Conferinţa de la Bucureşti dedicată Zilei Unirii

Comunicarea pe care am prezentat-o la conferinta de la Bucuresti

Pentru început exprim mulțumiri legat de oportunitatea de a ne expuneaici gîndurile cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La 1 Decembrie 2012 ne-am expus poziția și în Sala Unirii, la Alba Iulia, unde am plecat din Basarabia un grup mare de membri ai Consiliului Unirii din R.Moldova, ca un corolar al seriei de manifestări desfășurate în anul 2012, cînd s-au împlinit două decenii de ocupație ruso-sovietică. Consiliul Unirii a împlinit un an de cînd s-a constituit și întrunește formațiuni politice, asociații nonguvernamentale și români, ca și neromâni, din cele două state românești și din Diaspora.

Salutăm interesul crescînd al României față de soarta românilor basarabeni. Prezența parlamentarilor români la această dezbatere privind Basarabia ne dă curajul să credem că lucrurile s-ar putea schimba printr-o implicare responsabilă și majoră, ce va transforma râul Prut într-un râu intern, asemenea Oltului.

Noi venim de la Chișinău cu speranța unor semnale mai puternice din partea României privind așteptările de realizare a unității naționale. Avem nevoie de România și de Europa, care nu pot veni pentru românii basarabeni decât împreună.

Demersul european nu este, însă, fiabil și realizabil pentru noi cît Republica Moldova este condusă de o clasă politică fără sentimentul responsabilității față de națiunea română din care face parte, fără asumarea identității românești și fără redobândirea conștiinței naționale românești. Ultimele declarații ale factorilor europeni denotă că este o utopie să sperăm în semnarea de acorduri cu UE cît staționează, în stînga Nistrului, trupe de ocupație rusești. De aceea, România ar trebui să se implice energic în soluționarea conflictului, ce ține, de fapt, de relațiile româno-ruse. Fără România, de una singură, Republica Moldova nu poate forța Rusia să plece din Transnistria. Liderii politici de la Chișinău nu au verticalitate în fața Kremlinului și nu solicită insistent sprijin internațional pentru eliberarea noastră de facto.

Scandalul din ultima lună de la Chișinău a reconfirmat – dacă mai era necesar – că politicienii șantajabili și tributari trecutului compromițător, sunt chiar ei cei ce subminează integrarea europeană a celui de-al doilea stat românesc, declarând, însă, public altceva.

Avem evidența eșecului clasei politice, măcinată de conflicte personale puse în faţa celor naţionale, ce anulează perspectiva europeană. Nu există un proiect naţional real, iar partidele ce se declară proeuropene, dar nu sunt nici proromânești, cochetează cu partidul comunist, ce ne amintește de Europa de Est de acum 40 de ani.

E nevoie de o responsabilizare pentru o reformare ce ar necesita 20 de ani, care va dărâma cetățenii. De aceea, devine tot mai evident, pentru românii basarabeni, că unica variantă a integrării europene este Unirea cu România – drept calea cea mai justă și cea mai scurtă de integrare euroatlantică a Republicii Moldova. Avem și precedentul de la 27 martie 1918, care trebuie luat în seamă și, dacă a funcționat la acele vremuri tulburi, cu siguranță poate funcționa și în acest moment.

Nu avem o altă speranță decât România. De aceea, e nevoie ca dumneavoastră, politicienii din România, să vă extindeți atribuțiile și responsabilitățile asupra tuturor românilor, indiferent unde ei se află. Nu vă limitați la granițele naționale, ci la cele entice, pentru că românii au nevoie de ajutor.

E nevoie de politicienii români să trimită semnale clare către cei trei milioane de români din Republica Moldova, încât eliminarea graniței să fie cât mai rapidă.

În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Unirii, a fost adoptat un document intitulat ”Memorandum pentru Reîntregire”, către Parlamentele României și Republicii Moldova.

Din acest document, pot sublinia cîteva lucruri. (Aici au urmat fragmente din Memorandumul Reintregirii, reprodus integral intr-un articol postat pe blog ulterior).