”C.A.C. democraţia”

Comitetul pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei

Când vântul bate a pustiu
De crapă –n sete glia
Revine rătăcitul fiu
C-un „C.A.C. democraţia”:

„Veniţi cârlanilor aici,
Luaţi-o şi pe mia,
Eu am nevoie de pitici
În „C.A.C. democraţia”.

În scârbă dar s-a transformat
Vicleana-i bucurie,
Când mei cu miile-au strigat
„JOS „C.A.C. democraţia!”

25 ianuarie, 2012.
Lionea Zil

http://www.timpul.md/articol/autorii-morali-ai-protestelor-sunt-liderii-aliantei-30695.html

Constantin Tanase: Autorii morali ai protestelor sunt liderii Alianţei

Ca să înţelegem ce se întâmplă în R. Moldova, cine (şi de ce) s-a adunat duminica trecută în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN) din Chişinău, nu trebuie să-l întrebăm pe Roşca, ci pe liderii Alianţei de guvernământ.

…De toate câte se întâmplă acum la Chişinău vinovată este elita politică de la guvernare. Anume liderii Alianţei – Lupu, Filat şi Ghimpu – sunt vinovaţi de faptul că astăzi R. Moldova e victima agresiunii masive şi violente a forţelor de stânga rusofile, nostalgice şi antieuropene, dar şi a marginalilor politici şi a falsei societăţi civile controlate şi manipulate de Moscova. Aşadar, nu numai somnul raţiunii naşte monştri, dar şi iresponsabilitatea politică a liderilor AIE. Preocupaţi de propriile interese meschine, fără viziuni strategice, de perspectivă asupra viitorului acestui stat, egoişti, ranchiunoşi, setoşi de glorie şi măreţie, liderii AIE, pomenindu-se la putere, nu s-au gândit cum să folosească această putere în interesul ţării. S-au înglodat în mizeria „valorilor şi principiilor” şi au minţit electoratul, în loc să purceadă la reformarea magistrală a societăţii moldovene şi la „scoaterea din circuit” a vechii clase politice. Adică, în loc să înceapă imediat „inventarierea păcatelor” celor care au furat timp de opt ani de regim comunist, unii lideri ai Alianţei au cochetat cu liderii comunişti în speranţa că îi vor putea folosi împotriva… colegilor din Alianţă. Iată că, după mai bine de doi ani de guvernare democratică şi proeuropeană, nu a fost ales preşedintele republicii,Moldova nu a rămas fără Voronin şi fără comunişti, dimpotrivă, aceştia şi-au consolidat poziţiile, sărăcia nu şi-a diminuat efectele demolatoare, locuri de muncă nu au fost create, lumea continuă să fugă din ţară… Ce altceva putea să urmeze după o asemenea „viaţă frumoasă”… dacă nu proteste în Piaţa Marii Adunări Naţionale?..

Toate trec prin stomac, inclusiv dragostea de ţară, nemaivorbind de dragostea faţă de guvernare. Cel flămând uită că i-au dat cândva o bucată de pâine. Şi e normal să fie aşa – el doreşte să mănânce azi mai bine decât ieri, iar mâine mai bine decât azi.

Comuniştii au calculat bine momentul lansării ofensivei. Pe timp de iarnă, când e frig şi-i ceaţă, omul este mai nervos, mai sceptic, mai pesimist. Aşadar, momentul declanşării ofensivei comuniste a fost bine ales. Acum totul depinde de maturitatea politică a Alianţei şi de capacitatea ei de a gestiona noua situaţie de criză creată.

Liderii Alianţei mereu au acţionat la limita moralităţii politice şi a legalităţii juridice, de aceea şi noua iniţiativă cu referendumul e privită de foarte multă lume cu neîncredere, ca o ordinară păcăleală. Articolele din Constituţie nu pot fi substituie cu aşii din mânecă. Ei au abuzat de încrederea şi dragostea noastră, a cetăţenilor. Ei au înţeles greşit că, alegându-i, noi le-am semnat în alb certificatul dragostei noastre faţă de ei. Ei n-au greşit… din greşeală, ci premeditat. Au umplut structurile administrative de toate nivelurile cu foştii nomenclaturişti şi activişti ai fostului regim. Deşi cea mai mare parte a timpului şi-au petrecut-o prin hotelurile luxoase din Europa, gândurile lor tot la Moscova erau. Ei şi-au integrat în Europa copiii lor. Relaţiile cu România au încremenit.Într-un cuvânt, R. Moldova continuă să rămână o ţară care trăieşte drama sfâşierii. Liderii Alianţei zic că ne integrăm în Vest, în realitate, noi batem pasul pe loc şi ne uităm spre Est. Asta e marea păcăleală, aici am fost minţiţi fără ruşine.

Acum să ne întoarcem la întrebarea de la început: ce se întâmplă azi în PMAN şi în RM? Răspunsul e simplu: Moscova şi-a mobilizat coloana a cincea pentru a pune capăt guvernării Alianţei. Ca în filmele despre bandiţi în care un oligarh cu bani mulţi năimeşte un killer ca să-l lichideze pe concurentul său din business, la fel şi Voronin l-a „închiriat” pe Roşca. Colegul nostru Petru Bogatu are dreptate când observă că „…Roşca, pentru a nu rămâne cumva fără public, Voronin i-a pus la dispoziţie activişti comunişti şi pensionari nostalgici, iar ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, i-a trimis reprezentanţi ai unor false ONG-uri create la Chişinău de FSB-ul rusesc, pentru a hărţui elementul românesc şi proeuropean din Basarabia”. Moscova a încredinţat conducerea „protestelor”, potrivit aceluiaşi Bogatu, „unor figuri odioase, precum Voronin, Plugaru şi Roşca”.

Faptul că R. Moldova a ajuns aici e pe conştiinţa liderilor Alianţei. Ei sunt autorii morali ai protestelor roşchiste. Dar, cum mai mereu se întâmplă în asemenea cazuri, trebuie să alegem – să alegem între o Alianţă condusă de nişte iresponsabili politici şi fosilele fostului regim comunist, toate făcând parte din coloana a cincea a Moscovei. Mai sunt liderii AIE „reciclabili” şi „recuperabili”, adică utili ţării? Asta e întrebarea. 

Loading Facebook Comments ...

11 Comments

Add a Comment
  1. ha, ha , ha…….. e de efect !

  2. Iuda dupa ce kkt PPCD-ul s-o faca si pe alte formatiuni

  3. super tare…:)

  4. Cu adevarat esenta „Comitetului” de rahat pluteste la suprafata si miroase urit. Sa nu permitem mumiiilor politice sa iasa din sarcofaguri si sa faca in mod cinic c.a.c pe democratie. Pe de alta parte, vorba lui Lenin parafrazata: Orice democratie ceva costa daca e in stare sa se apere de fel de fel de c.a.c.a -ciosi!

  5. ai ochit in zece

  6. Oare „mintioşii” din „alianţă” nu-şi dau seama că îşi tae creanga de sub picioare cu „referendumul”.

  7. Metempsihoză

    Zurie Moşca iarăşi se află în treabă:
    bate în cuie pe cruce destinul nostru comun.
    Aşa e-n gheşefturi,
    mai cu seamă în cele politice:
    nu chiar toate se fac cu mâinile curate,
    cum se declară băţos la tribune;
    uneori mai prestezi servicii intime
    prin baldachine secrete şi băi finlandeze
    (ştiu că n-ai să îngheţi alături de suratele
    de 30 de lei de la cheile Bâcului)
    sau mai dai fără milă în creştetul neamului,
    dacă semeţia acestuia nu place spânului
    ori, poate, stăpânului.
    Şi Zurie se înverşunează şi loveşte exact –
    ca un gâde cu vechime de-o viaţă-n domeniu.
    Un cui în piciorul drept mai întâi
    («Stângul, canalii sărace, ţineţi cu stângul!»),
    apoi o împunsătură de suliţă în coastă,
    aşa, din plăcere, pentru satisfacţia pură a retinei,
    pentru bucuria roşului de carmin şiroind,
    (ce pricepe întunecatul norod în fineţuri estetice?),
    pe urmă – braţele strâns ţintuite, coroana de spini
    şi hula în cor a zuriecanilor,
    împănată cu grijă în zeama de varză a minciunii,
    pănă când
    pe «omul al treilea din stat» (după doamna Antoaneta de Osetia,
    după Mucinschi Petru, Serghei şi Chiril,
    după Corbilă cel Roşu, Păsăţel Siniliul,
    ambasadorii Rusiei, Bulgariei şi başkanul Comratului)
    îl apucă ameţelile preaplinului lăuntric.

    Aici începe marea sa jertfă.

    Importanţa de sine nu-l mai încape
    şi grandioasa figură patriotică
    rupe cămaşa de 100 $ şi plesneşte,
    ca băşica de porc umplută de Crăciun cu grăunţe,
    şi se preface într-un nor.

    Dar nu se urcă în sus,
    înălţimile cerului fiind pentru el
    zădărnicie şi momeală de proşti,
    ci se scurge încet sub un brusture.

    Acolo, vărsat în elementul organic matern,
    în substanţa originară
    din coaja căreia a răzbit prima oară în lume,
    începe noua geneză politică a libidoului zuriecan,
    metempsihoza, călătoria nimicului în timp,
    înfăţişarea a ceea ce este şi nu se vede încă.

    Între friguri şi duşuri fierbinţi visează algoritmuri de-o zi,
    alianţe cu strângeri de mână şi strângeri de gât,
    jocuri viclene cu piatra în sân,
    ecuaţii cu şmecheri care scot curcubeie pe nări
    şi naivi cu gura căscată.

    Căutarea de sine reface trecutul,
    trece în goană printre mulţimile
    vrăjite de tropotul unor cai care mănâncă jăratic
    către un gândac de bălegar
    râvnind la gloria unui cocoloş
    cât ecoul acelui tropot de mare;
    aceasta a fost prima sa întrupare concretă,
    hazardul dintâi, revelaţia elementului cald în fermentare.

    Vine apoi un păduche de temniţă
    aşezat cu aroganţă chiar pe fruntea unui martir
    şi neamul martirului, care a văzut fruntea,
    dar nu a băgat de seamă insecta;
    pe urmă un purice
    călare pe grumazul unui bizon cu numele Mircea,
    apoi o căpuşă înfiptă în pulpa mănoasă
    a unui vis urât, căruia i s-a spus, după ureche, «statalitate»,
    şi, mai încoace – un fluture jucăuş sorbind ca un crai
    sucuri alese direct din leguma prezidenţială,
    un greier cântând în sfânta prescură «Milueşte-ne, Doamne!»
    în ritmul «Internaţionalei»…

    …şi destinul nostru comun răstignit,
    şi o iarnă îmbrăcată direct peste suflete,
    ca o cămaşă de forţă,
    cu o jigodie exotică sărind din ziua de azi
    în ziua de mâine şi invers –
    o maimuţă macac cu gingiile roşii ale unui guru carnivor
    în rol de paiaţă.
    1999

  8. Corect, are dreptate Tanase. Liderii AIE au avut shansa de a împaca societatea civila prin sustinerea unui candidat apolitic si acceptat de multa lume cum e dl. Nantoi. Dar ei orgoliosiii au întors spatele si au isterizat si mai mult opinia publica cu referendumul lor, solutie slaba care a mai fost încercata, fara succes. Acuma culeg ce au semanat!!

  9. Ne place sau nu, solutia cea mai valabila în acest moment este cea numita (în mod ironic) a celor „3 si 1/2 Crai de la Rasarit”. Adica Alianta trebe sa cada la pace cu grupul Daun-Daun si sa gaseasca numitor comun pt. ca altfel o papa Bau-Bau (Iuda).

  10. Nici un dondon,or bao-bau.Cu atit mai mult luciferi. Hirburile vechi cu idei invechite, rasuflate, cu miros medieval vor fi aruncate.Orientarea europiana nu este mersul fizic al societatii ,ci schimbarea mentalitatii.La baza bunastarii trebue sa stea numai munca si legea obligatorie pentru toti.Si slava Creatorului,ca lumea se destiapta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *