Comunicarea pe care am prezentat-o la conferinta de la Bucuresti
Pentru început exprim mulțumiri legat de oportunitatea de a ne expuneaici gîndurile cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. La 1 Decembrie 2012 ne-am expus poziția și în Sala Unirii, la Alba Iulia, unde am plecat din Basarabia un grup mare de membri ai Consiliului Unirii din R.Moldova, ca un corolar al seriei de manifestări desfășurate în anul 2012, cînd s-au împlinit două decenii de ocupație ruso-sovietică. Consiliul Unirii a împlinit un an de cînd s-a constituit și întrunește formațiuni politice, asociații nonguvernamentale și români, ca și neromâni, din cele două state românești și din Diaspora.
Salutăm interesul crescînd al României față de soarta românilor basarabeni. Prezența parlamentarilor români la această dezbatere privind Basarabia ne dă curajul să credem că lucrurile s-ar putea schimba printr-o implicare responsabilă și majoră, ce va transforma râul Prut într-un râu intern, asemenea Oltului.
Noi venim de la Chișinău cu speranța unor semnale mai puternice din partea României privind așteptările de realizare a unității naționale. Avem nevoie de România și de Europa, care nu pot veni pentru românii basarabeni decât împreună.
Demersul european nu este, însă, fiabil și realizabil pentru noi cît Republica Moldova este condusă de o clasă politică fără sentimentul responsabilității față de națiunea română din care face parte, fără asumarea identității românești și fără redobândirea conștiinței naționale românești. Ultimele declarații ale factorilor europeni denotă că este o utopie să sperăm în semnarea de acorduri cu UE cît staționează, în stînga Nistrului, trupe de ocupație rusești. De aceea, România ar trebui să se implice energic în soluționarea conflictului, ce ține, de fapt, de relațiile româno-ruse. Fără România, de una singură, Republica Moldova nu poate forța Rusia să plece din Transnistria. Liderii politici de la Chișinău nu au verticalitate în fața Kremlinului și nu solicită insistent sprijin internațional pentru eliberarea noastră de facto.
Scandalul din ultima lună de la Chișinău a reconfirmat – dacă mai era necesar – că politicienii șantajabili și tributari trecutului compromițător, sunt chiar ei cei ce subminează integrarea europeană a celui de-al doilea stat românesc, declarând, însă, public altceva.
Avem evidența eșecului clasei politice, măcinată de conflicte personale puse în faţa celor naţionale, ce anulează perspectiva europeană. Nu există un proiect naţional real, iar partidele ce se declară proeuropene, dar nu sunt nici proromânești, cochetează cu partidul comunist, ce ne amintește de Europa de Est de acum 40 de ani.
E nevoie de o responsabilizare pentru o reformare ce ar necesita 20 de ani, care va dărâma cetățenii. De aceea, devine tot mai evident, pentru românii basarabeni, că unica variantă a integrării europene este Unirea cu România – drept calea cea mai justă și cea mai scurtă de integrare euroatlantică a Republicii Moldova. Avem și precedentul de la 27 martie 1918, care trebuie luat în seamă și, dacă a funcționat la acele vremuri tulburi, cu siguranță poate funcționa și în acest moment.
Nu avem o altă speranță decât România. De aceea, e nevoie ca dumneavoastră, politicienii din România, să vă extindeți atribuțiile și responsabilitățile asupra tuturor românilor, indiferent unde ei se află. Nu vă limitați la granițele naționale, ci la cele entice, pentru că românii au nevoie de ajutor.
E nevoie de politicienii români să trimită semnale clare către cei trei milioane de români din Republica Moldova, încât eliminarea graniței să fie cât mai rapidă.
În cadrul ultimei ședințe a Consiliului Unirii, a fost adoptat un document intitulat ”Memorandum pentru Reîntregire”, către Parlamentele României și Republicii Moldova.
Din acest document, pot sublinia cîteva lucruri. (Aici au urmat fragmente din Memorandumul Reintregirii, reprodus integral intr-un articol postat pe blog ulterior).
“ACTUL UNIRII”
Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării
la 27 martie St. V. 1918
————————————————————-
” În numele poporului Basarabiei,
Sfatul Ţării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia)
în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre,
Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria,
ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani
din trupul vechii Moldove,
în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam,
pe baza principiului că noroadele singure
să-şi hotărască soarta lor,
de azi înainte şi pentru totdeauna,
SE UNEŞTE CU MAMA SA ROMÂNIA.
TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
DE-A PURURI ŞI TOTDEAUNA !”
– Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ
– Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa
– Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan
—————————————————————–—————————-
N.B.
tot in acea zi istorica de 27 martie 1918
marele compozitor român George Enescu
a oferit un concert de Zile Mari la Chisinau.
Daca noi nu vom fi МОЛДАВАН-БАРАН dar vom fi adevarati patrioti ai Moldovei si adepti ai Romaniei mari apoi intradevar vom vota toti marea unire ,vom fi in Romania acasa,vom fi in UE,vom fi tratati de toti ca un popor demn cu istorie,cu trecut si viitor,cu un dru
m deschis peste tot,dar asa cine suntem,o frunza in bataea vintului.
Asa ca hotariti cine suntem МОЛДАВАН-БАРАН sau POPOR CU DEMNITATE SI VIITOR!!??
PROVERBE ŞI MAXIME LATINEŞTI
1.Ab imo pectore. Din adîncul sufletului. Cu alte cuvinte: Din tot sufletul. Rus.: So vsei dushi.
2.Ab ovo usque ad mala. De la ou – la mere. Adică: De la început şi pînă la
sfîrşit. Rus.: Ot iaitsa do iablok. (T.e.: Ot nachala do konr’tsa.)
3.Ab unguibus usque ad verticem. Din cap pînă în picioare. Rus.: S nog do golovi.
4.Acta agere. A face cele făcute. Rus.: Sdelati uje sdelannoe.
5.Ad calendas Graecas. La calendele greceşti. Adică: Nici odată. (Ironie la adresa rău-platnicilor, grecii neavînd, ca romanii, calende (prima zi a lunii), cînd se achitau toate datoriile.) Rus.: Nikogda.
6.Ad infinutum. La infinit. Rus.: Do beskonechnosti.
7.Ad libitum. După plac. Rus.: Po vkusu.
8.Ad literam. Cuvînt cu cuvînt. Slovo v slovo.
9.Aequam memento rebus in arduis servare mentem (HORATIUS). Nu uita să păstrezi
liniştea sufletească în împrejurări grele. Rus.: Postaraisea sohraniti dushevnoe spokoistvie v teajeolih obstoiatelistvah.
10.Aeternum vale. Ultimul rămas bun. Rus.: Poslednii proshchai.
(VA URMA)
11.Alea iacta est (CAESAR). Zarul a fost aruncat. Adică: S-a luat o hotărîe definitivă. Rus.: Kosti (igralinie) brosheni.
12.Aliud ex alio malum. Un rău vine după altul. Rus.: Beda ne prihodit odna.
13.Alma mater. Mama care ne hrăneşte. Cu slte cuvinte: Se spune desprpe Universitatea sau Şcoala pe care ai absolvit-o. Rus.: Kormeashchaia mati.
14.Alter ego. Un al doilea Eu. Rus.: Vtoroe ia.
15.Altera manu fert lapidem, panem ostendat altera. Într-o mînă duce piatra, cu alta arată pîine. Rus.: D odnoi ruke on derjit kameni, drugoi rukoi pokazivaet na hleb.
16.Amicos res secundae parant, adversae probant. Fericirea naşte prieteni, nefericirea îi controlează (încearcă). Rus.: Schastie porojdaet druzei, neschastie ih kontroliruet.
17.Amicum perdere est damnorum maximum. A pierde un prieten este cea mai mare pagubă. Rus.: Potereati druga – eto samaia bolishaia poterea.
18.Amicus certus in re incerta cernitur. Prietenul bun la nevoie se cunoaşte. Rus.: Nastoiashchii drug poznaeotsea v bede.
19.Amicus Plato, sed magis amica veritas. Prieten îmi e Plato, dar mai mare prieten mi-i adevărul. Rus.: Platon – moi drug, no bolishii drug dlea menea – Pravda.
20.Aquila non captat muscas. Vulturul nu primde muşte. Rus.: Oreol ne pitaetsea muhami.