Exprimam multumiri Platformei 
Civice „Actiunea 2012” pentru pozitia facuta publica. Noi am sprijinit aparitia acestei Platforme unioniste, la fel cum am sprijinit constituirea „Miscarii Civice-1812”, a Miscarii „Memoria Neamului” si, la timpul cind a fost necesar, am sprijinit, in fata persecutarilor din partea regimului comunist, PPCD, PL, PLDM si PD. Asteptam ca acum aceste formatiuni sa ii ceara Ministerului Justitiei sa nu-si aroge dreptul de a decide ce e legal si ce nu e legal in R.Moldova ca stat de drept, cum vrea sa devina, in care libertatea de exprimare si pluralismul politic si de opinii nu pot fi sugrumate.
Platforma Civica „Actiunea 2012”: Obiectivul lichidării consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov şi dezideratul Unirii Republicii Moldova cu România nu pot fi interzise prin lege
Platforma Civică Acţiunea 2012 condamnă situaţia fără precedent creată de Ministerul Justiţiei din Republica Moldova, care a refuzat să înregistreze modificările operate de Partidul Naţional Liberal în Statutul său şi care a înaintat o sesizare Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra legalităţii menţionării obiectivului Unirii Republicii Moldova cu România în statutul formaţiunii – transmite Romanian Global News.
„Considerăm nefondate şi discriminatorii demersurile Ministerului 
Justiţiei, care aduc atingere libertăţii de exprimare şi pluralismului politic. Refuzul de a admite existenţa pe scena politică din Republica Moldova a opțiunii unioniste demonstrează o teamă a instituţiilor publice faţă de apropierea de vectorul vestic al Republicii Moldova.
Facem un apel către actuala guvernare din Republica Moldova, care şi-a propus realizarea unor reforme democratice autentice, de a nu permite persecutarea fără temei legal de către o instituţie publică a vreuneia din formaţiunile politice existente sau viitoare. Amintim că Declaraţia de Independenţă adoptată la 27 august 1991 garantează exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale şi a libertăţilor politice ale tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor aparţinând grupurilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase. În acest context, obiectivul lichidării consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov şi dezideratul Unirii Republicii Moldova cu România nu pot fi interzise prin lege.
Sancţionarea ilegală a adevărului istoric va atrage după sine sancţionarea morală a celor care îl dispreţuiesc, care îl ignoră, îl contestă sau cărora le este frică de el.”
Bravo actiunea 2012!
Să ne aducem aminte că înainte de Revoluție, în România populația era de 24 de milioane, dintre care cca. 21 milioane români.
Concluzia mea: trebuie ca românii să trăiască foarte bine în România, atunci nimeni nu va mai pleca și atunci și noi vom dori și mai mult Unirea.
http://voxreport.unimedia.md/2012/02/05/care-ar-trebui-sa-fie-prioritatile-romanilor/
imi vine sa rad-)))imi pare ca aceasta este logica stabila de statalist……
Caderea de populatie nu depinde de nivelu de trai ,in Germania mortalitatea populatie este mai mare decit natalitatea
Germany Demographics Profile 2012
Birth rate.
8.3 births/1,000 population (2011 est.)
Death rate.
10.92 deaths/1,000 population (July 2011 est.)
http://www.indexmundi.com/germany/demographics_profile.html
Chiar sa avut Romania nivelul de trai ca in Germania populatia tot una avea sa scada
http://moiseevalexandrin.wordpress.com/2012/02/05/episcopul-marchel-ataca-alianta-de-guvernamant-la-indicatiile-moscovei/
Intrebarea pentru „Actiunea 2012” si membrii PNL din RM:
In caz daca Uniunea Democrată Maghiară din România ar introduce in statutul sau scopul unirea cu Ugaria, cum ar aplica Ministerul Justitieial din Romania prevederile Constitutiei Romaniei care prevede in art 40 alin. (2) „Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”?
Tradatorilor in PD si PLDM nu poate sa interzice unire moldova cu romania.Ministerul de justitei Oleg Efram,este un barbat anti-roman.El sustine ocupatie si nu vrea NATO de loc.
Pt Angel Bitca
Ti-am raspuns o gramada pe facebook, ce te bagi cu intrebarile tale neroade?
Angel Bitca: Intrebarea pentru „Actiunea 2012” si membrii PNL din RM:
In caz daca Uniunea Democrată Maghiară din România ar introduce in statutul sau scopul unirea cu Ugaria, cum ar aplica Ministerul Justitieial din Romania prevederile Constitutiei Roma…
Vitalia Pavlicenco Da, e voie sa vorbesti despre toate, nu poti iesi cu tapoaiele si furcile. A interzice sa vorbeasca ceva e in stil bolsevic. Cititi decizia Curtii de Apel si a Curtii Supreme de Justiei despre spotul unionist, care spune ca putem vorbi.
Angel Bitca DVS deschideti cutia pandorii care va fi utilizata de fortele obscure din Rusia ! o sa vedeti !
Vitalia Pavlicenco Vai-vai-vai – da in 20 de ani de ce nu ati facut stat? Nu noi deschidem Cutia Pandorei, ci legislatia permite sa se discute orice pentru a se gasi cea mai mare fericire pt oameni. Nimeni nu isi poate asuma ca fericirea consta in asta sau in asta. Se cauta solutii si se iau decizii. Noi propunem solutii, nu noi luam decizii. Mai ca nimic nu intelegi, esti cu minte comunista.
Iata decizia de judecata, citeste, oboseste-ti putin creierasul.
Dosarul: nr.3-3426/10
HOTĂRÂRE In numele Legii
24 august 2010
mun.Chişinău
Colegiul de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău, Având în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul: Marina Anton
Grefier: Aurelia Solomon
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Naţional Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ,
constată:
Partidul Naţional Liberal a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, prin care solicită anularea hotărârii CEC nr.3478 din 20.08.2010 „cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC.
In motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, în urma examinării contestaţiei înaintate de către reprezentantul PCRM la CEC, pe data de 20.08.2010, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.3478 „cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC”, prin care s-a admis parţial contestaţia şi:
– a obligat participantul la referendum republican constituţional, PNL, să retragă spotul electoral contestat din toate instituţiile mass-media;
– a interzis instituţiilor mass-media să difuzeze spotul electoral contestat a participantului la referendumul republican constituţional, PNL;
– s-a remis prezenta hotărâre, cu toate materialele cauzei, Ministerului Justiţiei pentru examinare conform legislaţiei în vigoare.
Reclamantul consideră hotărârea CEC nr.3478 din 20.08.2010 „cii privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC” ca ilegală, fiind emisă cu depăşirea competenţei şi contrar prevederilor legii.
In scopul susţinerii cererii sale, reclamantul prevederile art.32 alin.(l), art.54. alin.(2) din Constituţie, prevederile art.47 şi art.69 ale Codului Electoral, art.10 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, precum şi art.3 a Protocolul 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
De asemenea reclamantul face referire la Hotărârea Curţii Constituţionale privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova nr.55 din 14.10.99, Monitorul Oficial nr.l 18-119/64 din 28.10.1999 şi Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicarea în practica judiciară de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale nr.l7 din 19.06.2000.
Referitor la practica Curţii de la Strasbourg reclamantul menţionează, că libertatea de a comunica informaţii şi idei are o importanţă primordială pentru viaţa politică şi structura democratică a unei ţări. In absenţa acestei libertăţi, este imposibilă organizarea unor scrutine cu adevărat libere. Amestecul autorităţilor naţionale în exercitarea libertăţii de exprimare în cazul de faţă „nu este necesar într-o societate democratică”. In scopul adoptării unei deciziei în conformitate cu cea de a treia exigenţă, trebuie să fie aplicat principiul proporţionalităţii şi să se răspundă la următoarea întrebare: „a fost oare scopul proporţional mijlocului angajat în realizarea lui?”.
Reclamantul menţionează că termenul „scop” implică una sau mai multe valori şi interese arătate pentru a căror protecţie statele sunt autorizate de a interveni în exercitarea libertăţii de exprimare.
Reclamantul în motivarea cerinţelor sale face referire la cauza Bowman v. Regatul Unit din 19.02.1998, unde Curtea de la Strasbourg s-a referit la anumite limitări impuse de legislaţia electorală şi a reţinut în paragraful 41 al hotărârii sale că „libertatea de exprimare prevăzută de art.10 al Convenţiei trebuie examinată în lumina dreptului la alegeri libere, protejat de art.3 al Protocolului nr.l la Convenţie, care prevede că, înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ”.
In alte cauze Curtea de la Strasbourg a menţionat: că „alegerile libere şi libertatea de expresie, în special libertatea dezbaterilor politice formează împreună temelia oricărui sistem democratic (Hotărârea din 02.03.1987 în cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, p.22, § 47 şi Hotărârea din 08.07.1986 pe cauza Lingens v. Austria, p. 26, § 41-42).
Cele două drepturi în opinia reclamantului sânt reciproc corelate şi se susţin unul pe altul: spre exemplu, după cum a observat Curtea în trecut, libertatea de expresie este una din „condiţiile” necesare pentru „asigurarea liberei exprimări a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ” (Hotărârea din 02.03.1987 pe cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt v. Belgia, p. 24, § 54). Din acest motiv, menţionează reclamantul că, este deosebit de important ca, în perioada electorală, să fie permisă circulaţia liberă a opiniilor şi informaţiilor de orice gen.
Reclamantul mai menţionează că nu există nici un început de probă, care să indice că există o necesitate impetuoasă ce ar înclina „balanţa” proporţionalităţii în favoarea admiterii contestaţiei.
Reclamantul indică că mesajul „unirii cu România” a fost utilizat în campaniile electorale anterioare din Republica Moldova şi nu există nici o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale sau vreo hotărâre/deciziei a instanţei judiciare de „sancţionare” a actorilor electorali pentru utilizarea/răspândirea mesajelor respective.
Reclamantul menţionează că, şi-a construit mesajul electoral în alegerile locale din 2007 pe ideea Uniunii Interstatale România – Republica Moldova şi nu a existat nici o contestare la CEC sau vreo decizie CEC pentru interzicerea mesajului şi a spoturilor, care au fost construite pe acest mesaj, în acest sens făcând referire la unele prevederi programatice, care demonstrează că „PNL se pronunţă pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova în formula celui de-al doilea stat românesc. Partidul acceptă cedarea unei părţi din suveranitatea statală doar în cazul formării Uniunii Interstatale România – Republica Moldova şi al aderării la UE”.
In şedinţa instanţei de judecată, reprezentantul reclamantului Partidului Naţional Liberal, Filipp Druţa a susţinut acţiunea şi a solicitat admiterea acesteia.
Reprezentantul CEC, Ruslan Nastas în şedinţa instanţei de judecată, acţiunea nu a recunoscut solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.
Intru susţinerea opiniei sale procedurale a invocat prevederile art.3 alin.(l) din Legea privind partidele politice, art.47 alin.(2) Codul Electoral, art.32 şi art.54 din Constituţie.
Reprezentantul intervenientului accesoriu, PCRM, Serghei Sîrbu, în şedinţa instanţei de judecată acţiunea nu a recunoscut solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră acţiunea întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele considerente.
Potrivit art. 1 (2) al Legii contenciosului administrativ orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.
In conformitate cu prevederile art.2 şi 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ î1 constituie – actul administrativ cu caracter normativ sau individual; contractul administrativ; nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
Noţiunea de “act administrativ” este reglementată atât în art. 2 din Legea contenciosului administrativ, cât şi în Rezoluţia (77) 31 Cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Potrivit acestor reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare.
In şedinţă de judecată s-a stabilit că reclamantul Partidul Naţional Liberal contestă hotărârea Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19 august 2010 a reprezentantului partidului Comuniştilor din Republica Moldova în Comisia Electorală Centrală, Serghei Sîrbu din 20 august 2010, nr.3478, prin care s-a admis parţial contestaţia reprezentantului PCRM în comisia Electorală Centrală, Sergiu Sîrbu, fiind întreprinse următoarele acţiuni:
– a obligat participantul la referendum republican constituţional, PNL, să retragă spotul electoral contestat din toate instituţiile mass-media;
– a interzis instituţiilor mass-media să difuzeze spotul electoral contestat a participantului la referendumul republican constituţional, PNL;
– s-a remis prezenta hotărâre, cu toate materialele cauzei, Ministerului Justiţiei pentru examinare conform legislaţiei în vigoare.
In conformitate cu art. 118 al.(l) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Conform prevederilor art.24 al.(3) Legii contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.
Instanţa de judecată examinând circumstanţele pricinii constată că, CEC a fost sesizată de reprezentantul PCRM în CEC, Sergiu Sîrbu cu o contestaţie privind difuzarea de către PNL a unui spot electoral, prin care se îndeamnă de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010, fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova care va promova unirea cu România.
Potrivit afirmaţiilor intervenientului accesoriu, spotul electoral a fost plasat pe pagina oficială a PNL www. pnl.md.
In şedinţa instanţei de judecată, reclamantul nu a negat faptul difuzării unui spot electoral prin care îndeamnă de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova, care va promova unirea cu România, motiv din care instanţa de judecată în conformitate cu prevederile art. 123 alin.(6) CPC consideră faptul difuzării spotului menţionat ca fiind constatat.
Concomitent, instanţa reţine că, interzicerea difuzării spotului electoral prin care se îndeamnă de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova care va promova unirea cu România reprezintă restrângerea dreptului reclamantului la libertatea exprimării garantat de art. 10 al Convenţiei Europene a drepturilor omului, art.32 alin.(l) din Constituţie, art.47 Cod Electoral.
Potrivit prevederilor art.54 al Constituţiei, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu pot fi supuse altor restrângeri decât celor prevăzute de lege.
Dreptul reclamantului la libera exprimare manifestat în difuzarea spotului electoral fiind realizată în cadrul agitaţiei electorale urmează a fi subordonat exigenţilor legislaţiei electorale.
In temeiul art.47 alin.(2) Codul Electoral, agitaţia electorală poate fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, ocrotirea sănătăţii sau protecţia moralei, protecţia reputaţiei, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Instanţa de judecată reţine că potrivit jurisprudenţei constante a CEDO, orice restrângere a drepturilor garantate de convenţie, inclusiv libertatea exprimării urmează a fi examinată prin prisma regulii „triplului test”.
Potrivit regulii „triplului test” orice măsură restrictivă, care aduce atingere unui drept recunoscut unei persoane se consideră admisibilă dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii: este prescrisă de lege, urmăreşte un scop legitim şi este necesară într-o societate democratică.
Orice restrângere poate fi impusă doar printr-o lege, dispoziţiile căreia trebuie să fie accesibile şi clare, iar redactarea acesteia să nu permită interpretare extensivă. O normă este redactată cu o suficienţă previzibilitate numai atunci când aceasta are un caracter precis, în aşa fel încât să permită oricărei persoane, care la nevoie să-şi poată prevedea la un nivel rezonabil în dependenţă de circumstanţe, consecinţele anumitor acţiuni, enunţuri, ce şi-au găsit reflectare în următoarele speţe: Sunday Times no.l v. UK, nr. 6538/74 din 26 aprilie 1979, § 49, Mitropolia Basarabiei şi alţii v. Moldovei, nr. 54701/99 din 13.12.2001, § 109. în acest sens exigenţa legalităţii nu vizează doar existenţa unei norme legale specifice, care autorizează interferenţa, dar şi calitatea legii, argument reţinut şi în cauza Amann c. Elveţiei nr. 27798/95 din 16.02.2000 § 57).
Instanţa de judecată reţine că respectarea principiului preeminenţei dreptului constituie şi una din exigenţele unui proces echitabil în sensul art.6 §1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Roşea c. Moldovei, nr. 6267/02 din 22.03.2005 § 24).
Inserat în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Statutul Consiliului Europei constituind în acelaşi timp atât un important impuls la adoptarea Convenţiei (Golder c. Regatului Unit al Marei Britanii, nr. 4451/70 din 21/02/1975, § 34), cât şi parte integrantă a Convenţiei în conformitate cu prevederile art.31 alin.(2) al Convenţiei de la Viena, nu poate fi neglijat la soluţionarea pricinilor civile potrivit prevederilor art.2 CPC.
Pârâtului în conformitate cu art.24 alin.(3) al Legii contenciosului administrativ, îi revine obligaţia procesuală de a indica actul legislativ care interzice reclamantului de a publica spoturi electorale similare celui care s-a interzis prin hotărârea CEC contestată precum şi reglementează consecinţele unor asemenea acţiuni manifestate în dreptul CEC de a interzice difuzarea spotului şi obligarea reclamantului de a retrage spotul publicat.
Raportând circumstanţele pricinii la normele de drept enunţate, instanţa constată că pârâtul în şedinţa de judecată a indicat drept temei legal de interzicere reclamantului difuzarea spotului electoral prevederile art.47 alin.(2) Codului Electoral şi art.32 alin.(3) din Constituţie.
Instanţa de judecată examinând în esenţă conţinutul normelor legale susmenţionate ajunge la concluzia că dispoziţiile de blanchetă a acestor norme nu prevăd sancţiuni concrete pentru concurenţii electorali participanţi la agitaţia electorală şi nu conferă pârâtului CEC dreptul de a interzice instituţiilor mass-media să difuzeze spoturi electorale şi/sau de a obliga concurentul electoral să retragă spotul electoral din instituţiile mass-media.
Potrivit art.69 alin.(2) al Codului Electoral, pentru încălcarea legislaţiei electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie poate aplica concurenţilor electorali sancţiuni sub formă de avertisment sau poate solicita aplicarea sancţiunii anulării înregistrării. Or, potrivit prevederilor art.l alin.(3) al Constituţiei Republicii Moldova în lumina interpretărilor date în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale, hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 19.01.1998, publicată în M.O. nr.l2-13/8 din 19.02.1998, una din caracteristicile constituţionale ale statului de drept o constituie obligaţiunea statului, autorităţilor lui publice, instituţiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuţiilor lor stabilite de Constituţie şi legi, or Comisia Electorală Centrală în acest sens nu constituie o excepţie.
Pârâtul indică că, ingerinţa în exerciţiul dreptului reclamantului la libera exprimare a urmărit un scop legitim – asigurarea securităţii naţionale, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii constituţionale.
In speţă, reclamantul prin intermediul spotului publicitar a îndemnat alegătorii de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 fiind ales un preşedinte al Republicii Moldova care va promova unirea cu România.
Instanţa de judecată reţine că, în esenţă îndemnul reclamantului adresat electoratului de a-şi manifesta dreptul de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care împărtăşeşte idei unioniste, nu afectează imediat într-o manieră ilegală integritatea teritorială, suveranitatea statului şi/sau orânduirea constituţională, reprezentând de fapt motivaţia manifestării dreptului de vot „pentru” modificarea constituţiei.
Motivaţia voinţei electoratului, care nu contravine normelor legale şi principiilor democratice exprimată în modul stabilit la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 privind modificarea constituţiei nu poate fi interpretată ca fiind contrară intereselor statului. Or, potrivit principiilor democratice consfinţite de Constituţia Republicii Moldova, poporul este în drept de a vota pentru un candidat la funcţia de preşedinte al ţării care va promova idei unioniste, fie unirea cu România sau alte state sau uniuni de state.
In accepţiunea CEDO, un partid politic poate promova o schimbare a legii sau o schimbare a structurii legale şi constituţionale a statului atât timp cât sunt respectate două condiţii:
– în primul rând mijloacele folosite trebuie să fie legale şi democratice;
– în al doilea rând schimbările propuse trebuie să fie compatibile cu principiile fundamentale democratice (Refah Partisi v. Turciei, nr.41340/98, 41342/98, 41343/98 and41344/98 din 13.02.2003, § 98). Or, obţinerea de către un partid politic exprimarea de către electorat a dreptului de vot în favoarea unui candidat la funcţia de preşedinte, care urmează de a promova anumite idei politice şi/sau motivarea exprimării votului „pentru” în cadrul unui referendum constituţional în vederea obţinerii posibilităţii legale de către electorat de a manifesta în mod direct votul pentru un candidat la funcţia de preşedinte care va promova idei politice unioniste nu poate fi considerată ca fiind un mijloc ilegal sau antidemocratic de promovarea a unei politici de schimbare a structurii constituţionale a statului.
In speţă, reclamantul a îndemnat electoratul de a vota „pentru” la referendumul constituţional din 05 septembrie 2010 în vederea alegerii unui preşedinte care va promova idei politice unioniste, implicând utilizarea de către acesta a unor mijloace legale de realizarea a scopurilor politice.
In acest sens, instanţa de judecată reţine că potrivit jurisprudenţei CEDO, faptul ca un grup de persoane cere autonomie sau chiar revendică secesiunea unei părţi a teritoriului ţării, astfel, cerând modificări constituţionale şi teritoriale semnificative, nu poate justifica în mod automat interzicerea manifestărilor de către acest grup. A cere modificarea teritoriului în luări de cuvânt şi manifestaţii nu înseamnă în mod automat un pericol pentru integritatea teritorială a ţării şi securitatea naţională. Libertatea de exprimare şi dreptul -de a exprima păreri constituie una din valorile fundamentale ale unei societăţi democratice. (Stankov and United Macedonian Organisation Ilinden v. Bulgaria, nr.29221/95 şi 29225/95 din 02.10.2001, §97)
Intr-o societate democratică, bazată pe principiul legalităţii, ideile politice privind schimbarea ordinii existente a căror realizare este promovată prin mijloace paşnice, trebuie să beneficieze de o oportunitate corespunzătoare de exprimare prin mijloace legale (Idem).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza United Comunist Party of Turkey v. Turciei nr.l33/1996/752/951 din 30.01.1998 § 43 a statuat că, nu poate exista democraţie fără pluralism. Din acest motiv dreptul la libertatea de exprimare prevăzut de articolul 10 al Convenţiei este aplicabil nu doar informaţiilor şi ideilor recepţionate favorabil sau privite drept inofensive, dar şi celor care ofensează, şochează şi deranjează.
Astfel, pluralismul politic, toleranţă şi libertatea gândirii sunt acele condiţii fără de care nu poate exista o societate democratică (Handyside v. the U. K., Series Anr.24 din 07.12.1976, § 49)
Statul este în ultimă instanţă garantul pluralismului politic, care constituie unul din fundamentele esenţiale a unei societăţi democratice şi una din condiţiile de bază pentru progresul acesteia şi autodeterminării fiecărui individ în parte (United Comunist Party of Turkey v. Turciei § 45). Or, interzicerea reclamantului de a exprima liber opţiunea politică de schimbare a structurii constituţionale a statului prin aderarea statului la uniuni statale aduce grave atingeri regimului democratic de guvernare.
Reţinând jurisprudenţa citată a CEDO, instanţa de judecată ajunge la concluzia că în termenii Convenţiei a pleda pentru limitarea sau chiar pierderea suveranităţii statului prin astfel de măsuri precum ar fi aderarea ţării la o uniune de state ca EU, CSI sau prin incorporarea teritoriului Republicii Moldova într-un alt stat cum ar fi România sau refacerea URSS constituie o manifestare a libertăţii de exprimare aflată sub protecţia art. 10 al Convenţiei, atât timp cât autorii unor astfel de idei şi opinii î-şi propun să le realizeze prin mijloace paşnice şi constituţionale. In momentul în care autorii unor astfel de opţiuni politice î-şi propun să le realizeze prin metode violente, anticonstituţionale şi/sau antidemocratice, ei pierd protecţia oferită de art. 10 al Convenţiei.
Deoarece din spotul publicitar al PNL nu reiese că autorii lui intenţionează de să folosească metode ilegale, violente, anticonstituţionale şi antidemocratice pentru atingerea scopului lor – unirea cu România – el reprezintă o manifestare legală a libertăţii de exprimare şi beneficiază atât de protecţia legislaţiei interne a Republicii Moldova cât şi art. 10 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Prin urmare, interzicerea acestui spot electoral de către Comisia Electorală Centrală constituie o ingerinţă arbitrară şi inadmisibilă în exerciţiul dreptului PNL la libertatea de exprimare.
Reieşind din considerentele expuse, instanţa de judecată, în vederea contracarării abuzurilor şi exceselor de putere ale CEC, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activităţii autorităţilor publice şi asigurarea ordinii de drept, consideră necesar de a admite cererea de chemare în judecată depusă de PNL împotriva CEC şi de a anula hotărârii CEC nr.3478 din 20.08.2010 „cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC.
In conformitate cu prevederile art.art.239-241 CPC, conform dispoziţiilor art.25, 27 şi 30 din Legea contenciosului administrativ, instanţa de judecată,
hotărăşte:
Cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Naţional Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu Partidul Comuniştilor din Republica Moldova privind contestarea actului administrativ se admite.
Se anulează hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3478 din 20.08.2010 „Cu privire la contestaţia nr.RRC-9/3 din 19.08.2010 a reprezentantului PCRM în CEC.
Hotărârea este definitivă, însă poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 3 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, Judecătorul Marina Anton
Si a fost contestata si cistigata cauza si acolo.
Poate că O. Efrim vrea unirea MOLDOVEI cu ROMÂNIA, dar se teme că va pierde funcția de ministru, ca și mulți alți moldoveni-stataliști, deaceea ar accepta-o peste un timp. Acum însă s-a încurcat în legislație.
Pt Vlad
Asta da. La sigur.
Pt toti
Ascultati si priviti clipuletul adaugat aici, la inceputul postarii.
A fi „statalist moldovenist”, e echivalent cu a fi complice cu crimele comunismului stalinist faţă de poporul român. Calitatea de om cinstit şi „statalist moldovenist” sunt incopatibile,adică un om cinstit nicidecum nu poate fi „statalist moldovenist”.
Pt patriciu
exact, asa este
Petru Bogatu: Trebuie schimbată denumirea Republicii Moldova
Credeţi că 2012 e anul speranţelor renăscute? Al Basarabiei revenite în matricea românească? Nu ni-l dă Moscova cu una, cu două.
Cum să ieşim din istoria Rusiei?
Dmitri Medvedev a declarat 2012 an al istoriei Rusiei. La mijloc nu-i o simplă campanie. Iniţiativa sa trebuie privită prin prisma Comisiei de combatere a tentativelor de falsificare a istoriei, fondată de el acum doi ani, care şi-a propus să lupte cu toţi cei care nu acceptă doctrina revanşardă a aşa-zisei „lumi ruse”.
În consecinţă, până şi patriarhul Kiril, miercuri, sărbătorind trei ani de la întronarea sa, a deplâns dispariţia imperiului răului. Totodată, ministrul Lavrov şi ambasadorul Kuzmin nu se sinchisesc să ne dea lecţii de istorie şi să ne sugereze că, deşi constituim un stat independent, am fi o parte a Rusiei de altădată. Ideea unui destin comun al ocupanţilor şi al celor ocupaţi este promovată de Kremlin, cu o încrâncenare demnă de o cauză mai bună, prin false ong-uri şi agenţi de influenţă, infiltraţi pe toate treptele ierarhiei politice de la Chişinău.
La mitingul de duminică al lui I.Roşca, unul dintre aplaudacii săi din piaţă ţipa ruseşte în camera de luat vederi: „Moldova, ăto russkaia strana!” („Moldova e o ţară rusească!”). Acest amestec de tupeu velikorus şi de nesimţire mojicească nu este deloc întâmplător. La mijloc e un clişeu de percepţie, plămădit timp de două secole mai întâi de propaganda ţaristă, iar mai apoi de cea sovietică.
Astfel, la 20 de ani de la proclamarea independenţei, cel de-al doilea stat românesc are o serioasă problemă existenţială. Teritoriul dintre Prut şi Nistru s-a desprins în 1991 din graniţele fostei metropole. Dar nici astăzi n-a ieşit încă din istoria Rusiei.
În această situaţie, de istorie ar urma să fie preocupaţi nu doar cercetătorii, ziariştii sau platforma „Acţiunea 2012”, ci şi guvernanţii. Poate în primul rând ei. Puterea ar trebui să aibă grijă ca trecutul să nu fie măsluit de aşa manieră încât să bruieze prezentul şi să pericliteze viitorul.
De aceea, e timpul ca eliberarea de ocupaţia rusească şi unirea de la 27 martie 1918 să fie tratate cu cinste maximă la nivel oficial. Această dată ar urma să fie declarată sărbătoare naţională.
Perioada interbelică, epoca de aur
Cei 22 de ani scurşi în graniţele fireşti ale României, orice ar spune ostila propagandă rusă, s-au constituit într-o epocă de aur pentru Basarabia. Vom consemna, dintr-o trăsătură de condei, doar câteva realizări care au permis românităţii din partea locului să supravieţuiască sub tăvălugul ulterioarei ocupaţii sovietice.
Prima ar fi democratizarea. Basarabenii au trăit într-o ţară liberă. Din 1918 până în anul 1938, România a avut o societate deschisă şi un sistem politic pluralist. Ca rezultat, şi ţăranii, şi orăşenii dintre Prut şi Nistru şi-au ales liber, pe principiul multipartidismului, atât primarii, cât şi deputaţii din Parlamentul României, participând direct la formarea administraţiei locale şi a puterii centrale.
A doua ar fi alfabetizarea. În 1918, 94 la sută din populaţia Basarabiei era analfabetă. De altfel, întreaga Rusie era o ţară a neştiutorilor de carte. Doar un sfert din populaţia ei putea să scrie şi să citească. Pe acest fundal sumbru, România părea o ţară cu adevărat luminată. În 1918, în Vechiul Regat şi în Transilvania circa jumătate din români erau cărturari. Datorită unui vast program de şcolarizare, situaţia s-a îmbunătăţit spectaculos şi în Basarabia. Potrivit recensământului din 1930, numărul ştiutorilor de carte era aici deja de aproape 39 la sută, în 1940 această cifră atingând cota de 53 la sută.
A treia ar fi modernizarea şi europenizarea. În ciuda unor falsuri grosolane induse de propaganda sovietică, potrivit cărora Basarabia ar fi rămas un ţinut înapoiat, lucrurile stau exact invers. Deja în 1932, de exemplu, producţia industrială s-a triplat aici. A apărut transportul aerian, care în Rusia lipsea cu desăvârşire, concomitent dezvoltându-se rapid şi cel feroviar, insignifiant până la Marea Unire. S-au construit drumuri. Dacă în 1918 existau 150 de km de şosele continui, în 1938 erau 754 de km. Şi aşa mai de parte.
Anul istoriei româneşti
Şi cum istoria, vorba cercetătorului german Karl Schloegel, nu există fără geografie, să nu uităm şi de acest aspect. Deunăzi, un grup de deputaţi azeri, inclusiv reprezentanţi ai partidului de guvernământ, au propus să fie schimbată denumirea ţării lor în „Republica Azerbaidjanul de Nord” sub pretextul că două treimi din teritoriul naţional se află ori în hotarele Iranului, ori în cele ale Rusiei.
Nu încape îndoială însă că şi denumirea „Republica Moldova” e o capcană în care se prind până şi cei mai bine intenţionaţi dintre noi. La tot pasul, şi La Chişinău, şi la Bucureşti, se impune dihotomia România versus Moldova, de parcă acestea nu ar fi sinonime. Îi aud adesea pe unii colegi de la ziare sau canale de televiziuni comparând „moldovenii” de dincoace de Prut cu „românii” de dincolo.
Aşa fiind, consider că şi denumirea celui de-al doilea stat românesc ar trebui schimbată în Republica Moldova de Est. Cu atât mai mult cu cât, odată cu reforma teritorial-administrativă, în dreapta Prutului va apărea, probabil, regiunea Moldova de Vest sau Moldova de Nord.
Oricum, Dmitri Medvedev, prin iniţiativa sa, ne aruncă mănuşa. N-avem încotro. Trebuie s-o ridicăm şi să ieşim la luptă. 2012 urmează să fie anul istoriei româneşti.
Jurnal.md
Am fost astăzi în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
A fost ceva ce m-a impresionat foarte mult. Lîngă arca erau un grup de cetăţeni ce strigau lui Iurii Ivanovici,”Iuda”,”trădătorilor” ş.a., cu care încă de prin 2003 mai că mă certam,am fost chear insultat binişor de unul din ei din cauza „gîndirii celei mai corecte în politica Republicii Moldova”,mai precis a posesorului ei, Iurii Ivanovici Roşca.
Eu, atunci,pînă la 4 aprilie le argumentam cine este d-lui şi la ce ne putem aştepta de la domnia sa. Acum dumnealor, foştii apărători înverşunaţi a „posesorului celei mai corecte gîndiri politice din R.Moldova” au devenit cetăţeni atît de indignaţi de comportamentul actual al acestor lideri, ce adună lumea în piaţă (Roşca,Plugaru), încît strigau până răguşeau lozinci contra lor,povesteau celor prezenţi despre ce proprietăţi au dobîndit Roşca şi Plugaru în acest răstimp, alte istorii denigratoare despre ei, cum puteau să o facă doar cei mai înverşunaţi duşmani a d-lor.
Am intrat puţin şi în polemică cu dumnealor: Le-am spus: Iurii Ivanovici nicidecum nu e trădător,omula fost în misiune,la fel şi acum.
Este şi ceva bun în toate astea: Acei cu care mă certam din cauza lui Iurii Ivanovici, acum mi-au devenit buni amici…
Mă gîndeam,păcat că lumea adunată acolo au aşa lideri ca Roşca şi Plugaru …
Despre Moldova la audierile din Cadrul Comisiei Helsinki a Congresului american .
01.02.2012
Expertul Matthew Rojansky,
Directorul adjunct Matthew Rojansky de la Carnegie Endowment
director adjunct pentru Rusia și Eurasia la fundația americană Carnegie Endowment.
http://carnegieendowment.org/experts/?fa=expert_view&expert_id=487
Expertul american Matthew Rojansky, spunând la dezbateri că toate înțelegerile de până acum au eșuat. Rojansky a spus că, în lipsa unei soluții, alianța de guvernare ar trebui să opteze pentru alegeri anticipate decât pentru un referendum constituțional care i-ar submina legitimitatea.
http://europa.hotnews.md/articles/view.hot?id=14616
d-na pavlicenco, in loc de la sigur, expresie incorecta in limba romana, folositi cu siguranta sau cu certitudine
Pt patriciu
Foarte corect spus.
uitati ce spune dl. anatol petrencu: Partidele unioniste din Republica Moldova sunt atât de mici, încât îmi este şi jenă să vorbesc cu dumneavoastră în ceea ce priveşte ponderea lor. Mai este un aspect. Cei care vorbesc despre reîntregire şi fac gălăgie foarte mare nu au popularitate, sunt compromişi, şi de multe ori ne jenează, suntem jenaţi de prestaţia acestor oameni. Se poate spune foarte uşor ca „vrem Unirea!”. Da, dar cum să realizezi Unirea? Problema este foarte dificilă. Pe blog-ul meu am pornit o discuţie întitulată „Unire unionişti!” Deci, în primul rând, noi între noi trebuie să ne unim, cei din Basarabia, să ne vedem la faţă şi să conştientizăm că vrem să ne unim. Cu regret, partidele ne dezbină, şi aceste dezbinări sunt foarte adânci. După aceea să punem problema cum să realizăm această integrare.
//Da, dar cum să realizezi Unirea?//
da intreabal pe dl Petrencu de la PL ei vreodata au vorbit deschis despre UNIRE-?
mai ales dupa vorbele ”unionistului” M Ghimpu care a spus ca Unirea nu se va produce niciodata si ca RM este si va ramine stat independet
Pt andrei
Eu am si postat intreg materialul. Uitat-te mai sus. Petrenco nu stie cu ce sa se ocupe. Vrea sa fie cu orice pret deputat si, pentru aceasta, isi sterge picioarele de mine si de PNL. pacat, va plati in fata lui Dumnezeu. Nu in fata mea – mie imi este indiferent ce spune el. O face din incapacitate si neputinta, din lipsa de vointa si unele probleme de alt gen. Ca si alti vreo citiva, care, pt mine au murit nu doar politic, dar si moral.
PL+PLDM maninca numai la fasole aiurea cu proromanismul pentru a prosti electoratul si la ei se mai adauga si javra statalista de PDM…..
cel mai amuzant este cum acestea pretinsi iubitori de adevar istoric reactioneaza la schimbarea denumirii limbii din constitutia RM…
Lupu ca chipurile este moldoveneasca dar stiintific este limba romana
Filat ca nu a se poate acuma de schimbat denumirea limbii din moldoveneasca in romana
Ghimpu este limba romana dar in constituie este moldoveneasca
etc……………….
Cine îl mai bagă în seamă pe Prof. Petrencu?
Un tip ratăcit în propriile gânduri.
Încă un oportunist politic de pe malul Bâcului.
Doresc nespus de mult REÂNTREGIREA ŢĂRII şi va veni prin Unitatea tuturor Românilor !
Nu trebuie sa stam indiferenti fata de manifestarile anti-romanesti din PNAM, organizate de Rosca si Voronin.
Trebuie sa iesim NOI si sa ocupam PNAM-ul cu mitingurile noastre PRO-ROMANESTI.
Pentru asta ar fi bine de FORMAT UN CONSILIU NATIONAL PRO-ROMANIA, in care sa intre reprezentanti INTELECTUALITATII, tuturor patriotilor, de la partidele de dreapta, ca SA OPUNEM IMPREUNA IMPREUNA O REZISTENTA PCRM-ului…
Tinerii ar veni in PNAM daca acolo ar iesi in fata lor ALTI LIDERI, necompromisi, in special TINERI scoliti in Romania, care ar aborda temele ce ii intereseaza, si anume:
1.Unirea Basarabie cu Romania, POSIBILITATI reale si etape de parcurs;
2.ANULAREA consecintelor Pactului criminal Molotov- Ribbentrop;
3. Retragerea armatei a 14-ea;
4. Modificarea Constitutiei (in special art. 13 si declararea LIMBII DE Stat – LIMBA ROMANA);
5. Interzicerea PRIN LEGE a PCRM si simbolicii comuniste;
6. Crearea locurilor de munca;
7. Construirea apartamentelor sociale;
8. Dezvoltarea economiei;
9. Incurajarea MICULUI BUSINESS INITIAT DE TINERI.
etc.
Astfel de mitinguri ar UNI poporul.
Distinsa doamna VITALIA,
Azi 06.02.2012 am publicat in ziarul/Radio online: news.radiometafora.ro
Va rog sa-l vedeti publicat si sa va logati pe Faceebook
Cu deosebit respect
Octavian PAUN din Seattle,WA,U.S.A
Pt Paun Octavian
Dar de ce nu mi-ati da link-ul? Public fara probleme si cu placere. Ca nu am inteles exact cum sa vad ce atri publicat.
Da lucrul CREMLidiotilor e perfid, argumentul lor e rafuiala, infricosarea.
Daca Autoritatile RM nu reactioneaza inseamna ca nu avem un stat EDIFICAT, ci unul INJGHEBAT, INCONSISTENT
Si rusoizii din RM sau Moldova Est-pruteana (Moldova e in Romania) fac jocul CREMLidiotilor asemeni turcitului Vogoride si sustinatorilor lui in 1856-1859 care se impotriveau unirii si afirmau ca Moldova (nu RM) poate exista doar ca autonomie in cadrul Turciei.
Unionistii erau pentru independenta nationala, iar antiunionistii pentru a se supune unei puteri straine.
Istoria se repeta.
Pentru informare:
PARTIDA “SEPARATISTĂ” DIN MOLDOVA (1856-1859)
(Curs special de istorie modernă a românilor)
Autor şi Titular: Conf.univ.dr. Mihai COJOCARIU
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Facultatea de Istorie
Învăţământul la distanţă 2010
Este evident faptu ca guvernanti, ori de cite ori au posibilitatea sa puna bete in roate PNL, o fac cu cea mai mare placee , Unirea oricum se va produce mai devereme sau mai tirziu ,chiar si daca fortele antirominesti se opun acestui eveniment!!!! Oameni incetu cu incetu isi dau seama ca doar prin unirea celor doua state romanesti RM se poate salva din criza care se afla.Romania are si ea problemele ei , dar vorba aceia undes 2 putere creste ….. MOLDOVA NUI A LOR CI A URMASILOR,URMASILOR NOSTRI!!!!!! JOS COMUNISTI SI PPCD!!!!! JOS TRADATORI , DIN CAUZA LOR NE AFLAM IN ACESTA SITUATIE DE CRIZA .
NU SE POATE FACE UN PROCES LA INTENTIE !
PLATFORMA UNUI PARTID ESTE O DECLARATIE DE INTENTIE NU FAPTA !
SI CAND UNIREA ESTE DEJA O FAPTA NU MAI ACTIONEAZA LEGILE RM CI ALE ROMANIEI ! ASA CA UNIRE SE FACE NU SE SCRIE !!!!
Presa „filatizată” manipulează şi dezinformează.
Recent, unele site-uri de ştiri controlate de premierul V. Filat au lansat o „informaţie exclusivă” (în realitate o dezinformare şi manipulare ordinară) despre sponsorii lui Igor Dodon, recentul transfug din PCRM şi proaspătul lider al PSM.
Omul de afaceri care, chipurile, ar sta în spatele lui Dodon este Ilan Shor, un mai vechi „inamic” de-al premierului Filat.
http://www.timpul.md/articol/presa-filatizata-manipuleaza-si-dezinformeaza-31118.html
Pana una alta sa facem intre cele doua tarii PODURI PESTE PRUT si alte lucruri utile oameniilor care ne vor uni mai tarziu.
veti perfecta dreptate. Se va „coace” situatia.
Am avut probleme cu postarea pe blogul d-ră. Acum încerc de pe „mozila”,să vedem ce va ieşi.
Aştept de mai mult de 2 ore să fie postat aici un articol al meu ce este deja pe curaj.netcuraj.net:” Pentru vînătorii de funcţii în structurile creaturii stalinist-hruşcioviste Republica Moldova”. Dacă doriţi să-l citiţi,uitaţi-vă acolo.
Anatol Marin
Ghimpu este nemulţumit de tineri.
Tinerii: AIE trebuie să prindă la minte.
6 februarie 2012
Liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, este nemulţumit de faptul că tinerii din ziua de astăzi îşi permit să se dea cu părerea vis-a-vis de ideea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) de a organiza un referendum.
În replică, tinerii prezenţi la emisiune au spus că AIE trebuie să treacă în opoziţie şi să încerce să prindă la minte.
pentru opinie:
Dacă am avea un alegător înţelept, i-ar scoate pe toţi în opoziţie de PNL: şi pe comunişti şi pe AIE.Şi-ar pune întrebarea: „Şmecherii din aceste partide obţin funcţii după alegeri, cu ce ne alegem însă noi,simplii alegători?” şi le-ar termina cu „treuca” lor de hrănire, structurile stataliste a Republicii Moldova prin a vota un partid ce va face ţara ceea mare care au realizat-o buneii şi străbuneii noştri la 1918…
PNL nu are pargai informationale, financiare etc.. pentru asi promova pozitia sa politica in masele de electorat ACEASTA si este o mare problema..
Dar sper ca PNL va ajunge la mai multe pentru ca acuma multi pe net stiu de PNL si pozita acestui partid, ce nu se putea de spus inca 3 ani in urma… statalistii de atita si nu vor sa intregistreze statul PNL partidului unionist…
Cu PCRM treaba poate fi rezolvata in mod juridic -interzis comunismul in RM -numai ca AIE nu vor sa faca acest lucru….
Pt OPINIE
Chestia e, draga OPINIE ,ca nici UE nu are in programul sau politic interzicerea legala a comunismului, lucru cerut de tarile din est foste socialiste !! O contradictie in termeni, un paradox european de neinteles!! Condamna nazismul, il scot in afara legii, dar comunismul , NU!! Comunismul e la fel cu nazismul si amandoua totalitarismele au comis genocid. Comunismul de 4-5 ori mai multe decat nazismul !! De la Franta si Germania a pornit „fantoma comunismului” in lume si, vezi doamne, cum sa mai fie ele condamnate si pentru inca o utopie singeroasa!! Nu au avut destule condamnari de la INCHIZITIE incoce?!
Slovacia a interzis oficial comunismul
în Slovacia intră în vigoare noul Cod de Procedură Penală, care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru oricine neagă persecuţiile şi crimele cu substrat politic din perioada comunistă, ceea ce ar aduce comunismul pe acelaşi plan cu Holocaust.
FĂRĂ COMUNISM în Polonia.
Președintele polonez a promulgat legea care interzice vânzarea și păstrarea simbolurilor comuniste.
Privațiune de libertate de până la 2 ani. Asta prevede legea pentru persoanele care vor încălca noua lege. Potrivit presei poloneze, documentul aprobat de organele legislative poloneze interzice utilizarea, difuzarea și vânzarea lucrurilor și înregistrărilor care conțin simbolica comunistă.
În mai 2007, parlamentul polonez a dezbătut un proiect de lege care permitea autorităţilor publice locale să demonteze monumentele şi simbolurile ce proslăvesc regimurile totalitare, fiind vizate mai ales monumentele eroilor sovietici-eliberatori.
Parlamentul Lituaniei a adoptat cele mai severe restricții din fostele republici ale URSS împotriva afișării simbolurilor sovietice și naziste.
Noua lege interzice și intonarea imnurilor naționale nazist și sovietic, dar nu e clar dacă această interdicție include actualul imn al Federației Ruse care este identic cu vechiul imn al URSS, dar fără cuvinte.
Guvernul de la Tallin a adoptat, la sfârşitul săptămânii trecute, o lege care pedepseşte aspru expunerea sau distribuirea de simboluri care aparţin regimurilor de ocupaţie, sovietic sau nazist.
Estonia a fost ocupată de nazişti în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi controlată de Moscova timp de cinci decenii, înainte de a deveni independentă în 1991.
La 15 mai 2005, parlamentul de la Riga a votat „Declaraţia de condamnare a regimului de ocupaţie comunist totalitarist instaurat în Letonia de către URSS”. Prin lege care a fost interzisă folosirea în timpul demonstraţiilor a simbolurilor sovietice şi a celor naziste.
România Oficial, regimul comunist a fost condamnat în parlament la sfârşitul lui 2006, şi o lege a lustraţiei a fost votată de deputaţi .
Bulgaria În 1992, majoritatea anticomunistă din parlamentul bulgar a inclus în mai multe legi articole speciale despre decomunizarea societăţii. Ulterior, însă, Curtea Constituţională le-a declarat pe toate neconstituţionale. În decembrie
Simbolurile comuniste sunt interzise în Ungaria din 1989
Toată Europa de Est, fosta parte a „lumii comuniste”, a condamnat deja comunismul. Polonia, Cehia, Slovacia, Republicile Baltice, Ungaria, România, Bulgaria, au organizat cîte un proces oficial împotriva comunismului şi crimelor acestuia.
Clasa politică din RM nu are curajul să condamne comunismul
http://ziar.jurnal.md/2011/10/07/clasa-politica-din-rm-nu-are-curajul-sa-condamne-comunismul/
Si nu trebuie de spus abureli-aiurel ”maldavenesti” ca UE si nustiu ce mai ce………. Tarile care vor acele si condamna comunismul……………
Comisia Europeana nu a condamnat comunismul dar Parlamentul European a condamnat comunismul.
Rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la conştiinţa europeană şi totalitarismul .
întrucât experiența istorică dominantă a Europei de Vest a fost nazismul și întrucât țările Europei Centrale şi de Est au experimentat şi comunismul şi nazismul; întrucât trebuie promovată înțelegerea pentru dubla moștenire legată de dictaturi a acestor țări;
7. condamnă în mod ferm și neechivoc toate crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului comise de toate regimurile totalitare şi autoritare; își exprimă față de victimele acestor crime și față de membrii familiilor acestora compasiunea, înțelegerea și recunoașterea suferințelor lor;
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0213+0+DOC+XML+V0//RO
NU MAI VORBITI RUSESTE. TRECETI LA ORTODOXIA RONANA SI DRUM BUN IN EUROPA
NU MAI VORBITI RUSESTE. TRECETI LA ORTODOXIA RONANA SI DRUM BUN IN EUROPA