Consiliul Unirii la Bucuresti: Mai mult decit o conferinta de presa. Exemple video de demnitate cu M.Druc, V.Craciun, gen.Mircea Chelaru



Pentru ca echipa din 13 persoane a Consiliului Unirii, ce s-a deplasat la Bucuresti pe 19 aprilie 2012, pentru o conferinta de presa, transformata in una de dialog national despre obiectivul Unirii, a avut, practic, doua nopti nedormite, administratorii resurselor media au plasat fara un comunicat de presa documentele prezentate la conferinta si cele remise Presedintelui Basescu, Parlamentului (Camerei Deputatilor si Senatului) si Guvernului Romaniei, iar, ajunsi la Chisinau, – trimise Presedintiei, Parlamentului si Guvernului. De aceea, publicam aceasta opinie, care este alturata unor discursuri unioniste de demnitate pe care le vedeti mai sus, ale dlor Mircea Druc, Victor Craciun si gen.Mircea Chelaru.

Ideea privind o conferinta de presa a fost a unuia dintre copresedintii CU, Gheorghe Vita. Colegii prezenti la sedinta saptaminala traditionala au sprijinit propunerea. Pregatirile au inclus mai multe actiuni: 1. Am decis ce subiecte sa prezentam. 2. I-am intrebat pe toti membrii CU prin e-mailuri, iar pe deputatii din primul Parlament, membri ai ex-Consiliului National al Unirii, – si prin SMS, la rugamintea si insistenta colegului lor, Stefan Maimescu, cel care, impreuna cu vicepresedintele PNL, Anatolie Revenco, au si venit cu propunerea formarii Consiliului Unirii, in ideea relansarii Consiliului National al Unirii din 1991.

Echipa care tine evidenta membrilor Consiliului Unirii, administreaza site-ul CU si alte bloguri, i-a anuntat prin e-mailuri pe toti membrii-aderenti din Bucuresti, dar si din Romania, despre intentia de a se tine o conferinta de presa la Bucuresti, pentru a se lansa acolo CU; a prezenta intiativele legislative ale CU privind dreptul implicit al basarabenilor si al bucovinenilor de a fi recunoscuti cetateni romani fara actualul calvar de redobindire; a prezenta documentele prezentate institutiilor principale ale statului, mentionate mai sus, incluzind propunerile CU de consemnare a implinirii celor 200 de ani d ela Raptul Basarabiei de catre Imperiul Tarist, in 1812.

Trebuie sa recunoastem pe sleau: presa din Romania, ca si cea din R.Moldova, nu sunt interesate de subiectul Unirii, pentru ca el nu-i intereseaza pe patronii lor -guvernantiii actuali ai celor doua state romanesti. Aici chiar ar fi de constatat solidaritatea Puterii de la Bucuresti cu cea de la Chisinau, a caror masca este smulsa prin actiunile curajoase ale Consiliului Unirii, care ii demasca pe cei c ear fi vrut, parka, sa fie perceputi ca uniuonisti, dar nu sunt, de fapt, devenind, imediat, circotasi.

La Bucuresti a fost, in schimb, multa lume buna, care crede in idealul Unirii, semnatarii-aderenti la CU, oameni seriosi si verticali. Printre ei a fost si dl Victor Craciun, presedintele Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni, si Mihai Clenciu, presedintele Uniunii “Pro Basarabia si Bucovina”, si generalul in rezerva Mircea Chelaru, o persoana verticala, care a avut un discurs fulminant, fiind un orator de exceptie. Discursul lui va fi publicat, impreuna cu cel al dlui Victor Craciun si al dlui Mircea Druc – primul smenatar al Consiliului Unirii, fostul presedinte al Consiliului National al Unirii din anul 1991, fost deputat si fost premier al Republicii Moldova, care a avut doua interventii extreme de pretioase pentru a intelege fenomenul unionismului in trecut si in prezent.

In general, vom prezenta scanat lista participantilor la conferinta de presa, care a avut un rol, mai curind, de lansare la Bucuresti a Consiliului Unirii, pentru ca s-au cunoscut, intre ei, semnatarii CU si acestia, de acolo, i-au cunoscut pe o parte din grupul coordinator al CU de la Chisinau.

In delegatia CU plecata la Bucuresti s-a aflat si Gheorghe Maxian, care a si creat, la Orhei, primul grup de aderenti la Consiliul Unirii, din membri ai diferitelor partide si din functionari responsabili, fiind dat publicitatii si un comunicat.

Conferinta de presa s-a transformat intr-un dialog si o expunere de viziuni ale membrilor CU, vazindu-se, evident, ca oamenii au si vor sa discute liber, nu doar de la inima, dar si cu ratiunea. Asta a demonstrat ca sunt necesare asemenea dezbateri, pe o durata mai mare. Aici nu putem sa nu ne amintim de o conferinta care a avut loc la Bucuresti, inainte de 27 martie, moderata de Eugen Popescu, la care au vorbit de la Chisinau fosti membri ai PPCD sau prietenii lor, care si-au insusit ulterior alte culori politice, dar care au emanat suficient comportament inadecvat – ca sa nu spunem altfel – fata de Consiliul Unirii, insistind sa nu fie in el partide, de parca nu s-a vazut pina azi ce a facut societatea civila in privinta promovarii unionismului… Dumnezeu cu ei, care nu se mai linistesc si, in loc sa dea in comunisti, cum ni se sugereaza pe ici-pe colo (de parca nu i-am criticat cind erau la guvernare), DAU EI in cei care privesc spre Romania si in cei care nu se tem sa vorbeasca de Unire.

Sigur, cei care astazi coordoneaza la Chisinau actiunile Consiliului Unirii, nu au toti practica discursului public, au trac, poate, in fata romanilor din Romania, s-au mai poticnit pe alocuri. Insa au reusit sa transmita mesajul sincer si curajos si au fost credibili.

Acesti oameni, care au intreprins cu efort propriu, cu mijloace proprii, aceasta deplasare, sunt oameni dintr-o bucata. Ei sunt sinceri si verticali, nu participa in jocurile “romanilor si unionistilor cu barba”, care au transformat unionismul in troc si afaceri. Insa nici asta nu intereseaza, vorbind despre atacurile ce apar constant la Chisinau din partea unui grup incluzindu-i, in special, pe cei care activau pe platforma crestin-democrata si fals unionista, odinioara, care au dezamagit grav populatia romaneasca onesta si credula. Acum nu mai credem ca ei au ce ne invata pe noi. Sau, mai bine zis, – ce ar mai avea ei pe noi sa ne invete noi am vazut deja pe parcursul a 20 de ani de minciuni propagate de ei “cu zel romanesc”…

Scrisorile catre Traian Basescu, Parlament si premierul Romaniei au fost depuse oficial si avem exemplarele cu semnaturi ale celor ce le-au primit. Asta ne da speranta ca cineva se va uita peste ele, ca nu le va arunca imediat in cosul de gunoi, chiar daca au fost rascriticate de cei care le cereau in 2010 si care ar fi trebui sa le sprijine acum.

La fel au fost depuse in Romania si proiectele de Dispozitie inaintate de CU Guvernului Republicii Moldova, ca sa intreprinda anumite actiuni cu ocazia implinirii a 200 de ani de la raptul Basarabiei.

La Bucuresti a fost prezentata si prima carte aparuta sub egida Consiliului Unirii, scrisa de prof. universitar, doctor hab. în istorie Anton Moraru, cu titlul „BASARABIA SUB JUGUL COLONIAL AL RUSIEI ŢARISTE

1812–1917”. Aveti coperta scanata mai sus.

Conferinta a fost transmisa de portalul www.privesc.eu si aducem multumiti pentru acest gest. Unii tineri prezenti la conferinta au facut remarca precum ca trebuiau sa fie mai multi tineri – da, e-mail-uri au primit toti care s-au inscris, vor veni, speram, alta data.

Exprimam recunostinta directorului instititiei Hanul lui Manuc, cel care ne-a gazduit si a avut promptitudinea sa ne accepte si banerul si sa dispuna sprijin in afisarea lui imediata. Multumim Actiunii-2012 pentru ca au fost alaturi si ne-au sfatuit cum sa facem mai bine.

Incidente nu au fost, exceptind faptul ca, in context electoral din Romania, semnatarii din partea unor partide, cum a fost Partidul Poporului “Dan Diaconescu”, si-au exprimat viziunile si planurile cum sa fie mai bine gestionate relatiile dintre cele doua state romanesti. Insa acest lucru, pe platforma unionista a Consiliului Unirii, o poate face, credem, orice semnatar, pentru ca doar competitivitatea genereaza imbunatarirea lucrurilor. Deocamdata partidele parlamentare nu semneaza adeziuni la Consiliul Unirii, decit prin unii membri mai independenti, din ambele state romanesti. Asteptam sa semneze si personae din conducerile partidelor.

Vom da in continuare materialele in scris ale conferintei. VP

Pentru conferinta de presă

Vitalia PAVLICENCO:

Stimaţi prieteni,

Vă mulţumim că aţi răspuns invitaţiei de a veni la conferinţa de presă oferită de coordonatorii Platformei unioniste „Consiliul Unirii”, create la Chişinău, prin semnăturile unui grup de persoane ce împărtăşesc opţiunea reunirii celor două state româneşti – România şi Republica Moldova.

Mulţumim instituţiei «Hanul Manuc», unde ne aflăm şi unde au avut loc negocierile dintre Imperiul Ţarist şi cel Otoman, după războiul ruso-turc pentru obtinerea suprematiei asupra celor două Principate Românesti şi ale bogăţiilor acestora. ”Tratatul de pace” a fost semnat aici, pe 16 mai 1812. Contrar dreptului internaţional din acea perioadă, partea de est a Moldovei a fost desprinsă din Principatul Moldovei lui Ştefan cel Mare şi a revenit ruşilor. Acel teritoriu a fost denumit ulterior Basarabia şi, timp de 200 de ani, a rămas desprins, cu mici perioade de intermitenţă.

Sala “Dacia” a găzduit, în anii de dinaintea primului război mondial, întîlnirile politicienilor ce doreau intrarea în război şi Unirea Ţării Româneşti cu Transilvania şi Bucovina. Ne bucurăm ca avem ocazia să ţinem conferinţa de presa în acest loc, de o importanţă istorică deosebită pentru neamul românesc.

Astfel, aici, în faţa Dvs., se află următoarele persoane:

Ştefan Maimescu, ex-deputat, membru al Consiliului Naţional al Unirii-1991, membru al Consiliului ,,Asociaţiei Parlamentul 90”, preşedintele Asociaţiei socio-culturale ”Maluri de Prut” din Italia

Dr.Vitalia Pavlicenco, ex-deputat, preşedintele PNL din Republica Moldova, deţinătoare a Ordinului Naţional al României „Pentru Merit”, în Grad de Comandor

Valeriu Ciubotaru, preşedintele Partidului Naţional Român din Republica Moldova

Gheorghe Viţă, jurist, preşedintele Uniunii românilor din Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

Anatol Caraman, colonel, participant la războiul de la Nistru, preşedintele Asociaţiei obşteşti a veteranilor „Tiras-Tighina”, cavaler al Ordinului Ştefan cel Mare

Octavian Căpăţînă, cercetător principal la Institutul de proiectări pentru automatizări, Cluj Napoca

Dumitru Ilinca, preşedintele Asociaţiei moldo-române ”Maluri de Prut”, presedintele PD-L in comunitatea romaneasca din Italia

Liviu Lipot, roman, om de afaceri din Italia, membru si sprijinitor al Consiliului Unirii.

Vor mai vorbi doctor Victor Crăciun, presedintele Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni, generalul in rezerva, doctor Mircea Chilaru, om politic si implicat active in viata publica din Romania, vicepresedinte al Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni

De asemenea, sunt aici şi alţi membri activi ai Consiliului Unirii din Republica Moldova, inclusiv dl Anatolie Revenco, vicepreşedinte al PNL, care, împreună cu dl Ştefan Maimescu, sunt autorii relansării Consiliului Unirii. Îi salutăm şi le mulţumim tuturor aderenţilor la Consiliul Unirii din Bucureşti şi din apropiere sau de mai departe, care aţi răspuns invitaţiei. Multumim tuturor, de pretutindeni, care ati aderat la Consiliul Unirii si care urmariti acum prin Internet acesta conferinta.

Conferinţa noastră de presă se va axa pe următoarele subiecte:

1.Consiliul Unirii – constituire, membri, scopuri, prioritati şi actiuni – Vitalia Pavlicenco, Mircea Druc, Ştefan Maimescu.

2. Problema cetateniei romane, initiative legislative la zi – Gheorghe Viţă.

3. Prezentarea documentului, adresat Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, numit de noi “Rezolutia de la Bucuresti, consacrata comemorarii a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist”, pe care am remis-o înainte de conferinţa de presă Preşedintelui României Traian Băsescu, Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti – Valeriu Ciubotaru şi Anatolie Caraman.

4. Scurtă prezentare a unui proiect de propuneri ale Consiliului Unirii pentru Executivele şi Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti privind integrarea economică a celor două state româneşti în beneficiul cetăţenilor – Octavian Căpăţînă, cercetător principal la Institutul de proiectări pentru automatizări, Cluj-Napoca.

5. Alte chestiuni, prezentate de dnii Mircea Chelaru şi Victor Crăciun.

Vom aborda prima chestiune.

VITALIA  PAVLICENCO:

CONSILIUL UNIRII – CONSTITUIRE, MEMBRI, OBIECTIVE, ACTIUNI SI PRIORITATI

Pe 22 februarie 2012, mai mulți reprezentanți ai sectorului asociativ, ai unor partide politice, şi semnatari ai Consiliui Național al Unirii, fondat în decembrie 1991-ianuarie 1992, de pe ambele maluri ale Prutului, au semnat Declaraţia de constituire a Consiliului Unirii. Aceasta a urmat discuțiilor cu persoane reprezentative din spațiul românesc și din afara granițelor României în ideea constituirii unei Platforme unioniste, care să unifice forţele unioniste dispersate şi să sensibilizeze societatea celor două state româneşti asupra imperativului unificării acestora.

 

Astfel, Consiliul Unirii este o organizaţie de larg consens naţional, ce îşi propune să continue efortul Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinţă al unui grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti, şi care se declară deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor entităţi ale societăţii din întreg spaţiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi din comunităţile româneşti existente în toată lumea. Consiliul Unirii promovează ideea unităţii naţionale româneşti şi depune eforturi pentru a-i convinge guvernanţii de la Chişinău, de la Bucureşti şi factorii politici decidenţi din Vest că refacerea unităţii româneşti înglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.

In acest scop, Consiliul Unirii, care îşi propune să readucă, în memoria comunităţii internaţionale, tragedia poporului român, obligat să trăiască separat ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop, condamnat de întreaga lume, inclusiv de Guvernul Rusiei, a adresat, pe 2 martie 2012, un Apel Guvernelor Europene şi Comunităţii internaţionale, solicitîndu-le să sprijine procesul de unificare a poporului român, pentru că numai o Românie reunificată va asigura lichidarea unuia dintre focarele de instabilitate regională şi dezvoltarea economică omogenă a regiunii de Est a Europei, în modul în care întregirea Germaniei a creat un adevărat motor economic in Europa Centrala.

Românii au suferit prea mult, fiind supuşi genocidului provocat de trupele invadatoare, găsindu-se şi astăzi în situaţia în care s-a aflat poporul german, nevoit să trăiască separat prin nişte graniţe artificiale.

Consiliul Unirii doreşte vindecarea rănilor lăsate de ocuparea teritoriului dintre Prut si Nistru, considerînd că poporul român are dreptul să revină între graniţele aceleiaşi ţări, graniţe ce nu mai corespund azi realităţilor istorice, ce decurg din destrămarea URSS, dar nici intereselor comunităţii internaţionale.

La granita de Est a Europei, al doilea stat românesc, lipsit de orice resurse, cu o populaţie debusolată şi rămăşiţe ale unei armate de ocupaţie pe o parte a teritoriului, nu e capabilă să-şi stabilizeze situaţia internă, să-şi restabilească integritatea teritorială, iar, economic, e unul dintre cele mai sărace state de pe continent.

Dezideratul regăsirii românilor din teritoriile româneşti istorice a existat mereu. În acest an el a reînceput să fie promovat cu o forţă nouă şi pentru că, la 16 mai, se împlinesc 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi societatea trebuie sensibilizată asupra faptului.

„Consiliul Unirii” se va ocupa de instituţionalizare după 16 mai. Deocamdată, prin consens, există un grup de opt copreşedinţi, care sunt grupul de coordonare a acţiunilor, o parte prezenţi aici. Lipsesc scriitorul Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor, membru de onoare al Academiei Române, care ne-a rugat să vă transmitem salutul său, Gheorghe Mârzencu, membru ai Asociaţiei obşteşti ”Memoria victimelor regimului totalitar comunist”, şi Timotei Ţurcanu, inginer, care are elaborate un concept şi mai multe proiecte de cooperare social-economică în spaţiul românesc.

Printre fondatorii Consiliului Unirii sunt dnii Mircea Druc şi Ilie Ilaşcu, şi istoricul academician Alexandru Moşanu, preşedintele Parlamentului care a votat Independenţa celui de-al doilea stat românesc de URSS. Toată lista aderenţilor, care se actualizează zilnic, este afişată pe site-ul www.consiliul-unirii.ro. Pînă acum au aderat circa 50 de asociaţii din 9 state, unde locuiesc români, şapte partide extraparlamentare, reprezentanţi ai unor partide parlamentare, un mare număr de simpli români unionişti.

Un obiectiv important ce a determinat reconstituirea Consiliul Unirii, care se va amplifica într-o platformă cuprinzînd toate regiunile celor două state româneşti, a fost demararea procesului de coagulare a forțelor unioniste active – un proces inedit şi dificil, dar inevitabil, de aceea exprimăm recunoştinţă tuturor celor ce contribuie la unificarea şi consolidarea forţelor unioniste.

Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova menţionează că, “pe 27 august 1991, populaţia românească şi alogenii convieţuitori din stînga Nistrului şi-au proclamat Independenţa, dorind să scuture jugul colonial ruso-sovietic şi să deschidă calea spre reîntregirea neamului românesc”, însă “anii ce s-au scurs au demonstrat că noul stat nu numai că nu-şi realizează obiectivele fixate în Actul din 27 August 1991, ci se îndepărtează de acestea. (…)

Consiliul Unirii consideră că salvarea identităţii naţionale, a limbii şi a culturii româneşti poate fi asigurată doar prin reunirea Republicii Moldova cu România.”

În plan economic un program de sprijinire a reunificării celor două state româneşti ar fi un plan Marshall, ce ar însemna un suport vestic în condiţiile omogenizării rapide a spaţiului românesc de pe ambele maluri de Prut – ceea ce ar face ca Moldova de Est să renască. Este vorba de un plan comun cu Europa, în primul rînd cu România, după scenariul german. Consiliul Unirii propune societăţii de pe ambele maluri ale Prutului, preluarea acestul plan-model german de modernizare multidimensională cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, cu sincronizarea proceselor socio-economice din spaţiul de pe ambele maluri ale Prutului.

Toată lumea cunoaşte că în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, arsă de forţele antiromâneşti, dar reconstituită de semnatarii ei, sunt explicate toate argumentele de ordin juridic şi istoric, ce ne îndreptăţesc să dorim reîntregirea neamului românesc. Nu le vom reitera astăzi. Ceea ce vom aminti este că noi împărtăşim convingerea că viitorul nostru, al poporului roman de pe cele două maluri de Prut, trebuie decis urmându-se modelul german, calea germană, pornind de la două repere politico-juridice:

“Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova a luat act de faptul că, în declaraţiile lor, Parlamentele multor state au considerat înţelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. şi Guvernul Germaniei, ca nulă ab initio şi au cerut lichidarea consecinţelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat şi de Conferinţa internaţionala „Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele sale pentru Basarabia”, prin Declaraţia de la Chişinău, adoptată la 28 iunie 1991.” Noi, cei care am constituit Consiliul Unirii, considerăm că a sosit momentul să declarăm deschis că nu mai dorim să existăm în această nedreptate istorică, de aceea cerem recunoaşterea de către politicienii de pe ambele maluri ale Prutului a dreptului românilor de a fi din nou împreună, prin lichidarea efectivă a consecinţelor Pactului criminal Hitler-Stalin.

În Declaraţia de Independenţă există postulatul: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”

Noi, cei care pledăm pentru revenirea teritoriilor istorice româneşti la Patria-mamă România, vrem să le redăm conaţionalilor încrederea că viaţa lor, împreună cu fraţii români, va fi una bună, sigură, iar copiii lor vor avea un viitor demn. Unirea trebuie să fie opera noastră, în baza voinţei românilor.

Voi menţiona, în final, că întreg nomenclatorul acţiunilor Consiliului Unirii este expus pe site-ul menţionat, pe 25 martie a avut loc un Marş al Unirii în Chişinău, organizat de Platforma civică “Acţiunea-2012” şi sprijinit de Consiliul Unirii şi de Forul Democrat al Românilor. Pentru 13 şi 16 mai a fost aprobat un program amplu de acţiuni, care include un Marş, o acţiune culturală patriotică amplă şi o retragere cu torţe. Despre toate acestea se poate citi pe resursele media ale Consiliului Unirii, pe portalul www.union.md şi pe alte resurse de Internet. Vă mulţumesc pentru atenţie.

În continuare a vorbit dnii Ştefan Maimescu, Mircea Druc, Victor Crăciun, gen. Mircea Chelaru, Gheorghe Viţă, Valeriu Ciubotaru, Anatol Caraman şi alţi membri ai Consiliului Unirii.

Gheorghe Viţă, preşedintele Uniunii Românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, despre cetăţenia română: “România este obligată să modifice articolul 11 din Legea cetăţeniei române – ca fiind neconstituţional”

La momentul destrămării Uniunii Sovietice, Parlamentul României avea obligaţia sa repună imediat, in drepturile cetatenesti, pe romanii din Basarabia, Nordul Bucovinei si din Tinutul Herta, printr-o simplă hotarire:

„Cetatenii romani şi descendenţii lor pînă la gradul III, din teritoriile ocupate de Uniunea Sovietica – stat care nu mai există, care potrivit legilor în viguare pînă la 23 august 1944 se bucurau de naţionalitatea română se repun in drepturile lor cetatenesti.”

Se are in vedere ca Parlamentul Romaniei avea obligatia sa adopte un asemenea document, prin care romanii din teritoriile romanesti ocupate în urma consecinţerlor pactului Rebentrop-Molotov să fie repusi in drepturile lor cetatenesti imediat dupa căderea imperiului sovietic.

Astfel de hotarire, daca avea sa fi fost adoptată, elimina calvarul de redobindire a cetateniei romane de catre basarabeni, bucovineni si herteni. La 1 martie 1991, Parlamentul Romaniei adopta Legea nr.21 cu privire la cetatenia romana, unde, conform articolului 10 din prezenta Lege, „Fostii cetateni romani, care au pierdut cetatenia romana in conditii neimputabile lor, o pot redobândi la cerere.”

Si iata, sub incidenta acestui blestemat art.10 –1 mai tirziu art.11, din Legea Speciala, au cazut si romanii din Basarabia, cu toate ca ei nu au pierdut niciodata cetatenia romana, nu au renuntat la ea si nu au fost privati de cetăţenia română sub nici o alta forma.

Conform art.5, alineatul 2 din Constituţia Romaniei “Cetăţenia dobândită prin naştere nu poate fi retrasă”. Art.11 din Legea nr.21/1991- contravine Constituţiei şi este neconstituţional.

Pentru aceasta, Consiliul Unirii propune Legislativului de la Bucureşti, pentru a fi înaintate spre dezbateri, două proiecte de Lege prin care, odată cu adoptarea lor, se va pune capăt calvarului redobândirii cetăţeniei române.

 PARLAMENTUL ROMÂNIEI

LEGE – PROIECT

Despre modificarea şi completarea art.43 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. 43 alin (4) se modifică şi va avea următorul conţinut:

(4) Cetatenii romani, şi descendenţii lor până la gradul III, ale caror acte de stare civila au fost inregistrate in localitati care au apartinut Romaniei, iar in prezent se gasesc pe teritoriul altor state pot solicita intocmirea actelor de stare civila la toate Direcţiile Judeţene de Stare Civilă din Romania, în baza extrasului de pe actul de stare civila ce se gaseste in pastrarea Arhivelor Nationale din aceste state. Transcrierea extraselor, duplicatelor de naştere in registrele de stare civila române se face cu aprobarea primarului unitatii administrativ-teritoriale de la locul solicitării transcrierii, si cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judetean de evidenta a persoanei sau, dupa caz, al Directiei Generale de Evidenta a Persoanelor a Municipiului Bucuresti.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

PRESEDINTELE SENATULUI

EXPUNERE DE MOTIVE

pe marginea proiectului de lege privind modificarea şi completarea art.43 din Legea nr. 119/1996 cu cu privire la actele de stare civila

Condamnarea oficială a regimului comunist şi intrarea României în Uniunnea Europeană au deschis şi calea înlăturării unor consecinţe nefaste ale ocupaţiei sovietice, efectele care persistă şi astăzi neputând fi înlăturate decât prin măsuri reparatorii efective.

Întârziată impardonabil, recunoaşterea (termen distinct de dobândire sau re-dobândire şi de care ne delimităm) cetăţeniei române pentru acele persoane care au dobândit-o prin naştere cetatenia romana sau care au dobândit-o ca locuitori ai Regatului României până la ocuparea de către URSS la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial a ţării noastre (începând cu Basarabia inclusiv Sudul, cu Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa), precum şi pentru descendenţii lor, trebuie să se facă printr-o procedură simplificată.

Era de aşteptat ca după 1989 printr-o modificare a legii speciale cu efect reparatoriu, Statul Român să recunoască în bloc, drepturile (rezultând din calitatea de cetăţean român) acestor persoane şi descendenţilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativă să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei cu eliberarea actelor de stare civilă şi de identitate. Redobândirea cetăţeniei Române în temeul art.11 din Legea special nu se referă la cetăţenii români şi descendenţii lor de până la gradul III, care locuesc pe teritoriile care au fost sub jurisdicţia Regatului Român până după cel de-al doilea razboi mondial.

Cetăţenii români din aceste teritorii, nici nu pot formula o asemenea cerere de redobandire a cetateniei române pe adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti pentru simplul motiv ca nu au pierdut si nici nu li-a fost retrasa cetatenia romana pe care au dobandit-o prin nastere (iar descendenţii lor sunt cetateani romani nascuti in strainatate din parinti cetateni romani).

În conditiile in care situatia acetor cetăţeni români nu se incadreaza in niciuna din situatiile pentru dobandirea, acordarea sau redobandirea cetateniei romane prevazute de legea 21/ 1991, fiindcă nu există nici un act normativ, unde Românii Basarabeni să fi fost lipsiţi de cetăţenia română situaţia lor se încadreză perfect în prevederele art 43 aliniatul 4 din Legea nr.119/1996 ” Cu privire la actele de stare civilă” Potrivit Legii nr.793, pentru reglementarea cetăţeniei a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicată în Monitorul Oficial nr.209 din 06 septembrie 1941 şi regulamentul nr.15, cu privire la constatarea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord, publicat în Monitorul Oficial nr. 119 din 26 mai 1942, (Legi neabrogate pînă în prezent), locuitorii Basarabiei, Bucovinei de Nord şi Ţinutul Herţa au dobândit cetăţenia română prin naştere, fapt dovedit prin legea şi regulamentul sus indicat.

Conform art.5 alineatul 2 lit. b, a Legii cetăţeniei române nr.21/l99l, modificată şi completată, copiii născuţi din părinţi cetăţeni români în afara României sunt cetăţeni români. Descendenţii până la gradul trei a cetăţenilor români născuţi în aceste teritorii sunt cetăţeani români. În aşa mod, ei au dobândit cetăţenia română în străinătate, fiind născuti din părinţi cetăţeni români. Conform art. 5 alineatul (2) din Constitutia Romaniei, cetaţenia română nu poate fi retrasă aceluia care au dobindit-o prin naştere. În aceste condiţii situaţia lor se circumscrie dispoziţiilor art. 5 alineat 2 din Constituţia României şi art. 5 alineat 2 lit. b din Legea 21/1991, în sensul că sunt cetăţeani români cei născuti în străinătate dacă unul din părinţi este cetăţean român.

Conform art.43, alineatul (4),(varianta propusa spre modificare) din legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cetăţenii români şi descentenţii lor până la gradul III ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea, transcrierera şi eliberarea actelor de stare civilă.

Locuitorii din Basarabia şi Nordul Bucovinei, care s-au născut pe teritoriul României până la 23 august 1944, şi descendenţii lor până la gradul III, au naţionalitate română. Toţi românii din localităţile indicate în Legea Administrativă nr.1570 din 15 iulie 1938, publicată în Monitorul Oficial al României cu nr.187 din 14 august 1938, care au fost ocupate de URSS la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, îşi pot transcrie actele de stare civilă, prezentînd extrasele (duplicatele) din Arhivele Naţionale. În prezent extrasele certificatelor de naştere ale acestor cetăţeni români se află pe teritoriul altor state – Republica Moldova şi Ucraina. Cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul III, din teritoriile sus indicate, li se poata întocmi şi elibera acte de stare civilă la toate Direcţiile Judeţene de Stare civilă din România. Redobândirea cetăţeniei române nu se referă la Românii din Basarabia, Nordul Bucovinei şi Tinutul Herţa.

Octavian Căpăţină:

Propuneri ale Consiliului Unirii către Executivele şi Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti privind integrarea economică a celor două state în beneficiul cetăţenilor:

UNIREA ECONOMICĂ – un proces şi o necesitate economică

  1. De ce, în dreapta Prutului, să aducem produse alimentare, fructe şi legume din Occident sau din orientul apropriat, de regulă provenind din exploataţii INDUSTRIALE bazate pe nisip, apă recirculată şi chimicale?
  2. De ce atunci când avem, în mod mirific, produse de excepţie, în lume, cum e vinul, nu întreprindem o acţiune comună de promovare? Acţiuni separate ar fi mai păguboase decât actuala lipsă de acţiune, ar fi acţiuni de canibalizare.
  3. De ce Guvernul de la Bucureşti să nu folosească expertiza Chişinăului în spaţiul ex- sovietic şi Guvernul de la Chişinău să nu folosească expertiza Bucureştiului în raporturile cu UE?

Deziderate comune ale oricărui producător şi ale oricărui consumator, fie el situat pe un mal sau altul al Prutului:

 

  • Lărgirea pieţei interne în mod particular, azi, poate fi şi un mod de supravieţuire atât pentru întreprinderile mici sau mijlocii cât şi pentru cele mari.
  • Diversificarea ofertei este în beneficiul consumatorului prin diversitate şi concurenţa preţurilor.

Propuneri concrete

  1. Examinarea reciprocă, într-o şedinţă comună, a executivelor a listelor de importuri şi exporturi şi stabilirea unor protocoale privind schimbul reciproc de produse de interes pentru fiecare parte
  2. Reducerea a taxelor vamale la o valoare simbolica pe Prut la anumite categorii de produse indigene destinate pieţelor interne şi fixarea unui nivel al schimburilor reciproce la cel puţin 1 miliard de euro anual.
  3. Reducerea evaziunii fiscale pentru importuri (România), în special de produse agricole din Orient.
  4. Înfiinţarea unei bănci comerciale comune, Bucureşti-Chişinău, pentru facilitarea acţiunilor comerciale de amploare.
  5. Deschiderea şi accesarea unor linii de credit nerambursabil pentru dezvoltarea infrastructurii energetice (6) şi a infrastructurii de transport (7) dintre UE şi Moldova.
  6. Integrarea energetică a Chişinăului în Uniunea Europeană. Această integrare energetică presupune între altele şi diversificarea liniilor interconexiune de înaltă tensiune, realizarea de conducte de gaze naturale, înfiinţarea de depozite subterane pentru gaze naturale, înfiinţarea de facilităţi de stocare a energiei în depozite de aer comprimat în mine părăsite, dezvoltarea de parcuri eoliene în stânga Prutului etc.
  7. Integrarea europeana a Moldovei ar presupune cel puţin conectarea Chişinăului prin Iaşi la coridorul pan european IX printr-o autostradă şi conectarea pe cale ferată europeană pe relaţia Chişinău, Iaşi, Bacău, Braşov (Arad).

 Către Parlamentele şi Guvernele României

şi ale Republicii Moldova

REZOLUŢIA DE LA BUCUREŞTI

a Consiliului Unirii, consacrată comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Ţarist

La 16 mai 2012, se împlinesc 200 de ani de la încheierea Tratatului de pace de la Bucureşti, semnat între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, în urma cărui fapt Imperiul Ţarist a ocupat o parte din teritoriul vechiului Principat al Moldovei, după ce se pierduse Bucovina, în 1774.

Prin articolele 4 şi 5, trecea, în componenţa Imperiului Rus, un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăţi, 17 oraşe şi 695 de sate (conform recensământului ordonat de autorităţile ţariste în 1817), adică ţinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpuşna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ţinutului Iaşilor şi Bugeacul.

Cedarea s-a făcut cu încălcarea tratatelor în vigoare şi a dreptului internaţional (valabil în epocă), deoarece Moldova nu era o provinice turcă.

Actul din 1812 a fost începutul calvarului, cu efecte grave, suportate aproape două sute de ani de către populaţia dintre Prut şi Nistru.

Pornind de la această dramatică istorie, Consiliul Unirii, care include un număr mare de aderenţi la platformă unionistă prin asociaţii din spaţiul istoric românesc şi din comunităţile de peste hotare, prin partide de pe ambele maluri ale Prutului, propune Parlamentelor şi Guvernelor României şi ale Republicii Moldova, Bisericii Ortodoxe Române şi presei – româneşti şi de pretutindeni – să adopte şi să sprijine următorul Program de acţiuni şi manifestări naţionale „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812 şi a victimelor acestei ocupaţii”:

1.      Să se ţină o şedinţă reunită a Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, în care să se evoce evenimentele tragice de acum 200 de ani pentru partea de est a Moldovei şi să fie comemorate victimele ocupaţiei ruso-sovietice din stînga Prutului.

2.      Guvernele de la Bucureşti şi de la Chişinău să adopte o Poziţie comună în legătură cu ziua de 16 mai 2012 şi să o declare drept Zi de doliu, pentru comemorarea celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei şi a victimelor ocupaţiei. În această zi să fie coborâte în bernă Drapelele de stat la Chişinău şi la Bucureşti (unde a fost semnat odiosul Tratat), precum şi în alte localităţi ale Republicii Moldova şi ale României.

3.      Ca un act reparatoriu, acum, în anul 2012, cînd se împlinesc 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei, Parlamentul României să modifice art.11 din Legea cetăţeniei române nr.21/91 şi art.43, alineat 4, din Legea actelor de stare civilă, în ceea ce priveşte calitatea de cetăţean român a locuitorilor din Basarabia şi nordul Bucovinei, după care, la autoritatea administrativă, să se facă simple verificări şi înregistrări în evidenţa populaţiei, cu eliberarea actelor de stare civilă.

4.      Autorităţile administraţiei publice locale să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni dedicate Zilei comemorării a 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.

5.      Să se facă angajamente politice publice ferme şi să se asigure fondurile financiare necesare pentru ridicarea Memorialului Patimilor Româneşti, a cărui motivatie a fost adoptată ca document politic în plenul Senatului României încă din anul 2009 (documentul se ataşează).

6.      Să se creeze, cu suportul Guvernului român, un Muzeu la Bucureşti şi un Muzeu la Chişinău al victimelor celor 200 de ani de ocupaţie (la Chişinău – vizavi de Ambasada Rusiei).

7.      Să fie dezvelită o placă comemorativă „Anul 1812 – Raptul Basarabiei” pe clădirea „Hanului Manuc”, de la Bucureşti, în care s-a semnat tratatul.

8.      Biserica Ortodoxă Română să introducă, în discursul evanghelic, referiri la impactul tragic asupra neamului românesc al desprinderii acestui teritoriu, să îndemne la momente de doliu pentru victimele regimurilor totalitare din Basarabia în memoria celor ce au avut de suferit şi care au murit în numele creştinătăţii şi al neamului românesc, contribuind la propăşirea limbii şi a culturii româneşti. În ziua de 16 mai 2012, bisericile, la ora 17.00, să bată clopotele în semn de doliu şi să fie păstrat, pe teritoriul Republicii Moldova şi al României, un moment de reculegere.

9.      Recomandăm ziarelor şi televiziunilor din cele două state româneşti şi mass media românească din întreaga lume să marcheze evenimentul prin menţionarea, în jurnalele de ştiri, a semnificaţiei zilei de 16 mai şi transmiterea informaţiilor despre acţiunile de comemorare a celor 200 de ani de la dezmembrarea Ţării Moldovei.

Hanul lui Manuc – Bucuresti

19 Aprilie 2012

Toti participantii la conferinta de la Conferinta oferita la Bucuresti au fost invitati sa participe la actiunile sprijinite de Consiliul Unirii La Chisinau

Loading Facebook Comments ...

20 Comments

Add a Comment
  1. POATE CUIVA ACESTE MISCARI SI LUARI DE POZITIE I SE PAR FLEACURI, INSA SUNT PASI CLARI SI COERENTI SPRE O CONSTRUCTIE IMPORTANTA!

  2. Foarte greu merge drumul spre UNIRE imi este frica ca pina vom ajunge la UNIRE ne vom trezi mai repede in uniunea euroasiatica URSS-2

  3. RM daca accepta federalizarea cu Transnistria atunci adio Unirea-UE si buna ziua URSS-2

  4. 23 Aprilie 2012

    Dungaciu:Rusia a dat semnalul federalizării R. Moldova, versiune sugerată, tacit şi explicit, şi de unele capitale europene. Şantajul cu România şi cu posibila recunoaştere a Transnistriei (echivalenţa cu Kosovo) este parte a acestui scenariu. Nu independenţa se joacă acum, ci federalizarea RM cu prezenţa rusească pe teren! Chişinăul va fi şantajat cu independenţa, ca să accepte federalizarea, adică transnistrizarea republicii. Ideea de identitate românească va deveni tabu, pentru că şi acesta este element de şantaj. Interesul spaţiului euroatlantic pentru regiune este minor, mai ales în comparaţie cu anul 2003, anul memorandumului Kozak. America «resetează» cu Rusia şi aşteaptă alegerile, europenii sunt dezinteresaţi, doar nemţii par decişi să rezolve conflictul, punând alături de ruşi presiuni enorme pe un Chişinău care acum culege roadele mielului care suge de la două oi. În realitate, bâlbele şi confuziile Chişinăului par să sugereze că RM nu se află cu adevărat la masa de negocieri. Dar, după cum spune o veche butadă, dacă nu eşti la masă, atunci rişti să fii în meniu!”.

    „în loc ca şi Chişinăul să clarifice aceste lucruri şi să ceară precizări limpezi de la Moscova, tace şi se complace. Mai mult, creează o confuzie şi mai mare: toţi oficialii RM se întâlnesc, practic, cu Rogozin, Chişinăul acceptă egalitatea părţilor (RM şi Transnistria), după ce refuzase ani în şir, iar ideea egalităţii era ideea care stătea la baza Memorandumului Kozak! Cedează şi în chestiunea Consulatului rus în Transnistria, după ce s-a opus două zile înainte. Mai mult, nu retrage ambasadorul de la Moscova după ce acesta justificase prezenţa rusească în regiune! Dincolo de presiunea rusească, este inexplicabilă poziţia Chişinăului, extrem de şubredă şi de concesivă”.

    http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/putin-muta-agresiv-cu-rogozin-261596.html

  5. Tacera la Chisinau nu pute a bine……………

  6. 24 Aprilie 2012

    Constantin Tănase:

    Ziceam odată ca nu cumva să ajungem să-l regretăm pe Voronin… Uite că am ajuns. Voronin, antiromân de rasă, cel puţin într-o situaţie concretă, a avut curajul să-i spună „NU!” lui Putin. Actualii lideri nu au acest curaj măcar în faţa unui clovn şi şarlatan politic cum e Rogozin. Ba mai mult, se creează impresia că demnitatea şi suveranitatea acestui stat sunt sacrificate pe altarul orgoliilor şi reglărilor de conturi între liderii Alianţei, fiindcă lupta dintre ei nu s-a încheiat, iar liniştea actuală din sânul Alianţei e o linişte dinaintea furtunii. Astfel, mă întreb: de ce trebuia şeful statului, Nicolae Timofti, să-i facă atâta cinste unui şovin de talia lui Rogozin, chiar dacă se presupune că acesta e „omul ţarului Vladimir”? Cine şi cu ce scop i-a „organizat” preşedintelui Timofti această întâlnire cu Rogozin? Ce a obţinut Moldova din această întâlnire – declaraţiile obraznice ale rusului despre „unionismul” conducătorilor R. Moldova. De ce nu a fost ignorat, de ce i s-a acordat atâta importanţă?

    http://www.timpul.md/articol/de-ce-astazi-statalitatea-r–moldova-e-aparata-doar-de-unionisti-33253.html

  7. eu am scHris mai inaite ca imi pare ca aceia ce nu au facut Lucinschii si Voronin adica federalizarea RM o vor face actualii guvernati din AIE……………

  8. federalizarea inseamna ca Transnistria va putea influenta(va avea dreptul de veto in parlamentul federal) politica interna si extera a statului federal….

  9. anul trecut pe bloguri in net a aparut informatia ca la Berlin si Moscova este deja schrisa si o noua constitutie a noului stat federal RM+Transnistria care va fi adoptata prin referendum care se va petrece pe ambele maluri a Nistrului…

  10. Unirea este o datorie, este implinirea unui juramant, este visul generatilor trecute si presente. Multumim Consiliului Unirii pentru eforturile extraordinare depuse in slujba acestui ideal, eforturi care in curand vor atinge acea masa critica de unde nu va mai fi intoarcere : UNIREA
    Va multumim pentru tot cea ce faceti.

  11. UN ALT ACCIDENT SUSPECT:
    profesorul TUDOR ARNAUT:
    ———————————————–

    IN MEMORIAM:
    ———————————————–
    „Dna Ana Blandiana la USM: eveniment ştiinţific deosebit”
    Luni, 26 Martie 2012
    http://vox.publika.md/stiinta/dna-ana-blandiana-la-usm-eveniment-stiintific-deosebit-203461.html
    ——————————————————————–

    Adunarea a fost deschisă de domnul Petre Guran,
    directorul Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău.

    Domnul dr. Tudor Arnăut, prorector al USM l-a invitat pe dl Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, pentru a prezenta succint expoziţia din holul Sălii Senatului USM, referitoare la Actul Unirii Basarabiei cu România.

    A continuat dl Tudor Arnăut.
    Domnia sa a vorbit cuvinte elogioase la adresa doamnei Ana Blandiana, poetă, Președinte al Consiliului Director al Fundaţiei Academia Civică prezentă la eveniment, alături de scriitorul, dl Romulus Rusan, Director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului. Având în vederea contribuţia importantă a doamnei Ana Blandiana la recuperarea memoriilor celor ce au pătimit sub regimul comunist şi cu ocazia zilei de naştere, conducerea USM i-a oferit Diploma de Onoare şi Medalia USM.
    ————————————————————–

    Redobândirea cetăţeniei române.
    Listele persoanelor care depun jurământul pe 27 septembrie
    Publicat pe 21 Septembrie 2010 Anno Domini, la 23:44

    http://inconstantin.ro/2010/09/redobandirea-cetateniei-romane-listele-persoanelor-care-depun-juramantul-pe-27-septembrie.html

    Se repetă situaţia din 13 septembrie cu 3 liste în aceeaşi zi. Depunerea jurământului de credinţă faţă de România va avea loc în ziua de 27 septembrie 2010, la ora 07:30, la ora 11:30 şi la ora 15:30, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii din B-dul Regina Elisabeta nr. 53 (vis-à-vis de Parcul Cişmigiu). Persoanele care şi-au redobândit cetăţenia română şi care vor depune jurământul în această zi vor trebui să prezinte un act de identitate (paşaportul, permisul de şedere permanentă sau cartea de rezidenţă, plus 2 fotografii tip legitimaţie).
    ——————————
    Listele persoanelor care depun jurământul pe 27 septembrie. ora 11:30

    NR. CRT. NUMELE ŞI PRENUMELE DATA NAŞTERII

    1. ANTON MARGARETA 03.01.1977
    2. ANTON SERGIU 01.06.1975
    3. ARAPU VALENTIN 14.07.1972
    4. ARNAUT TUDOR 31.01.1959
    etc.
    —————————————————
    LANSAREA REVISTEI « ATELIER » – « PUNCT TERMINUS » AL TABEREI DE VARĂ « JURNALIŞTI PENTRU PATRIMONIU » – EDIŢIA 2011

    Urmare a susţinerii activităţii Taberei de vară « Jurnalişti pentru patrimoniu » desfăşurată în perioada 11 – 19 august 2011 în municipiul Brăila şi în spaţiul cultural – patrimonial situat în proximitatea acesteia, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Brăila a fost invitată să participe şi a participat, în data de 24 februarie 2012, la lansarea Revistei «Atelier», ediţie specială în cadrul proiectului « Jurnalişti pentru patrimoniu », precum şi la Colocviul Interuniversitar « Presa pentru tineret – arena spiritului civic » , manifestări organizate de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Stat din Moldova şi desfăşurată în Sala Senatului Universităţii.
    Un cuvânt de deschidere:
    Tudor Arnăut – Prorector al Universităţii de Stat din Moldova,

    http://www.braila.djc.ro/DocumenteHtml.aspx?ID=7585
    —————————————————————————-

    Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni anunţă continuarea programului „Oră de istorie la muzeu” lansat în anul 2009, printr-o nouă invitaţie la o oră de istorie, în data de 02 noiembrie 2011 de la ora 1400.

    Titlul prezentării este
    „Noi vestigii arheologice din mileniul I a. Chr. în Basarabia”.
    Invitat special este dr. Tudor Arnăut, de la Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, care va susţine lecţia deschisă în amfiteatrul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, în cadrul Cercului de Arheologie.

    http://www.mesageruldecovasna.ro/stiri/o-noua-%E2%80%9Eora-de-istorie-la-muzeu%E2%80%9D/

    ———————————————————–
    Poliţia presupune că şoferul care ar fi provocat accidentul
    era în stare de ebrietate.

    http://www.prime.md/ro/news/tragedie-de-blajini-la-cantemir-2015825/
    ————————————————————

  12. un articol exceptional prin claritatea sa pe linie economica , care dezvaluie falimentul maimutoilor ” statalisti” scris de bogdan tirdea … Republica Moldova: un stat care se poate prăbuși sau cine va pune capăt haosului?
    Bogdan Țîrdea – 25/04/2012

    După 3 ani de guvernare al AIE, 8 al PCRM, 3 al ADR, 4 al PDAM, și încă 4 al FP, devine clar un singur lucru – sistemul politic și economic moldovenesc nu funcționează. Cel puțin, nu funcționează adecvat.

    Puterea e dedublată: AIE conduce o jumătate de țară, Congresul Civic încearcă să conducă a doua jumătate. Sistemul este sfâșiat și zguduit de conflicte permanente. Elitele se întrec în discreditarea statului, justiției, constituției. La toamnă am putea avea vreo 5 referendumuri, ceea ce pe lângă faptul că este un absurd politic și juridic, erodează însuși sistemul politic.

    Găgăuzia își fortifică propria statalitate, Transnistria se integrează latent cu Rusia, (adoptă legi rusești, permite rubla rusească ca monedă de circulație, vinde proprietățile sale Rusiei, participă la alegeri în Dumă, cere deschiderea de consulate rusești, introduce programele rusești în sistemul de învățământ etc.), iar RM, dacă e să dăm crezare unor experți ucraineni și ruși (ex: Vitalii Kulic, Stanislav Belkovsckii, Modest Kolerov) – cu România.

    În 20 de ani am edificat o societate sfâșiată, un stat slab, nimerit în zona de intersecție a unor interese geopolitice puternice, care în orice moment poate fi sfâșiat între actorii regionali (Transnistria – de Rusia, RM – de România, Găgăuzia – de Turcia sau Rusia, raionul Taraclia – de Bulgaria).

    În mass-media deja se speculează ideea, că Rusia ar putea amplasa în Transnistria o bază militară, rachete Iskander sau o stație radar „Voronej”. Vlad Socor este mai «optimist», declarând că Rusia se îndreaptă spre recunoașterea de facto a Transnistriei ca fiind separată de Republica Moldova. Deci, în viitor ne putem ciocni cu dezasamblarea definitivă a statului, scindarea ireconciliabilă a societății.

    Sistemul se poate prabusi…

    Deși în 1991, elitele ne promiteau că independența ne va face mai prosperi, fiindcă nu vom hrăni «ocupanții» ci pe noi înșine, situația, din păcate, este așa cum este. PIB-ul RM așa și nu a depășit PIB-ul din 1990. Industria a dispărut aproape cu desăvârșire, constituind doar 12-15% din PIB. Sistemul medical, educațional, nemaivorbind de infrastructură au degradat sesizabil, fiind cu mult sub media celor de la startul tranziției.

    Astfel, RM rămâne «campioană» europeană la hepatite, boli cardiovasculare, tuberculoză, mortalitate infantilă, divorțuri (peste 50% familii divorțează în primii doi-trei ani de la căsătorie), longevitatea vietii (68-69 pentru RM, 79 pentru UE), nivel de urbanizare (40% locuiesc în orașe în RM, 70-80% în UE), saracie. Un studiu al Băncii Mondiale ne plasa prin 2006 pe penultimul loc în lume după calitatea drumurilor… Alte cercetari internaționale ne-au recunoscut campioni mondiali la consumul de alcool, depășind chiar Rusia, Finlanda și Cehia!

    Nu funcționează eficient economia, justiția, sistemul de învățământ, de protecție socială și de ocrotire a sănătății.

    Mecanismul de protecție socială a populației este unul degradant, care riscă să se prăbușească în următorii 5-10 ani, din cauza creșterii dramatice a numărului pensionarilor și reducerii populației economic active. Raportul de apr.1,5 pensionari la un lucrător este unul catastrofal, fiindcă normal ar fi 3 lucrători la un pensionar. Argumentul e la suprafață: venitul mediu al majorității populației e sub minimul de existență, peste 70% sunt săraci. Banca Mondială, într-un raport recent, a atenționat conducerea Moldovei, că ea se poate confrunta în viitorii ani cu riscul creșterii sărăciei, și chiar a subnutriției. FMI ne promite scăderea ritmului de creștere economică.

    La fel, riscă să se prăbușească și paradigma creșterii economice, care se bazează pe transferul resurselor valutare de peste hotare, ce constituia apr.36% din PIB în 2008. O recunoaște chiar ministrul V.Lazăr. Adăugați la toate acestea creditele (azi $ 1, 2 mlrd., datoria globală fiind de peste $ 5,4 mlrd. în 2011, adică 90% din PIB), care vor trebui întoarse în câțiva ani și concluzia va fi una evidentă.

    La capitolul transferuri valutare în structura PIB, ocupam în 2005 al II loc în lume după insula Tongo, în 2006 al III loc în lume, după Haiti și Tongo, fiind urmați de Lesoto, toate trei state dictatoriale prin definiție. În 2009, primul loc e ocupat de Tadjikistan (35% din PIB), stat asiatic dictatorial, al doilea – de RM. Azi ne păstrăm poziția de frunte în primele 10 state ale lumii.

    Exporturile care au crescut cu 50%(!) au la bază mecanismul de reexportare a mărfurilor, care este unul dubios, fiindcă nu este un produs al producției interne, ci externe. Înghețarea creșterii salariilor și pensiilor, recomandat de FMI, are ca efect înghețarea cererii, deci și a creșterii economice.

    Mecanismul de creștere economică, bazat pe transferuri, este unul parazitar, care pe lângă faptul că se poate prăbuși în cel mult 5-10 ani, stimulează autoritarismul politic, favorizează stagnarea reformelor. Subliniem aici, că majoritatea statelor dependente de transferuri, sunt dictaturi.

    Logic apare întrebarea: de ce nu se produc reformele, care ar asigura supraviețuirea sistemului? Explicația, pe lângă interesul de menținere a profiturilor pentru oligarhi, ar fi următoarea: exportând ca și statele petrolierele «resurse naturale», adică umane, sistemul nu are nevoie de reforme, deschidere, competitivitate, demonopolizarea economiei, investiții, etc., fiindcă are un venit garantat de 2 mlrd. dolari transferuri valutare. Plus credite și granturi, datorită conflictului transnistrean, plus, taxe vamale din tranzitul mărfurilor. Respectiv, pentru ce să te modernizezi? Amintesc că în 2001 datoria externă a RM și cea garantată de stat constituia 75% din PIB, în 2009 -13%, în 2012, conform unor date, e în jur de 40%, fiind în creștere continuă. http://www.bizmedia.md/Biznews/R.-Moldova-are-o-datorie-externa-de-aproximativ-55-miliarde-USD.-VEZI-AICI-cui-si-cat-datoram.html)

    Creșterea economică de 4-5% anual, conservează stagnarea și înapoierea, fiind de fapto imitare a miscarii. Ion Sturza recent a declarat, că RM are nevoie de o creștere de cel puțin 8-10% anual pentru a ieși din situația deplorabilă în care se află. Unii economiști vorbesc de 12-15%. În caz contrar, la o creștere de 4-5% care ne așteaptă în următori ani, vom rămâne pe vecie în urma statelor europene.

    AIE și interesul național

    Deputații și miniștrii, în loc să concentreze pe elaborarea in regim de urgenta a soluțiilor anticriză, implementarea acquis-ului comunitar, reformarea justiției și demonopolizarea economiei, se joacă de-a țara în bumbi. Ministrul protecției sociale (PD) se laudă că 5 mlrd. lei se plătesc în plic, adică nu sunt impozabili. Ministrul economiei (PD) declară că în 5 ani modelul economic moldovenesc se poate prăbuși. Ministrul transporturilor (PL) având un buget fabulos 1 mlrd. lei, promite că până în 2014 nu va fi construit nici un drum nou! Ministrul sănătății (PLDM) ne spune cu mândrie că 66% din populație suferă de boli cronice. Ministrul culturii (PD) nu găsește nimic mai nobil, decât să facă lobby pentru Casa Media, ce aparține renumitului oligarh, interzicând publicitatea în cinematografe. Procuratura în loc să lupte cu criminalii, luptă cu opoziția, amendând recent peste 20 de tineri din PCRM pentru participarea la proteste. Culmea e că unii din păgubași, nici nu au participat la aceste acțiuni! Presedintele CCA M.Pocaznoi, cere de la guvern in cel mai obraznic mod cu putinta, doua automobile de serviciu la pret de 900.000 lei!

    Președintele țării tot e preocupat de probleme «strategice»: isi promoveaza cumnatul la functia de vicepresedinte de raion, accepta limuzine de jumătate de milion de euro, propune pentru judecători salarii de 1500-2000 euro, uitând că media pe economie e apr. 3000 lei (în februarie 2012 a scăzut comparativ cu aceiași lună a 2011).
    Liderul PL e preocupat doar de funcția sa de procuror general.

    V.Plahotniuc promovează înverșunat introducerea sistemului uninominal, care-i va permite să controleze nu doar PD și PL, dar întreg parlamentul.

    PCRM organizează referendumuri, care nu vor da nici un rezultat juridic, în schimb vor spulbera 40-60 mln. lei bugetari. Dacă prin absurd se vor desfășura toate 5 referendumuri – peste 200-300 mln. lei!

    Mi se creează uneori impresia, că elita politică s-a detașat totalmente de realitate, și îi este în cot de problemele reale ale cetățenilor, inventând probleme imaginare.

    O asemenea situație nu mai poate fi tolerată. Dacă republica se pretinde a fi parlamentară, atunci premierul (sau președintele) trebuie să-și asume responsabilitatea pentru situație, cerând și pârghiile respective. Or, haosul și degradarea nu pot dura la infinit, iar fluturarea cu acordul și algoritmul devin deja nu doar ridicole, dar și antidemocratice. Democrația nu înseamnă toleranța față de dezmățul oligarhilor și a funcționarilor corupți. Democrație înseamnă lege, ordine, responsabilitate. Țara are nevoie urgentă nu de lideri de partide, ci, cum ar spune Max Weber, de un Lider Național, un individ carismatic apt să-și asume răspunderea pentru destinul țării. În caz contrar ne ducem de râpă.

    Întrebarea este: cine va opri haosul din Republica Moldova?

  13. vestile apocaliptice continua … Banca Mondială: Către 2050 numărul populaţiei apte de muncă în R. Moldova se va reduce cu o treime
    Banca Mondială: Către 2050 numărul populaţiei apte de muncă în R. Moldova se va reduce cu o treime

    Conform prognozelor Băncii Mondiale, până în anul 2050, ca urmare a fenomenului de îmbătrânire, numărul populaţiei apte de muncă în Repulica Moldova se va reduce cu 33%.

  14. …si cum poti avea pretentia de a adera cit mai repede in ue cind vorbim de o inapoiere generalizata infioratoare a r.moldova fata de europa dezvoltata ? :GALLUP: Piaţa cardurilor de credit este, practic, inexistentă în Republica Moldova . „Piaţa cardurilor de credit este practic inexistentă în Republica Moldova, consideră experții Gallup și Băncii Mondiale. La acest capitol, țara noastră este plasată în aceeași listă cu Republica Arabă, Egipt, Pakistan, Senegal unde mai puţin de 2 la sută din adulți au un card de credit.

    Studiul a fost realizat în 2011, în 148 de țări, pe un eșantion de peste 150 de mii de persoane adulte, cu vârstă mai mare de 15 ani.”

  15. Sunt utile? conferintele de presa la Bucuresti, Iasi, Timisoara…, dar nu vor avea prea mare impact asupra societatii moldovenesti. Cred ca toata vanzoleala , care , de regula, se produce pe la Bucuresti , Timisoara, Baile Herculane… este zadarnica, deoarece unirea nu se face la Bucuresti… Romanii din tara sunt constienti de romanitatea basarabenilor. Problema sunt basarabenii, care-si neaga romanitatea, deci, daca se doreste cu adevarat unirea, urmeaza sa se lucreze in Basarabia. Sa se organizeze conferinte cu participarea unor personalitati marcante prin centrele raionale, prin sate. Sa fie prezenti si locuitorii de prin sate, centre raionale. Ei urmeaza sa fie informati si sa-si asume adevarata lor identitate. Ceea ce faceti voi nu este decat un scancet. Va adunati si va convingeti pe voi ca sunteti romani si ca firesc ar fi sa se uneasca R.Moldova cu Tara.

  16. Pt Gane Zinaida

    Draga, te cunoastem. Ti-ai spus cumva oful pe care il ai toata viata dupa principiul “se-ntindea si n-ajungea”? De ce nu faci, daca le pretinzi ceva altora, mai multe decit ei – ei atit pot. sau crezi ca ceva se face cu aer si apa de la fintina? In afara de articole savanticloase scrise pe cuptor si publicate cu mare satisfactie personala, dar fara impact nu cred ca ai mai facut ceva. Te-a macinat toata viata invidia si rautatea. Brinza buna in burduf de ciine…

  17. Mariane, cand iti da madam Pavlicenco berbecul, sa nu ne uiti. La ce aberatii a debitat in materialul de mai sus merita o friptura de batal efortul de a ii urmari aberatiile.

  18. Puscasu Vlad Irimie

    frica este cel mai bun aliat al Moscovei.

  19. de noapte dietfenra e ca noi doi nu suntem in desert, iar in lumea reala de astazi ai nevoie de bani pentru bucurile si servicii.Succes la visat cai verzi pe pereti, evolutie, lume echilibrata, si eliminarea cursului valutar si salvarea biodiversitatii marmotelor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *