erau în Parlament deputați PPCD și un grup condus de Dumitru Braghiș, desprins din AMN, care a avut, de asemenea, parlamentari ce nu au semnat, printre care și Serafim Urechean cu Veaceslav Untilă, din Alianta ”Moldova Noastră”. Acest fapt a impiedicat inaintarea initiativei legislative, ce trebuia sa intruneasca minimum 33-34 de semnaturi… Unul dintre motivele modificarii intempestive a Constitutiei era si posibilitatea preluarii integrale in limba romana a acqui-ului comunitar european.
Vreau sa multumesc, si pe aceasta cale, cunoscutului si neobositului publicist si cercetator-filolog Vlad Pohila, care a contribuit la elaborarea textului din Expunerea de motive, pe care il puteti vedea mai jos.
Au semnat aceasta intiativa deputatii:
Pavlicenco Vitalia
Cosarciuc Valeriu
Taranu Anatol
Lipcan Alexandru
Colta Vasile
Ciontoloi Ion
Serebrian Oleg
Klipii Igor
Onceanu Anatol
Plesca Valeriu
Diacov Dumitru
Susarenco Gheorghe
Guma Valeriu
Filat Vlad
Ivanov Dumitru
Buliga Valentina
Tulea Oleg
Grosu Lora
Neagu Ion
Jalba Zoia
Cusnir Valentina
Bujor Leonid
Grozav Vasile
Balan Vasile
Raducan Marcel
Golban Valentina
Proiect
LEGEA REPUBLICII MOLDOVA
pentru modificarea art.13 din Constitutia Republicii Moldova
Parlamentul adopta prezenta lege constitutionala.
Articol unic. – Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1), cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1.La Articolul 13:
in alineatul (1) cuvintul „moldoveneasca”se substitutie prin cuvintul „romana”.
PRESEDINTELE PARLAMENTULUI
EXPUNERE DE MOTIVE
Dupa adoptarea, in 1994, a Constitutiei Republicii Moldova, au fost formulate obiectii privind consistenta unor articole, cele mai multe vizind art.13 din Legea Fundamentala, ce proclama ca limba oficiala (de stat) „limba moldoveneasca”.
Obiectiile au fost generate de faptul ca in acest articol se contine un neadevar convenabil pentru promotorii ideologiei moldovenismului, ai diferentei lingvistice intre limba romana si inexistenta limba moldoveneasca, drept instrument de deznationalizare si de lichidare continua a constiintei nationale a romanilor din Republica Moldova, care sint populatia bastinasa majoritara, in pofida oricaror rezultate ale recensamintelor, criticate de catre observatorii de la Consiliul Europei pentru modul in care au fost desfasurate la capitolele nationalitate si limba…
O lume stie ca noi, bastinasii din R.Moldova, vorbim, la nivelul cotidianului, un grai al limbii romane, dar in invatamint, in cultura, in scris, in comunicarea la un nivel superior celui colocvial – utilizam limba romana. Insusi textul Constitutiei R.Moldova este cea mai elocventa dovada ca limba noastra oficiala (de stat) este romana – in acest text nu exista un cuvint ce nu ar exista in limba romana literara sau in „romana exemplara”, dupa cum spunea lingvistul de notorietate mondiala Eugeniu Coseriu.
Fata cu acest fals din Legea Fundamentala e firesc faptul ca, imediat dupa adoptarea Constitutiei din 1994, s-au emis de mai multe ori opinii privind necesitatea modificarii acestui articol, numerotat, in mod fatal, cu cifra 13,continind un neadevar politizat, si nu un adevar stiintific, al vietii noastre.
Vom cita doar citeva argumente, spre a demonstra care este adevarul stiintific. Prima carte tiparita in Moldova, in 1643, s-a numit Cazania, a Mitropolitului Moldovei Varlaam, avind subtitlul „Carte romaneasca de invatatura”. De altfel, acelasi subtitlu – „Carte romaneasca de invatatura” il avea si primul cod de legi din Moldova – Pravila lui Vasile Lupu, aparuta doi ani mai tirziu decit Cazania, in 1645, tiparita de domnitorul moldovean, al carui monument se mai inalta la Orhei. Dimitrie Cantemir, la inceputul sec. XVII (1719-1722), aflindu-se in Rusia, scria cu toata claritatea, in lucrarea Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor:„Astazi moldovenii, muntenii, valahii transalpini [= ardelenii], misienii [= aromanii din Balcanii slavi],basarabenii si epirotii [=aromanii din Grecia] se numesc pe sine cu un nume cuprinzator, nu vlahi, ci romani”. Primul ziar moldovenesc, editat de Gheorghe Asachi de la 1 iunie 1829, s-a numit Albina romaneasca, avind si un supliment cultural intitulat Alauta romaneasca. Una dintre primele reviste literare de mare prestigiu din Moldova, fondata in 1855, s-a numit Romania literara. Aceste publicatii au aparut cu mult inainte de unirea Principatelor Moldova si Muntenia, in 1859, si, evident, inainte de anul 1862, cind statul a inceput a se numi oficial Romania.
Basarabenii, aflati sub stapinire ruseasca din 1812, au fost lipsiti de dreptul de a folosi in scoli, in biserici si in administratie limba nationala. Concomitent, au fost lipsiti si de dreptul de a-si numi corect limba, regimul de ocupatie rusesc, apoi si cel sovietic au fost interesate sa-i indeparteze la maximum pe romanii basarabeni de ceilalti romani. Privati de aceasta inestimabila valoare spirituala – limba stramoseasca -, numerosi intelectual basarabeni si-au parasit bastina, trecind Prutul, unde nu aveau asemenea probleme. Este vorba de Alexandru Donici, Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Victor Crasescu, Zamfir Arbore, Constantin Stere si de alte personalitati marcante. Alecu Russo, cel care a depistat balada Miorita, a scris si un tulburator poem numit Cintarea Romaniei, aparut inainte de Unirea Principatelor si de constituirea statului roman modern. Stim ce a spus preotul si poetul Alexe Mateevici, autorul poemului Limba noastra, ale carui cuvinte sunt parte a Imnului de Stat al R. Moldova. In vara anului 1917, inainte de Unirea Basarabiei cu Romania, Alexe Mateevici le explica invatatorilor moldoveni din satele Basarabiei: „Da, sintem moldoveni, fii ai vechii Moldove, insa facem parte din marele popor roman, asezat prin Romania, Transilvania, Bucovina. Fratii nostri din Bucovina, Transilvania, Macedonia isi zic romani. Asa trebuie sa facem si noi. N-avem doua limbi si doua literaturi, ci numai una, aceeasi ca peste Prut”.
Dupa ocuparea Basarabiei de catre URSS, la 28 iunie 1940, in scurt timp au fost interzise, prin violenta, alfabetul latin si glotonimul „limba romana”, cu circulatie fireasca la noi in 22 de ani de aflare in componenta Romaniei, intregite in anul 1918. Abia in anul 1989 s-a putut reveni – fie si partial – la adevar. Istoricele legi din august 1989, pe care nimeni niciodata nu le va putea anula – privind limba de stat si revenirea la grafia latina –, au anticipat suveranitatea si independenta noastra de „imperiul raului”. Aceste legi stipuleaza ca „limba moldoveneasca” este aceeasi cu „limba romana”. Din pacate, cind s-a adoptat Constitutia R.Moldova s-a facut un pas inapoi in raport si cu aceste legi, adoptate, totusi, cind destinul nostru inca se hotara de straini.
Despre denumirea corecta a limbii vorbite in R. Moldova s-a scris si s-a vorbit incredibil de mult, la toate nivelurile – sesiuni, colocvii si congrese stiintifice, declaratii si motiuni semnate de savanti lingvisti de vaza din R.Moldova si Romania, din multe alte tari europene, sugerindu-se autoritatilor de la Chisinau sa modifice art.13 in spiritul adevarului istoric, stiintific, si cum am spus mai spus – al unui incontestabil adevar existential, al vietii. Desconsiderindu-se, intr-un mod oribil, opinia oamenilor de stiinta, se stimuleaza, in problema denumirii limbii, ridicole peroratii propagandistice adinc politizate, in stil sovietic, KGB-ist,sustinute, in special de alogeni care nu au invatat limba romana nici la „nivelulul ei moldovenesc”, la nivelul graiului, al unei cunoasteri elementare sau macar la nivelul limbii moldovenesti, ca limba romana tradusa din limba rusa sau gindita in aceasta limba.
Autoritatile de la Chisinau au ramas pina acum surde si mute la apelurile savantilor probabil si pentru ca fac o legatura nepotrivita intre denumirea limbii si statalitatea R.Moldova, lasind a se intelege ca numele corect al limbii vorbite de populatia bastinasa majoritara din R.Moldova ar pune in pericol aceasta statalitate.
Comunitatea noastra trece prin schimbari calitative. De la 1991 glotonimul limba romana a cistigat teren, fiind utilizat ca unic acceptabil in invatamint, in mass media, in uzul cotidian. Conform datelor oficiale, ale recensamintului populatiei R. Moldova, circa 17 la suta din moldoveni au declarat ca limba lor materna este limba romana. Conform unor date neoficiale, cifra e de circa 45 la suta – in pofida piedicilor, interdictiilor si intimidarilor la care s-au dedat autoritatile de la Chisinau in ceea ce priveste dreptul la identitatea etnica si lingvistica a populatiei bastinase a R.Moldova.
Denumirea unui grai nu poate substitui denumirea limbii. Cei care promoveaza cu indaratnicie politonimul „limba moldoveneasca” in opozitie fata de glotonimul limba romana ii opun pe romanii basarabeni, moldoveni – celorlalti romani si contribuie la perpetuarea unei forme perverse de romanofobie. Promovarea imbinarii „limba moldoveneasca”, conform logicii partizanilor acestui politonim, ar constitui o garantie a existentei moldovenilor ca etnie (distincta de natiunearomana), ceea ce ar garanta, chipurile, cel mai mult recunoasterea si dainuirea statului R.Moldova. Realitatile sugereaza, insa, ca statalitatea R. Moldova e cel mai putin primejduita de faptul ca bastinasii se numesc romani, iar limba si-o numesc romana. Adevaratele pericole vin din cu totul alte parti.
Adeptii politonimului „limba moldoveneasca” accepta, aparent, ideea de comun, de unic privind limba literara romana, literatura romana, cultura, spiritualitatea romaneasca, valabila si pentru R. Moldova. Ei ramin, insa, pe linia unei vigilente delimitari – cu vadit substrat politic – cind e vorba de intregul romanesc si de partea lui constitutiva, moldoveneasca. Cine, insa ar indrazni sa ne arate pina unde scrie Eminescu „moldoveneste” si de unde scrie romaneste? Sau pina unde pot fi acceptati ca „buni si pentru moldoveni” Nicolae Iorga, Constantin Brancusi, George Enescu, Marie Tanase, Constantin Noica, Nichita Stanescu s.a. si cum pot fi ei ca romani, respinsi, deoarece ar fi „straini bastinasilor” din R. Moldova?
Republica Moldova, prin toate fortele politice, in special parlamentare, a declarat ca are ca obiectiv strategic major pregatirea pentru a adera la Uniunea Europeana. Aici vine, in contextul, initiativei noastre de modificare a Constitutiei, poate cel mai convingator argument pentru marile avantaje pe care ni le ofera accesul nestingherit la limba romana! Este vorba de ACQUIS-ul comunitar – codul care reprezinta codul comunitar, totalitatea de documente legislative vizind activitatea Uniunii Europene, pe care Republica Moldova trebuie sa le preia, traducindu-le.
ACQIS-ul comunitar cuprinde acum peste 83 mii de pagini de diverse documente, numarul acestora crescind anual cu 5 mii de pagini. Pentru a fi tradus, am avea nevoie de citeva decenii si de cheltuieli fantastice pentru intretinerea a citorva zeci sau chiar sute de specialisti in materie. Eforturile traducerii, ca si cheltuielile inerente, pot si trebuie evitate, din simplul motiv ca acest patrimoniu juridic, politic si economic a fost tradus deja la Bucuresti si traducerea documentelor curente se face de catre o echipa de specialisti de inalta calificare. Printre altele, datorita acestei traduceri de anvergura, romana a devenit deja una din cele 20 de limbi oficiale ale UE. Face oare ca la Chisinau „sa fie inventata inca o data roata”, acum – in domeniul ACQUIS-ului comunitar? Conform logicii partizanilor mentinerii articolului 13 din Constitutie – ar face sa se purceada la o munca titanica, dar total absurda, dar si prea costisitoare pentru un stat atit de sarac cum e R.Moldova. Modificarea art.13, alias recunoasterea oficiala a denumirii corecte a limbii noastre, ne-ar oferi dreptul politic si moral de a prelua integral, fara probleme, ACQUIS-ul comunitar, inclusiv ca dovada a dorintei noastre sincere de a intra in Europa renuntind la falsuri propagandistice invechite si fideli unor principii civilizate de conlucrare si de convietuire cu popoarele Vechiului Continent.
In concluzie, modificarea denumirii corecte a limbii oficiale (de stat) a R.Moldova e o necesitate, ce ar pune capat multor probleme ale unui trecut mai indepartat sau mai putin indepartat, probleme ce complica si ne invenineaza existenta, prezentindu-ne in fata lumii ca certati cu adevarul stiintific, cu elementarul bun-simt, cu onestitatea si corectitudinea. Dilema „limba moldoveneasca” – limba romana e una inventata si, ca orice nascocire, trebuie abandonata. Eminescu nu poate avea alternativa, ca sa recurgem la cel mai elocvent exemplu de unitate in timp si spatiu a limbii romane, a spiritualitatii romane in ansamblu. Iata ce a spus in aceasta ordine de idei, in chiar anul cind la Chisinau a fost adoptata Constitutia R.Moldova cu controversatul articol 13, si Eugeniu Coseriu, marele nostru conational, originar din satul Baraboi din partile Riscanilor, adica nativ basarabean, dar roman ca limba si perceptie intelectuala, ajuns cel mai mare lingvist al secolului XX, unul dintre cei mai de seama savanti ai omenirii: „A promova sub orice forma o limba „moldoveneasca” diferita de limba romana este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva, ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural […], un delict nu mai putin grav decit genocidul rasial, chiar daca nu implica eliminarea fizica a vorbitorilor, ci numai anularea identitatii si memoriei lor istorice”.
Vitalia Pavlicenco
Valeriu Cosarciuc
O Duminică Unionistă, 1 Decembrie, de Ziua României Mari:
————————————————————————
Tinerii ieşeni au făcut harta României Mari din oameni.
Zeci de elevi şi studenţi s-au adunat in Piaţa Naţiunii din Iaşi
pentru a re-face integral harta României Mari.
Aceştia au vrut să transmită din capitala Moldovei istorice un semnal
că se doreşte RE-Unirea cu Basarabia,
video:
de Ghiță Bobeică-Horodişteanu,
jurnalist inependent basarabean acreditat la instituţiile europene de la Strasbourg din Franţa
http://www.neodacii.com/content/harta-umana-centrul-orasului-iasi
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
—————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE ÎN VECHILE HOTARE
DIN ANUL 1918 DINTRE NISTRU SI TISA !
BUNA SEARA D-NA PAVLICENCO ! TOCMAI AM DESCOPERIT INTAMPLATOR CA IGOR DODON A DEPUS O CERERE PT.REDOBANDIREA CETATENIEI ROMANE . ACEST DUSMAN INFLACARAT AL ROMANISMULUI CARE ISI BATE JOC DE BASARABENI, SPUNANDU-LE CA E ” MARE PATRIOT STATALIST” SI VORBESTE LIMBA „”MOLDOVENEASCA”,TOCMAI EL VREA CETATENIE ROMANA. SINCER VA SPUN CA AM RAMAS UIMIT,CAT DE JALNIC ESTE ACEST … ,DUMNEZEU SA-L FACA OM. VA ROG SA-MI RASPUNDETI, STIATI? EU VA CUNOSC PERSONAL,NE-AM INTALNIT LA BACAU ACUM UN AN JUMATE IN URMA. VA DORESC NUMAI BINE SI SANATATE ! CITESC INTOTDEAUNA ARTICOLELE DUMNEAVOASTRA.
O CONFERINTA UNIONISTA IN PARLAMENTUL DE LA BUCURESTI:
—————————————————————————————————–
Marţi, 10 decembrie 2013, orele 10.30,
Platforma Civica „Actiunea-2012″ alaturi de “Dreapta Conservatoare”
organizează o conferința cu tema
“Asumarea politica a unui calendar al RE-Unirii Republicii Moldova cu România.
Despre importanta strategica a stabilizarii frontierelor NATO si UE”.
Dezbaterea va aborda – din perspectiva economica, sociala si politica –
principalele puncte de interes ale unui posibil calendar al RE-Unirii R. Moldova cu România și va analiza efectele si implicatiile geostrategice ale RE-Unificarii celor doua state romanesti.
Printre participanții la eveniment se numara parlamentari din intreg spectrul politic,
diplomati, jurnalisti, analisti, sociologi si reprezentanți ai societății civile
care sprijină RE-Unirea celor două state românești.
Evenimentul va avea loc la Clubul Parlamentarilor Români (nivel P)
din Palatul Parlamentului (intrarea Izvor, S1), București.
N.B.
O Declaratie:
deputatul sud-basarabean Eugen Tomac în Parlamentul României:
„Eu cred ca RE-Unirea cu R. Moldova este un obiectiv realist
şi poate fi realizat mult mai rapid decât ne imaginăm !”
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
————— ♥ BASAⱤABIA E ⱤOMÂNIA ♥ —————
—————♥—♥—♥— RE-U N I R E ! —♥—♥—♥———
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE ÎN VECHILE HOTARE
DIN ANUL 1918 DINTRE NISTRU SI TISA !
Savetoooo!
Vezi ca lozinca ta cu „Traiasca”…e de tip comunist si antinational:
Romania si Moldova, eventual reunite candva, nu au nevoie de teritorii maghiare pana la Tisa, avand deja granita Maramuresului pe Tisa. In plus, nu au nevoie sa retrocedeze teritorii oficiale ale actualei RM, cum sugerezi tu. Deci ambele dorinte din lozinca sunt imbecile si retardate, neadaptate epocii si istoriei sau principiilor dreptului international.
Deci lozinca ta corecta ar suna cam asa: „Traiasca Romania si mai Mare cu revendicari teritoriale fata de Ungaria si cu Transnistria retrocedata Ucrainei sau Rusiei, impotriva principiilor de drept international!”
Lista este si mai valoroasa cu asa nume cum Guma Valeriu,Plesca Valeriu.Aestia is tot patrioti ai neamului?
Petrus,
nu te fa prost !
– De la Nistru la Tisa, este un citat din Eminescu, poezia „Doina” !
– in 1918, România Mare era de la Nistru pâna la Tisa din Maramures, ceea ce mentionezi si tu.
– Nimeni nu cere alte teritorii din Ungaria.
– ce-i cu tine, ai vreo problema ?
Ardelene Erdely: tu ai doua probleme, fara ca eu sa te fac prost. Ardeal in maghiara se scrie cu o litera in plus iar lozinca ramane cu o mare deficienta, caci sugereaza sa renuntam la orice teritorii de dincolo de Nistru, in cazul unei eventuale uniri. Chestia da apa la moara rusofonilor, care doresc acelasi lucru ca lozinca cu pricina. Iar poezia „Doina” nu-mi blocheaza spiritul critic pe motiv ca a scris-o Eminescu. Are excesive sentimente nationaliste, jignind de zor nationalitatile conlocuitoare sau strainii stabiliti in Romania: „grecotei cu nas subtire”, „bulgaroi cu capul tare”, „niste rai si niste fameni”, etc. chestie care nu se mai potriveste cu epoca Europei unite, la fel ca si imnul francez, cu soldatii germani care, mugind, sugruma bietele muieri…(Mugir ces feroces soldats, ils viennent jusque dans nos bras, egorger nos filles, nos compagnes”. Apai dara no, tu ori nu bagi sama, ori nu mentionezi ca citatul e inadecvat geografiei RM sau intereselor Romaniei mari. N-am nicio hazna sa-ti mai explic ceva evident, caci problema ii la tine, draghe! Eminescu nu are nicio vina ca-si dorea granita pe Nistru cand era pe Prut, dar faptul ca tu ti-o doresti pe Nistru, cand ea e dincolo de el, apai dara-i grav, no…Sau uneltesti si cu tapuritorii de lozinci si cu rusii, in combinatia Moskva-Erdelyi-Budapest, in care le reprezentati cu totii interesele, igen?