Val Butnaru: Avem „ţară”. Ce facem cu ea?

http://ziar.jurnal.md/2011/08/26/val-butnaru-avem-%E2%80%9Etara%E2%80%9D-ce-facem-cu-ea/

(Despre Unire pe înţelesul tuturor românilor)

Problema Basarabiei a existat nu doar pe timpul ocupaţiei ţariste şi sovietice, ea este şi acum şi va fi – de acum încolo – atâta timp cât va exista Basarabia în forma ei actuală de formaţiune statală, pe care unii o cataloghează drept absurdă şi grotescă.

Alţii o văd ca o formaţiune statală încremenită în starea ei netrecătoare de baltă urât mirositoare. Pare că nimeni şi nimic nu mai poate schimba starea de lucruri.

Şi totuşi, poate fi identificată o modalitate simplă şi eficientă de rezolvare definitivă a acestei probleme. Chiar dacă alte subiecte animă interesul publicului în aceste zile, sunt aproape sigur că am ales momentul cel mai potrivit pentru asta, păcat doar că propunerea va fi ignorată de politicienii de pe ambele maluri ale Prutului.

Toţi au dreptate…

Întâmplarea face să scriu aceste rânduri în preajma sărbătoririi celor 20 de ani de independenţă, eveniment organizat cu mult fast la Chişinău. Iată de ce nu am de gând să intru în corul celor care spun lucruri dure despre aşa-zisa independenţă: R. Moldova este mai dependentă de Rusia ca oricând. Au dreptate cei care afirmă asta.

Nu vreau să-i contrazic nici pe cei care se laudă cu succesele obţinute în ultimele două decenii. Şi ei au dreptatea lor. În general, partea comică a lucrurilor e că în R. Moldova toţi au dreptate şi asta în timp ce Basarabia se scufundă tot mai tare în mocirla mizeriei, a corupţiei şi a fărădelegilor; oamenii îşi trăiesc viaţa la limita disperării şi nimeni nu dă nicio garanţie că situaţia ar putea să se schimbe.

Lipsa de viziuni

Pe de altă parte, cine şi ce garanţii ne-ar putea da? Cine ar mai crede în promisiuni de tot felul?

Ce mari idei de anvergură naţională au animat societatea moldovenească în ultimii 20 de ani? Ce căi importante de ieşire din impas au fost puse pe tapet? Rezumând, am putea spune că au fost lansate în circuitul dezbaterilor publice doar două idei: Unirea cu România şi integrarea europeană.

Din punctul meu de vedere, nici una dintre acestea nu mai are sorţi de izbândă, astfel ele rămânând doar apanajul fariseilor care forţează nota în speranţa unor chilipiruri politice. Pentru a nu perpetua speranţele deşarte, ar trebui să le abandonăm cât mai repede cu putinţă.

Unirea

Posibilitatea Unirii a fost ratată definitiv în 1991, fapt ce a devenit deja obiectul de studiu al istoricilor şi al altor oameni de bibliotecă. Obedienţa lui Iliescu faţă de Rusia şi lipsa de viziune a lui Snegur au făcut imposibil visul de secole al tuturor românilor. Spre deosebire de noi, Germania nu a ţinut cont de hotarele stabilite după cel de-al doilea război ci, pur şi simplu, s-a reunit. Cancelarul Kohl, acest mare bărbat politic al nemţilor, a înţeles misiunea istorică ce i-a revenit şi a spart zidul Berlinului fără să-i pese de ce vor zice prietenii sau neprietenii Germaniei. Noi nu am avut asemenea bărbaţi. Nici nu-i avem până în prezent, din păcate.

Integrarea europeană

Din punct de vedere formal, lozinca integrării europene a R. Moldova este corectă. Încotro să te mai îndrepţi dacă nu spre Occident? În esenţă, avem de a face cu o mare minciună pe care o cunoaşte toată lumea – această integrare nu se va produce nici măcar în următorii 50 de ani. Dacă în două decenii nu am reuşit să construim drumuri, să tragem apeducte în sate, să mărim pensia minimă măcar la nivelul Albaniei, păi de câţi ani am avea nevoie ca să le realizăm pe toate acestea cu forţele proprii?

Cei care afirmă că Istoria poate oferi oricând o şansă sunt fie naivi incurabili, fie mincinoşi pragmatici. Toate şansele oferite de Istorie au fost irosite de politicienii noştri.

Regiunea Sud-Est

Esenţa propunerii pe care vreau să o fac e simplă şi se bazează pe discuţiile (controversate, e adevărat) din România privind regionalizarea ţării. Indiferent de modul în care se vor termina dezbaterile, România va fi împărţită în regiuni, fiindcă aceasta este calea cea mai eficientă de guvernare, dar şi cea mai avantajoasă modalitate de a obţine un progres rapid.

În acest context, politicienii de azi de la Chişinău, dar şi de la Bucureşti, trebuie să ia o decizie simplă – de transformare a R. Moldova în a noua sau a zecea (sau a câta va fi) regiune a României.

Pentru cei care au sărit ca arşi mai abitir ca Voronin: calmaţi-vă, nu se pune problema desfiinţării statului, totul rămâne pe vechi, nimeni nu-şi pierde posturile, nu dispare Guvernul; nici măcar Parlamentul, atâta doar că vom fi integraţi într-o lume cu o normalitate previzibilă şi în curs de ascensiune, de neatins pentru R. Moldova. Dacă se va lua o asemenea decizie, vom fi incluşi, foarte rapid, într-un circuit european de standarde şi valori. Asta se poate întâmpla chiar înaintea Croaţiei.

Ca să fie împăcate mai multe lucruri, ca să fie cruţate orgolii nemăsurate şi ca să fie evitate tot felul de pericole, denumirea oficială a statului poate fi următoarea – Republica Moldova (Regiunea Sud-Est).

Avantaje

Devenind o regiune economică a României, R. Moldova va fi nevoită să-şi rebalanseze infrastructura şi finanţele. Totul trebuie să capete un standard unic: calea ferată, autostrăzile, moneda naţională, armata, nivelul de salarizare, legislaţia, pensia minimă etc., etc.

Fondurile pentru rebalansare pot fi atrase din două direcţii: din România şi din UE. Pentru Uniunea Europeană acest proiect ar putea deveni o adevărată provocare, un pariu cu viitorul şi o verificare a unor noi scheme integraţioniste. Banii care se acordă acum pentru proiectele transfrontaliere – dar care, de fapt, sunt pulverizaţi pe tot felul de lucruri fără mare impact – ar putea fi canalizaţi pentru un singur proiect măreţ: Regiunea Sud-Est.

Cei care vor încerca să-i sperie pe moldoveni că se doreşte lichidarea însemnelor statale – a banilor, de exemplu, – ar trebui să ştie că nu vom fi primii pe lumea asta care folosim banii altui stat. Nici de armată în starea ei actuală nu avem nevoie. E suficient să dispunem de Forţe de Intervenţie Rapidă profesioniste ca să dormim liniştiţi.

Pericole: Transnistria

Nicio ţară nu cedează de bună voie teritoriul naţional; asta e valabil şi în cazul Transnistriei. Iată de ce, de-a lungul Prutului se stabileşte un regim riguros de control, iar regiunea transnistreană este declarată teritoriu necontrolat de autorităţile din Chişinău. În aceste împrejurări, procesul de soluţionare a diferendului transnistrean poate dura atâta timp de cât va fi nevoie pentru ca cetăţenii de dincolo de Nistru să înţeleagă avantajele unei vieţi în componenţa R. Moldova.

În acelaşi timp, diplomaţia Regiunii ar trebui să încheie un acord cu Ucraina în care să fie stipulat faptul că, până la soluţionarea definitivă a diferendului, teritoriul transnistrean rămâne parte componentă a R. Moldova şi nimeni nu are dreptul să încalce acest drept al nostru.

Nu de alta, dar îi ştim cum ne-au furat pământurile şi ar fi bine să înţeleagă că, odată şi odată, va trebui pusă problema retrocedării teritoriilor noastre din Sud şi din Nord.

Maghiarii 

Vor greşi cei care ne vor învinui de faptul că RSE ar turna apă la moara iredentismului maghiar. Intenţiile liderilor maghiari din România de a-şi crea o Regiune pe principiul etnic se vor spulbera în momentul în care se va încerca să se facă vreo trimitere la exemplul R. Moldova. Şi asta din, cel puţin, două motive:

  1. Republica Moldova (Regiunea Sud-Est) nu este un teritoriu creat pe principii etnice, aşa cum o vor maghiarii din România. Dimpotrivă, această regiune va fi cea mai multietnică: pe lângă români, acolo se vor regăsi ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari etc. Aşadar, dacă maghiarii vor dori să invoce exemplul RSE, primul lucru pe care ar trebui să-l facă este să creeze o regiune polietnică.
  2. Maghiarii nu pot face trimitere la RSE din simplul motiv că R. Moldova e un stat independent, iar regiunea lor va fi doar o unitate teritorial-administrativă a României. E o razniţă

În două luntri

Se vor găsi politicieni care vor apăra cu spume la gură „statalitatea”, adică îi vor apăra pe ruşi, vor striga fioros, vor face orice numai să nu ne rupem de dominaţia Moscovei. Vor vorbi despre poziţionarea noastră geo-strategică, despre un cap de pod spre lumea estică, că trebuie să fim şi cu unii, şi cu alţii, şi tot felul de rahaturi cu care ne-au umplut capul în ultimii 20 de ani…

E adevărat că moldoveanul se crede tare hâtru şi i se pare că s-a învăţat să sugă ţâţa de la două vaci, dar ar trebui să realizeze, odată şi odată, că ceea ce suge el de la ruşi se numeşte altfel.

Iar toţi cei care ne-au speriat în aceste două decenii că vom pierde piaţa Rusiei, că vom cumpăra gazele la preţ european etc., etc., iată că s-au dovedit a fi, în cel mai bun caz, nişte falşi profeţi. Rusia ne interzice mărfurile atunci când îi abate, iar gazele ni le vinde cum o taie capul.

Doar profeţii mincinoşi s-au îmbogăţit în aceşti 20 de ani şi nu au nici cea mai mică dorinţă să renunţe la cele agoniste. Iată de ce anume ei vor fi primii care se vor uni împotriva ideii de creare a RSE, idee în stare să schimbe rapid şi radical situaţia internă şi să îmbunătăţească nivelul de trai, în primul rând, al omului simplu.

Ce părere aveţi despre această idee? Vă propun să o discutăm. Inclusiv pe site-urile www.ziar.jurnal.md şi www.jurnal.md.”

„STRATFOR: Moldova nu e în stare să decidă, viitorul ei este în mâinile marilor puteri

Republica Moldova, o ţară mică însă importantă din punct de vedere strategic, se confruntă cu blocaje la mai multe niveluri. Viitorul Republicii Moldova şi modul în care aceste probleme vor fi soluționate va depinde de acțiunile forţelor externe în această regiune”. Aceasta este concluzia ultimei analize, publicată de STRATFOR.

Fosta republică sovietică a devenit un câmp de luptă strategică între Occident şi Federația Rusă. Ţara este divizată în mai multe domenii, Parlamentul nu reușește să soluţioneze disputa teritorială cu regiunea transnistreană, iar Chişinăul nu poate decide dacă ar trebui să se orienteze spre Europa sau Rusia. „Această stare de lucruri înseamnă că forţele externe vor juca un rol important în regiune, fapt ce va afecta viitorul Republicii Moldova”, constată experții.

Situația politică în care s-a pomenit Republica Moldova ilustrează modul în care ţara este sfâşiată între Occident şi Rusia. Parlamentul ţării este divizat între Partidul Comuniștilor, susţinut de Rusia şi Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), a cărei scop este apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. AIE, însă, este împărţit între trei partide, fiecare având interese proprii.

„Au existat discuţii privind posibile compromisuri în Parlament, care ar putea permite alegerea unui preşedinte. Planul cel mai realist implică o alianţă informală între prim-ministrul moldovean, Vlad Filat şi comuniştii. Cu toate acestea, toate partidele sunt îngrijorate că în cazul acestei alianțe ar putea pierde sprijinul electoratului, astfel impasul rămâne de nerezolvat”, se spune în analiză.

Una dintre principalele probleme este Transnistria, un teritoriu separatist pe care Rusia îl sprijină politic şi militar. Progrese cu privire la rezolvarea problemei teritoriale păreau posibile în ultimele luni, după ce Germania a calificat Transnistria – o problemă cheie de securitate în discuțiile cu Rusia. Moscova chiar s-a arătat dispusă să permită reprezentaților UE sau OSCE să monitorizeze teritoriul.

Cu toate acestea, este puţin probabil ca Rusia îşi va retrage forţele din Transnistria, deoarece este în interesul Moscovei să-și mențină prezenţă militară în regiune, din cauza amplasării strategice a Republicii Moldova. Rusia vrea să blocheze procesele de integrare a Moldovei în structurile occidentale. Uniunea Europeană este, de asemenea, interesată de Republica Moldova, deşi se simte incertă de a acţionă mai ferm.

România şi-a folosit de multe ori de legături etnice şi culturale strânse cu Moldova pentru a încerca să atragă ţara în instituţiile occidentale, cum ar fi Uniunea Europeană. Polonia, un lider în Europa Centrală şi de Est, ar dori, de asemenea, să vadă Moldova ieşind din sfera de influenţă a Rusiei. Totuși puterile occidentale sunt foarte prudente ceea ce ține integrarea în Uniunea Europeană a unei țări sărace şi divizate politic, cum este Republica Moldova.

“Deoarece Republica Moldova este prea mică şi divizată pe plan intern ca să aleagă de sine stătător o cale, viitorul său va fi determinat de puterile din afara ţării. În cele din urmă, Rusia va soluționa problema Transnistriei, iar integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va depinde de capacitatea oficialilor de la Chișinău să se concentreze în această direcție, precum și de cooperarea statelor membre ale UE”, conchid experții de la STRATFOR.

Sursa: UNIMEDIA”

Loading Facebook Comments ...

48 Comments

Add a Comment
  1. bravo Butnaru! e o solutie pentru cei care vad.

  2. Cu adevarat interesant! Dar ma intreb si cum va fi pus in practica, caci piedicile vor fi uriase si Val Butnaru le-a enuntat doar partial. Totusi merita de discutat. Brava!

  3. Daca e sa optam pentru regionalizare in cadrul Romaniei, de altfel, o idee foarte rezonabila, atunci denumirea ar putea fi Regiunea Prut-Est, caci Regiunea Sud-Est este deja nominalizata.

  4. iDEIA IN SINE E BUNA, LIPSESTE VOINTA POLITICA IN BASARABIA PENTRU A PUNE FORTE SI A CONSTRUI ACEST CAP DE POD CATRE O LUME CIVILIZATA. Regiunea Sud-Est se aseamana cu o tara in interiorul altei tari daca nu gresesc, altfel spus un fel de Uniune Europeana in interiorul Uniunii Europene, daca Franta si Germania accepta sintem salvati, dar nu cred intr-o astfel de constructie deoarece in viziunea europenilor noi suntem o gasca de tigani cu guvern la Chisinau care-si umpl buzunarii proprii si uita ca au datorii fata de creditorii sai. Cu alte cuvinte dupa ce au savirsit furtul creditelor isi schimba viziunile politice si-si cauta crisa la Moscova ca sa nu fie dati in urmarire penala de justitia UE. Cel mai important lucru este sa avem oameni cinstiti si politicieni necorupti cu care nu ne-ar fi rusine sa ne reprezinte atit in interior cit si pe exterior.

  5. …PUERTO RIC…STAT CU STATUT DE ASOCIERE CU U.S. , EXEMPLU „INVOCAT” DE DL BUTNARU….MAI GREU INSA CU …MALDAVENII…

  6. Domnul Butnaru chiar propune smechereste sa se suga la doua vaci: stat independent si suveran, dar care profita fara obligatii de alt stat suveran si independent.
    Nu ar fi oare mai indicat ca intai sa propuna rezolvarea problemelor interne, inclusiv celor identitare, decat sa avanseze forme mascate de federalizare a Romaniei?
    Vorbeste domnul Butanru de o „regiune sud-estica polietnica” ale carei probleme economice sa fie gestionate de Romania, dar cu un control strict al granitei de pe Prut (!?).
    Sa fim seriosi, de regiuni multinationale are nevoie Romania, in loc de stat national unitar?

    Apoi, propunerea privind relatia cu Transnistria, ar trebui s-o vada prin prisma relatiei Romaniei cu Basarabia. Oare „reintregirea” cu Transnistria sa fie mai importanta pentru domnul Val Butnaru decat Reintregirea cu Romania?
    Cu alte cuvinte, conform principiilor propuse de domnia sa, si teritoriul Basarabiei trebuie declarat necontrolat de Bucuresti, iar procesul de integrare sa dureze pana cand basarabenii „vor fi convinsi de avantajele unei vieti in componenta” Romaniei.

    De altfel aceeasi idee a „reintregirii” transnistrene am vazut-o si in discursul lui Ghimpu, acelasi Ghimpu care declara acum vreun an ca Unirea cu Romania nu va avea loc niciodata.

    Cat timp o sa umblati cu jumatati de masura, domnule Butnaru, si de ce va este frica pentru a pleda pe fata pentru Reintregire, doar Romania v-a acordat Ordinul National „Pentru Merit” tocmai datorita activitatilor in favoarea cestui deziderat national?
    Fiti demn de acest Ordin NATIONAL al Romaniei si din pozitia de formator de opinie pledati pentru evolutia naturala a Reintregirii ca singura solutie de salvare, nu a statului artificial suveran si independent, ci al populatiei basarabene.

    Mircea Popescu
    29 August 2011

  7. Smecheria de a-si crea propriul bantustan pentru expluatarea suverana si independenta a supusilor de catre oligarhii locali

  8. Vitalia Pavlicenco

    George DAMIAN: Un proiect de ţară pentru Republica Moldova

    Încotro merge Republica Moldova? Îmi permit să cred că spre nicăieri, după cum se desfăşoară viaţa politică de la Chişinău. S-a vorbit mult despre aniversarea a 20-a a Independenţei. Aproape un sfert de secol, aproape o generaţie de oameni. Mult timp petrecut într-o zonă gri, cu perspectiva tristă de a rămâne în continuare într-o băltoacă a istoriei.

    Ce opţiuni ar fi avut Republica Moldova după anul 1991? Prima şi cea mai logică ar fi fost reunirea cu România. Însă deşi ne-am lămurit cât de cât cu privire la cele întâmplate în decembrie 1989 la Bucureşti, totuşi nu s-a ridicat mare lucru din vălul care acoperă anul 1991 din punctul de vedere al relaţiei Bucureşti-Chişinău. Sunt prea multe vorbe, prea multe păreri, prea multe aluzii nesistematizate – nu a stat nimeni să le pună cap la cap şi să creioneze un tablou coerent. Cred că ar ieşi un volum de 500 de pagini dacă s-ar apuca cineva să descâlcească iţele întrebării „de ce nu s-a făcut unirea în 1991?” Germania s-a putut reunifica, România nu. Avem de-a face cu o chestiune istorică din acest moment. Să se ocupe istoricii de ea.

    Dar ce poate face în continuare Republica Moldova? Poate continua să trăiască precum a trăit până acum. Nici aşa, nici altfel. Fără nici un fel de proiect de viitor. Fără nici un fel de perspectivă. Republica Moldova este în acest moment o ţară care exportă oameni. În România, în Rusia şi în vestul Europei. Nimic mai mult. Majoritatea oamenilor care muncesc în Republica Moldova o fac cu gândul de a-şi trimite copii undeva. De preferinţă, undeva cât mai departe. Iar cei plecaţi le trimit bani celor de-acasă. Sunt trei categorii de oameni între Prut şi Nistru: cei care au plecat, cei care au rămas şi nehotărâţii.

    De această situaţie se bucură o mână de oameni auto-intitulaţi politicieni. Aceşti oameni nu au nici un proiect. Sau, mai bine spus, acţionează ca şi cum nu ar avea nici un proiect de viitor pentru oamenii în numele cărora conduc. De multe ori am impresia că politicienii de la Chişinău nu sunt foarte lămuriţi nici ei înşişi cum şi de ce au ajuns în funcţiile în care au ajuns. Pe unii îi domină mentalitatea fanariotă „tunde oaia fără să zbiere”. Alţii au idei puţine şi fixe. Alţii nu au nici o idee şi nici o dorinţă. Sunt egal răspândiţi în toate partidele. Iar cei mai puternici dintre ei funcţionează în baza unei mentalităţi de clan.

    Republica Moldova ar fi putut urma exemplul Germaniei Democrate. A avut însă parte de destinul Iugoslaviei. Dar, după 20 de ani, Iugoslavia se desprinde de acest destin. Republica Moldova a rămas blocată în băltoaca ţărilor fără proiect. Este o constatare tristă după 20 de ani de independenţă, dar şi optimistă în acelaşi timp. Popoarele au vieţi îndelungate, 20 de ani nu reprezintă mare lucru. Iar Republica Moldova mai are timp să îşi aleagă un proiect. Vom vedea peste 20 de ani dacă şi ce a ales. Sau poate că tocmai acesta este proiectul original al Chişinăului: să nu aibă nici un fel de proiect de viitor…

  9. Vitalia Pavlicenco

    Dan Dungaciu: În 1991, SUA încurajau Unirea României cu Moldova

    Profesorul Dan Dungaciu analizează în interviul pentru romanialibera.ro tendinţa politicienilor şi elitelor moldovene de a rămâne în zona de influenţă a Moscovei, chiar şi după 20 de ani de independenţă a ţării. În acelaşi timp, fostul consilier al preşedintelui moldovean aminteşte despre o rezoluţie a Senatului SUA din 28 iunie 1991 prin care administraţia de la Washington era îndemnată „să sprijine eforturile viitoare ale guvernului Moldovei de a negocia paşnic dacă o doreşte reunificarea Moldovei şi Nordului Bucovinei cu România”. Dan Dungaciu crede că, deşi acest tren a fost pierdut, lucrurile nu vor rămâne aşa.
    La 20 de ani de la obţinerea independenţei Republicii Moldova, această ţară este considerată doar parţial liberă de un recent raport făcut de Freedom House. Ce-i lipseşte pentru a fi cu adevărat liberă?

    D.D.: Lipseşte în primul rând un spaţiu public similar statelor democratice. De la plecarea comuniştilor s-au întâmplat multe lucruri bune în această direcţie, dar nu destule: cineva spunea la Chişinău că înainte exista un Voronin şi că acum avem mai mulţi. De foarte multe ori politizarea presei s-a făcut foarte rapid după schimbarea de regim. Probabil că acesta este unul dintre indicatori, mai cu seamă că foarte puţine organe de presă din Republica Moldova pot fi considerate independente.

  10. Vitalia Pavlicenco

    Petru Clej: Și totuși, ce viitor prevăd eu Republicii Moldova?

    La Chișinău s-a sărbătorit cu fast ziua națională, aniversarea a 20 de ani de când Republica Moldova și-a proclamat independența. Fastul a fost chiar mai mare decât acum cinci ani, când la a XV-a aniversare regimul Voronin, aflat pe atunci la putere, nu a organizat o paradă militară așa cum a făcut-o actuala putere, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE).
    Săptămâna trecută am scris un articol Nu poți face din rahat bici și să mai facă și trosc – Republica Moldova, două decenii de independență, http://www.acum.tv/articol/37161/ care a ofensat pe unii cititori.

    Igor Cașu, ziarist și conferențiar universitar, scria:
    Cel de astazi mi se pare ofensator si v-ati dat seama si dvs. cand ati spus in incheierea articolului ca titlul s-ar putea sa supere…

    Eu va confirm ca aici ati depasit limita decentei. E ca si cum ar spune cineva de o țară, indiferent care este ea, ca locuitorii sunt ok, dar țară e de rahat… Imaginati-va ca dvs. traiti in acea țara de rahat si pe urma spuneti-mi sincer, chiar nu va priveste acea etichetare a țarii in care traiti?

    Alexandru Grosu propune chiar sancțiuni drastice împotriva mea:

    Eu nu fac comentarii, cred insa ca dupa un asa articol domnul Clej nu mai are ce cauta in Republica Moldova. Ar trebui introdus in lista persoanelor non-grata si intors imediat de la aeroport cand va incerca sa viziteze R. Moldova. Voi transmite link-ul acestui articol MAE al republicei.

    Mai interesant mi s-a părut comentariul Alinei Radu, a cărei postare pe Facebook mi-a dat ideea scrierii articolului. Eu o întrebasem care era idealul de acum 20 de ani care nu s-a împlinit.

    Raspund cu intarziere la intrebare (ptr ca am lipsit cu adevarat nu doar din Moldova ci si de pe net): idealul nostru era in 2 proiecte: a – sa scapam de URSS, b – sa redevenim români.

    În ambele cazuri reusita nu a depins doar de noi, cei din care crezi tu ca nu se poate face bici. Scaparea de URSS a depins si de URSS, iar revenirea la albia romaneasca a depins si de Romania acelor timpuri si de URSS. Dupa decenii de elitocid – am avut o clasa numeroasa de oameni curajosi si corecti, dar condusi de o elita controlata (insesizabil atunci) de la moscova. nimic din ceea ce spun aici – nu e nou pentru nimeni, cu atat mai mult pentru tine.
    În primul rând vreau să reiterez, așa cum am specificat și în finalul articolului: nu m-am referit la oameni ci la țară în sine. Sunt absolut de acord cu Alina, de fapt amândoi spunem același lucru, de o manieră diferită : nu poți juca după regulile trasate inițial de Stalin și să ajungi la un rezultat măcar mulțumitor. Dacă expresia pe care am folosit-o eu e dură, scopul era tocmai conștientizarea de către cititor a acestei stări de fapt.

    Am fost acuzat că nu am o soluție, de parcă eu aș fi acela care trebuie să dau o astfel de soluție (presupunând că ea există), dacă tot am opinat că situația actuală duce către o fundătură.

    Am să încerc să analizez în continuare ca variante are Republica Moldova ca stat.

    Status quo – stat independent

    E firesc să plecăm de la situația actuală în care, în mod declarativ, Republica Moldova e un stat independent. Spun în mod declarativ, pentru că, de facto, marja de manevră a autorităților legal constituite este sever limitată, direct sau indirect, de către un alt stat, anume Federația Rusă.
    În primul rând, datorită existenței regiunii separatiste nistrene, care, fără sprijin politic, economic și militar din partea Moscovei, nu ar putea exista.
    Orice tentativă făcută în ultimii aproape 20 de ani, de la războiul de pe Nistru, de a reintegra țara în frontierele fostei Republici Socialiste Sovietice Moldovenești, a cărei succesoare e Republica Moldova, s-au izbit de eșec. E vorba de o combinație “good cop, bad cop”, în care tonul aparent moderat al autorităților de la Moscova se combină cu refuzul categoric al oricărei soluții alta decât separarea din partea sepratiștilor de la Tiraspol.

    Iar Moscova n-are nevoie să intervină militar aici, cum a făcut-o în Georgia în 2008, atunci când clienții săi din regiune se simt amenințați. Este suficientă folosirea unui preț diferențiat la livrarea gazelor naturale (cel de piață pentru Chișinău, cel subvenționat pentru Tiraspol) sau a embargoului privind importul de vinuri moldovenești pentru a face presiuni asupra Republicii Moldova.
    Iar “frontierele” autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene nu sunt în fapt decât liniile de armistițiu din iulie 1992, prin care Tiraspolul își extinde controlul asupra Tighinei și a împrejurimilor, pe malul de vest al Nistrului, iar Chișinăul păstrează controlul asupra enclavelor Doroțcaia și Cocieri pe malul de vest. Cât de stabil și satisfăcător e un astfel de aranjament, s-a putut vedea în ultimii 20 de ani.
    Nici Ucraina, celălalt mare vecin al Republicii Moldova, nu e mult mai prietenoasă decât Rusia. Deși a fost semnat și ratificat un tratat de frontieră în care erau corectate aberațiile staliniste în cazul șoselelor și căilor ferate care șerpuiau pe frontiera între cele două state (irelevantă în perioada URSS, dar care a căpătat consistență când cele două state și-au declarat independența), situația de la Palanca arată că aranjamentul este aproape la fel de precar ca și cel din Transnistria.

    Cât privește șansa aderării la Uniunea Europeană, ea este la ora actuală inexistentă. Republica Moldova este tratată ca “vecin” al UE, la fel ca Ucraina, dar nu ca potențial stat candidat la aderare, ca Serbia, Macedonia, Albania sau Kosovo. Iar climatul actual face ca șansele de aderare chiar în viitorul mediu sau îndepărtat să fie minuscule. Și asta nu doar datorită problemelor teritoriale nerzolvate, ci și datorită nepregătirii totale a Republicii Moldova pentru standardele europene.

    Unirea cu România

    O astfel de soluție este, în mod superficial, mai populară în România, decât în Republica Moldova. Spun superficial pentru că marea majoritate a populației României nu a stat niciodată să se gândească și nici nu a fost informată de costul unei asemenea uniri și nu a luat în considerare obligațiile României ca stat membru al Uniunii Europene care ar ridica serioase obstacole în calea unei astfel de uniri.
    Aici nu e vorba doar de aspectele teritoriale nerezolvate, pentru că e vorba, în fond de schimbarea frontierelor externe ale UE, ci și de acceptarea unui număr de peste trei milioane de noi cetățeni, nemaivorbind de precedentul pe care l-ar crea (vezi situația Bulgaria – Macedonia, de pildă).
    Dar asta e vinderea pielii ursului din pădure, pentru că impulsul unei astfel de uniri ar trebui să vină din Republica Moldova. Și nu doar pentru că, potrivit constituției acestei țări, renunțarea la independență și suveranitate trebuie confirmată printr-un referendum de majoritatea corpului electoral, ci și datorită faptului că în ultimii 20 de ani sentimentul unionist nu a fost altfel decât minoritar la est de Prut.
    Chiar și când România a devenit “atractivă”, aderând la UE, cetățenii Republicii Moldova și-au dorit doar cetățenia română, pentru ca, devenind cetățeni ai UE, să poată călători liber sau chiar să se stabilească în statele UE.

    Așa cum spunea Alina Radu, moldovenii în majoritatea lor nu au reușit să (re)devină români, asta presupunând că în trecut au fost în totalitate români. Două secole de dominație (de facto sau de jure) rusească a avut efecte profunde, iar scurta perioadă – 1918 – 1940 – în care partea de est a Moldovei (numită impropriu, de către ruși, Basarabia) a făcut parte din România (și ea înființată ca stat în 1862 și care a inclus în perioada 1856 – 1878 partea de sud, Ținutul Bugeacului), nu a fost suficientă pentru asimilarea identității naționale românești.
    Nu este de mirare deci că azi foarte mulți moldoveni nu se consideră români sau nu agreează identificarea lor ca români de către alții și-i privesc cu suspiciune pe “frații de peste Prut”.

    Igor Cașu mă acuza de “șovinism regățean”. Acuzația e stupidă în ceea ce mă privește, dar un astfel de șovinism există, generat de un sentiment de superioritate al românilor din România față de cei de la est de Prut, sentiment izvorât de cele mai multe ori din ignoranța totală față de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

    În plus, existența unor minorități etno-lingvistice profund ostile României și românismului în general – ucrainieni, ruși, găgăuzi, bulgari – are și ea un impact negativ asupra sentimentului unionist din Republica Moldova. Singurul politician de frunte al actualei coaliții de guvernare care se declară pe față unionist, liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, recunoaște că politica unionistă nu aduce voturi, de aceea PL nu este un partid unionist. Singurul partid care se declară unionist, Partidul Național Liberal, este minuscul.

    Integrarea în Federația Rusă

    Mai toate sondajele de opinie din Republica Moldova arată o nostalgie a populației față de trecutul sovietic. În 200 de ani de relație metropolă – colonie a generat aici un “sindrom Stockholm” al moldovenilor față de Rusia și ruși. Respingerea oprimării naționale s-a combinat cu o dependență psihologică față de tot ceea ce este rusesc, începând cu limba și terminând cu multe obiceiuri.

    Politic însă, atracția Rusiei nu a fost niciodată serioasă. În 2001, Partidul Comuniștilor a venit la putere cu un manifest care includea examinarea aderării la uniunea Rusia – Belarus. Acest punct nu a fost niciodată pus în practică și nu există nicio forță politică serioasă care să militeze pentru un astfel de deziderat.

    Indiferent de dificultățile întâmpinate de statul independent Republica Moldova, de presiunea directă sau indirectă a Rusiei, nu există dorința unei reveniri formale în imperiul rus post țarist, post comunist. Majoritatea românofonă și-a câștigat dreptul de a-și folosi limba în mod oficial (nu doar formal ca pe vremea URSS) și mulți se simt în mod instinctiv mai atrași de stilul de viață occidental, decât de cel rusesc, cu toată povara moștenirii de două secole de dominație a Moscovei.

    Deci, încotro?

    S-o luăm la rând. Ultima variantă este exclusă, ea nefiind, în primul rând, pe placul Rusiei, care preferă influența indirectă asumării unor obligații juridice. De altfel, Moscova nu a recunoscut oficial nici “independența” regiunii nistrene și nici nu a dat curs insistentelor declarații de dragoste din partea liderilor separatiști de la Tiraspol, sprijinite de rezultatul referendumului din 2006 în care votanții din regiune s-au pronunțat în favoarea unei integrări cu Federația Rusă.

    Într-o lume ideală, unirea cu România ar fi varianta cea mai bună. Dar, din motivele enunțate mai sus, atât reticența de pe malul stâng al Prutului cât și obligațiile României față de UE fac această variantă una improbabilă. Nu există niciun semn al unei mișcări, chiar și lente în această direcție. Vreau să menționez aici și problema minorităților, pe care în acest caz ipotetic le-ar prelua România. Acum, mulți îi tratează pe ungurii din România ca o minoritate neloială țării, iar pe romi ca pe una indezirabilă. Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă ar avea de a face cu rusofonii din Republica Moldova, pe lângă care secuii cei mai radicali apar ca niște naționaliști români.
    Rămâne varianta actuală, cea a independenței, care este și cea mai probabilă pentru viitorul previzibil. Eu sunt de părere că un prim pas către o anumită normalizare trece prin separarea oficială de regiunea nistreană. Perioada de peste 20 de ani de la separarea de facto a “Republicii Moldovenești Nistrene” a creeat o prăpastie între Chișinău și Tiraspol care nu mai poate fi astupată. S-au născut și au crescut generații noi în Transnistria, pentru care Republica Moldova e un stat străin și pentru care ecuația infamă “român = fascist” a devenit o sperietoare permanentă care împiedică orice discuție rațională despre reintegrarea țării în frontierele din 1991 (care de fapt sunt aceleași trasate de Stalin în 1940).

    Aceasta ar presupune cedarea de către Tiraspol a controlului asupra Tighinei și împrejurimilor pe malul drept al Nistrului și de către Chișinău a controlului localităților din stânga Nistrului. Sunt dispuși separatiștii de la Tiraspol la un asemenea schimb? Va fi dispusă Rusia, de care depinde în ultimă instanță orice soluție negociată, să facă presiuni asupra clienților de la Tiraspol? Ce va zice populația din aceste teritorii? Dar Ucraina, care are o lungă frontieră cu regiunea nistreană?

    Oricum ar fi, separarea de regiunea nistreană ar asana o mlaștină care îmbolnăvește în continuu această țară fragilă. Și poate că în acest fel și Uniunea Europeană ar fi mai puțin reticentă să se implice într-un spațiu văzut de mulți în Occident ca aparținând zonei de influență a Rusiei. Bineînțeles că Rusia nu va renunța niciodată de bună voie la această influență, dar exemplul republicilor Baltice arată că această influență poate fi redusă, cu voință din interior și cu sprijinul Occidentului.

    E posibil scenariul “Transnistria contra Basarabia” imaginat de politologul rus Stanislav Belkovski în 2004, adică renunțarea la Transnistria, urmată de unirea cu România ? Deocamdată nu e vorba de așa ceva și obstacolul principal îl reprezintă deocamdată, repet, regiunea nistreană, coada care dă din câine în Republica Moldova.

    Așa că Republica Moldova va continua șontîc-șontîc în drumul ei chinuit, alții ar spune în exercițiul de echilibristică, între Uniunea Europeană și Rusia. Fără resurse naturale, lovită de un “elitocid”, cum îl numea Alina Radu, țara va continua să meargă pe un drum trasat de alții acum mai bine de 70 de ani și care, în urma schimbării de direcție de acum 20 de ani, a rămas unul plin de hârtoape, periculos și cu o destinație incertă.

  11. Situatia in Rusia este spectaculoasa, ca sa nu zic dezastruoasa. Iata de ce as vrea ca Republica Moldova sa se indeparteze cat mai mutl de aceasta tara problematica.

    Insa, observ ca multe fenomene care se intampla in Rusia, de fapt, sunt si la noi. Influienta ruseasca este foarte mare… in sensul negativ. Aceleasi probleme.

    Cititi ce scrie o rusoaica, de ce anume vrea sa emigreze din Rusia si veti vedea ca aceleasi probleme sunt si la noi:

    ………….

    Девять причин, по которым я уезжаю из России

    1. Безопасность. Её нет. Милицию переименовали в полицию… Дало ли это эффект?
    Нет, если по-прежнему при виде полицейского хочется перейти на другую сторону улицы.
    Нет, если водитель держит в паспорте несколько сотенных купюр на случай внезапной взятки инспектору.

    Mы давно уже отошли от стадии «полиция ничего не делает, поэтому от неё нет толку» и взошли на новую ступень «полиции много чего делает, поэтому её стоит опасаться».

    2. Здоровье. У меня есть медицинская страховка и есть деньги на то, что в эту самую страховку не входит, например, на стоматологию. Однако для того, чтобы пойти к врачу мне необходимо долго консультироваться с друзьями и знакомыми, дабы не попасть к неспециалисту.

    Я до сих пор с ужасом вспоминаю одну московскую клинику, где работают «врачи», не имеющие права на медицинскую деятельность…

    3. Образование. Yровень образования падает…Рефераты скачиваются из интернета, заплатил за курс – получил диплом.

    4. Непрофессионализм. Напрямую следует из предыдущего пункта. …Просьба прочитать текст с экрана вызывает панику.

    5. Недвижимость. Отсутствие возможности купить жильё в своём городе. Непомерно завышенные цены на квартиры.

    Не так давно один человек подсчитал, что если продаст свою убогую хрущевку на окраине Москвы, находящуюся в практически аварийном доме, то сможет купить замок в Чехии.

    6. Коррупция. Правило «не подмажешь – не поедешь». Bзяточничество везде, повсюду, везде надо «сунуть», «дать», «поблагодарить». Компания Икеа сворачивает свой бизнес в России, расширения больше не будет, потому что Икеа тоже не умеет давать взятки.

    7. Низкое качество всей продукции. Именно всей, я не ошиблась, начиная от йогурта и заканчивая автомобилями. ,,,
    Я живу в Петербурге, Финляндия рядом, в последнее время очень популярны стали однодневные туры по финским магазинам.

    Сначала не понимала, в чем соль, потом стало ясно. Имеем два одинаковых шампуня, одна и та же марка. Один сделан в России, второй в Финляндии. День и ночь. В первом случае – жиденькая водичка. Во втором – действительно шампунь, от которого волосы становятся «шелковистыми и блестящими».

    Мясо, рыба молоко, никакого сравнения. Почему так? Я не знаю. Я не понимаю, почему крошечная Финляндия снабжает нашу страну молочными продуктами.

    Я не понимаю, почему крошечный Израиль снабжает огромную Россию редиской и клубникой.

    Цены тоже поразительные. Один и тот же товар у нас и в Финляндии стоит по разному. Хорошие американские футболки маунтин. В США – 16-20 долларов. В российском интернет-магазине 50-60. В реальном магазине 100. Это как понимать? И во всём так.

    8. Полное неуважение прав и свобод личности. Не буду долго расписывать этот пункт, ограничусь только словами о том,

    что «советский суд самый гуманный суд в мире». Основная причина пункта 8 в следующем пункте.

    9. А вот сейчас тот пункт, который перевешивает все предыдущие. Именно этот пункт, а не предыдущие заставляет задумываться о переезде в другую страну.

    Что это такое? Это так называемый синдром вахтёра, это неуважение к другим людям, это нетерпимость, порой граничащая с фашизмом.

    Представьте себе на секунду, что вот так случилось и всё правительство, все чиновники трагически погибли в один день. Что будет через неделю, через месяц? Будут те же самые рожи и на тех же самых местах. Почему?

    Потому что люди не меняются, потому что по каким-то не вполне понятным мне причинам у нас такие люди.

    Это кондуктор в поезде, орущий на старушку, которая не сразу нашла свой проездной. Это хамка-регистраторша в городской поликлинике.

    Это полицейский, который избивает парня без прописки. Это мужик, сморкающийся на мостовую.

    Коллега, который ворует с работы степлер и вам же жалуется на ворьё в государстве.

    Дама, сажающая ребенка по малой нужде в тамбуре… а потом удивляющаяся, что же это молодежь устраивает туалет в лифте.

    Ещё примеры нужны? Как вам пример с контролёром, который вырывает у «зайца» кошелек, чтобы вытащить из него хоть какую-то мзду?

    А школьный учитель, который называет детей тупорылыми уродами?

    А воспитательница детского сада, которая заклеивает детям рот скотчем, «чтобы не орали», а уволить её нельзя, потому что «заслуженная и вообще никто больше не пойдет работать на пять тысяч»?

    Я не знаю, я правда не знаю, почему у нас такие люди.

    Одно время мне казалось, что, возможно, дело в советской эпохе, в принципе уравниловки,

    в истреблении элиты, да мало ли в чем. Однако вспоминается Толстой, Салтыков-Щедрин, Тургенев, словом, наши классики, читая которых начинаешь понимать, что оно всегда так было.

    Почему? Не знаю. Так исторически сложилось.

    Я не хочу светлое будущее, я хочу спокойное настоящее.
    …Я просто хочу спокойной жизни.

    Почему всё время надо терпеть? Ради могил предков? Так их память у меня в сердце, а не в земле. Ради березок? Березы растут практически повсюду.

  12. Javier González López

    Despre ce doamne vorbeste acest om? Despre una dintre aceste soluti care este A si B in acelasi timp? despre un experiment care este o unire cu Romania si in acelasi timp nu? suntem dar nu suntem? fanteziile acestea juridice doar duc la inestabilitate. Asa e Belgia, asa a fost imperiul austro-ungar dupa compromisul, asa a fost cu reunificarea statelor arabe, un esec dupa altul. Tarile doar pot merge cu temeli clare. De fapt asta e deja situatia in Moldova, unde unii putini cu putere se joaca sa tina Moldova int-o gaura neagra. De mult ar trebui sa-si dea seama moldoveni ca Rusia nu da nimic fara sa se asigure ca obtine controlul total, si sa obtina de mai multe ori decat zaharelul pe care ti-l da. Moldova pentru Rusia nu inseamna nimic decat o jucarie, in care din pacat abia traiesc 3,5 milioane de oameni de pe zi pe alta.

    Ce propuneti nu e decat tipicul compromis moldovenesc, care nu duce nicaieri. Doar trebuia o claas de conducatori care sa stie clar ce vor. Credeti ca un asa proiect care arata ca un fel de asociere statala cu Romania, si care probabil ar fi platita de Bucuresti e vreo solutie? praf in ochi e propunerea asta. Moldova, fie lucreaza ca un stat independent, mai ales de Rusia, si isi foloseste prerogativele penru a cladi un adevarat stat, o adevarata economie, atragand investitorii straini in domeniile critice si cele cu potential si tinde spre UE in mod clar si sincer, fie se uneste in mod clar cu Romania, cu o perioada de tranzitie.

    Despre Transnistria, es singura bucata a textului in care vad ceva logic, doar cand ce a ramas sub guvernul din Chisinau se va dezvolta si va deveni atragator pe cei din Transnistria, ca poate sunt foarte rusi si ucrainieni, dar nu sunt prosti si nici nu le place sa stea afamati si izolati, cand peste rau este un teritoriu in evolutie catre bine.

    Daca Moldova vrea sa ramana ca stat, atunci calea catre UE, si mai ales catre forma de-a se guverna ca in UE, e singura calea. La asta trebuie adaugat o apropiere de Romania. Cand va intelege Moldova ca Rusia cu cei supusi se poarta ca un gangster, si doar te respecta daca si tu te respecti si stii ce vrei. In primul rand trebuie o noua politica energetica menita sa se foloseasca fiecare litru de benzina, fiecare KW la maxim, sa se conecteze Moldova cu Romania la retelele de curent si de gaz la maxim, apoi la infrasctutucturi, sa fie ecartament international, un clar mesaj catre Rusia ar fi si asta, si Transnistria sa nu fie reintegrata in nicio forma de federalizare, ceea ce ar fi anexarea de facto a Moldovei de catre Rusia, si stagnarea totala a acestui teritoriu pana la totala depopulare a lui. Este vreo regiune in Rusia care sa se bucure de drepturi ale omului? prosperitate pentru toti? buna administratie? absenta de coruptie? asta are Rusia de oferit Moldovei, exact ce a oferit timp de 50 de ani, plus o rusificare, mai mascata, dar prezenta. O adevarata exploatare si asuprire sub masca unei independente false.

    Dar lucrurile clare, fara renuntare la transnistria, si sa putrezeasca pseudoregiunea aia pana sa se goleasca, si locuitorii ei, sunt bineveniti in aceasta parte a Prutului. Si atunci Moldova va putea merge la negocieri oferind ce e rezonabil si nu un abuz spre beneficiul unor criminale.

  13. Javier González López

    Despre ce doamne vorbeste acest om? Despre una dintre aceste soluti care este A si B in acelasi timp? despre un experiment care este o unire cu Romania si in acelasi timp nu? suntem dar nu suntem? fanteziile acestea juridice doar duc la inestabilitate. Asa e Belgia, asa a fost imperiul austro-ungar dupa compromisul din 1867, asa a fost cu unificarea statelor arabe, un esec dupa altul. Tarile doar pot functiona cu temeli clare. De fapt asta e deja situatia in Moldova, unde unii putini cu putere se joaca sa tina Moldova int-o gaura neagra, nici catre Est, nici catre Vest. De mult ar trebui sa-si dea seama moldoveni ca Rusia nu da nimic fara sa se asigure ca obtine controlul total, si sa obtina de mai multe ori decat zaharelul pe care ti-l da. Moldova pentru Rusia nu inseamna nimic decat o jucarie, in care din pacat sufera cele 3,5 milioane de oameni de pe zi pe alta.

    Ce propuneti nu e decat tipicul compromis moldovenesc care nu duce nicaieri. Doar trebuia o clasa de conducatori care sa stie clar ce vre. Credeti ca un asa proiect care arata ca un fel de asociere statala cu Romania, si care probabil ar fi platita de Bucuresti e vreo solutie? praf in ochi e propunerea asta. Moldova, fie lucreaza ca un stat independent, mai ales de Rusia, si isi foloseste prerogativele pentru a cladi un adevarat stat si un viitor stat al UE plus si o adevarata economie, atragand investitorii straini in domeniile critice si in cele cu potential si tinde spre UE in mod clar si sincer, fie se uneste in mod clar cu Romania, cu o perioada de tranzitie si o clara aparare a intereselor moldovenilor.

    Despre Transnistria, este singura bucata a textului in care vad ceva logic. Doar cand ce a ramas sub guvernul din Chisinau se va dezvolta si va deveni atragator pentru cei din Transnistria, ca poate sunt foarte rusi si ucrainieni si antiromani, dar nu sunt prosti si nici nu le place sa stea afamati si izolati, cand peste rau este un teritoriu in evolutie catre bine.

    Daca Moldova vrea sa ramana ca stat, atunci calea catre UE, si mai ales catre forma de-a se guverna ca in UE, e singura calea. La asta trebuie adaugat o apropiere de Romania. Cand va intelege Moldova ca Rusia cu cei supusi se poarta ca un gangster, si doar te respecta daca si tu te respecti si stii ce vrei?. doar uitativa cum a fost in statele baltice. In primul rand trebuie o noua politica energetica menita sa se foloseasca fiecare litru de benzina, fiecare KW la maxim, sa se conecteze Moldova cu Romania la retelele de curent si de gaz la maxim, si sa se dezvolte toate sursele regenaribile la maximul lor potential pentru o independenta maxima energetica. Apoi la infrasctutucturi, sa fie ecartament international, un clar mesaj catre Rusia ar fi si asta, noi poduri catre Romaniapeste Prut. Si Transnistria sa nu fie reintegrata in nicio forma de federalizare, ceea ce ar fi anexarea de facto a Moldovei de catre Rusia, si stagnarea totala, a acestui teritoriu pana la totala depopulare a lui. Este vreo regiune in Rusia care se bucura de drepturi ale omului? prosperitate pentru toti? buna administratie? absenta de coruptie? asta are Rusia de oferit Moldovei, exact ce i-a oferit timp de 50 de ani, plus o rusificare, mai mascata, dar flagranta. O adevarata exploatare si asuprire sub masca unei independente false, existenta doar pe hartie.

    Dar lucrurile clare, fara a renunta la Transnistria. Acel pseudostat sa putrezeasca pana sa se goleasca de oameni, si locuitorii ei, sa fie bineveniti in aceasta parte a Nistrului. Eu am fost la Tiraspol, si atunci am inteles ce e comunismul, fiindca l-am vazut in fata ochiilor mele. Acolo nu e nimic, e tot o farsa monumentala de la cap la coada. Si atunci Moldova va putea merge la negocieri oferind ce e rezonabil si nu un abuz spre beneficiul unor criminale.

    Uneori, nu strica sa stii sa spui nu la vesnicul compromis cu care Moldova mascheaza tot, pana cand e deja imposibil de ascuns.

  14. Chiar ca e nitel paranoic sa ai blog si sa republici materiale vechi ale altor autori, nu?
    Ridicolul insa e la el acasa in Basarabia!

  15. PRELUARE:

    http://ziar.jurnal.md/2011/08/26/val-butnaru-avem-„tara”-ce-facem-cu-ea/#comments
    8 comentarii la articolul “Val Butnaru:
    Avem „ţară”. Ce facem cu ea?”
    ––––––––––––––––––––––––––
    1. DORU-ROMANIA credea,
    în data de 27.08.2011, la ora 07:49, că:

    Un punct de vedere corect,din pacate!Carpa kaghebista de Ion Ilici Iliescu, a privat romanii de pe ambele maluri ale Prutului, sa faca acelasi lucru normal, natural si firesc de alipire a BASARABIEI la patria mama ROMANIA, de unde a fost smulsa si violata de netrebnicii rusnaci ,rusofoni si rusofili care au demni urmasi in :voronin,filat,lupu si alte pule.!
    2. Nichita credea,
    în data de 27.08.2011, la ora 11:28, că:

    Din punctul meu de vedere articolul dat reflecta realitatea din Republica Moldova. Sunt de acord cu Subiectul: “Regiunea Sud Est”. Ar trebui sa fim in componenta Romaniei si imi pare rau de faptul ca nu ne-am folosit de ocazia din 1991. PCRM si alte “partide democratice” ne-au ZOMBAT asa cum transnistrenii sunt Zombati de Conducerea lor ca este rau ca Transnistria sa fie in componenta Moldovei. Voronin a fost mereu impotriva Romaniei si dorea sa fim dependenti de Rusia, ce cred ca i-a reusit partial. De ce moldovenii nu vor sa se gindeasca la viitor si ce oportunitati am avea daca am fi in componenta Romanie si am putea sa ne conformam standartelor Europene? Niciodata nu vom ajunge in Comunitatea Europeana daca nu ne schimbam principiile, valorile si mentalitatea noastra.

    3. Dan credea,
    în data de 28.08.2011, la ora 16:11, că:
    Sunt de acord. Dar cum transpunem ideea in practica ?

    4. iuriecujba credea,
    în data de 28.08.2011, la ora 23:01, că:

    Idea este de luat inseama, dar pentru mentalitatile poltice de la Chisinau nu convine. Va fi ratata si aceasta sansa , ca si anul 1991. Chiar si unii emisari europeni vor fi inpotriva , vor fi lipsiti de drumuri fara rost spre R Moldova. Calea cea mai scurta si mai sigura este prin Romania.

    5. iuriecujba credea,
    în data de 28.08.2011, la ora 23:04, că:

    calea spre Occident

    6. mihail moraru credea,
    în data de 29.08.2011, la ora 07:46, că:

    Numai moldovenilor nu le apartine statul Republica Moldova.
    Republica Moldova este un stat cu o populaţie majoritară, precum sunt Germania, Anglia, Franţa, Rusia. Populatiile majoritare sunt unicul garant intern al existentei si supravietuirii acestor state. Valorile nationale ale populatiei majoritare, precum ar fi cele identitare, Limba, Istoria si Cultura devin valori de stat ce sunt aparate si promovate cu sfintenie de catre institutiile statului, cit si de liderii intelectuali si politici ai statelor cu populatii majoritare. Iar minoritatile nationale in tarile cu populatii majoritare sunt incurajate si chiar impuse pe cai legale sa se adapteze si sa se integreze la valorile populatiei majoritare. Neadaptarea si neintegrarea minoritatilor nationale la valorile populatiei majoritare sunt considerate un pericol eminent pentru securitatea statului si orice abatere in acest sens este curmata la timp de catre institutiile statului, lideri intelectuali, politici, cit si guvernanti. Statul Republica Moldova a fost creat prin jertfa populatiei majoritare de moldoveni care este si unicul garant intern al existentei si supravietuirii statului Republica Moldova. Astfel, valorile identitare ale moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului, din Republica Moldova si Romania, devin, sau, mai bine zis, ar fi trebuit sa devina, valori ,,statale,, ale statului Republica Moldiova. Dar nu a fost sa fie, haimanalele politice de toata mina si niste pseudosavanti bicisnici, cit si multi din guvernanti, tradatori din nastere, cu totii datornicii serviciilor secrete rusesti, duc un adevarat razboi impotriva celor sfinte la moldoveni, precum ar fi valorile identitare, Limba Romana si Istoria Romanilor. Culmea, sa ajuns pina acolo ca niste prosti si rai, gunoae politice, pseudointelectuale, pseudopatriotice si pseudosavanti cer redenumirea valorilor identitare printr-un referendum, ignorind vrerea lui Dumnezeu si a Istoriei multiseculare. Mai cunoaste oare Istoria moderna ca denumirile valorilor identitare ale unui Neam, create de-a lungul a mii de ani sa fie scoase la mezat, adica la referendum. Doamne, de ce-i mai rabzi!!! Scopul acestui dezmat indelungat, organizat de catre bosecii de toata mina, a fost si este izolarea celor citeva milioane de moldoveni din statul Republica Moldova de restul populatiei de douazeci si ceva milioane de romani, cu valori identitare, limba si istorie comune. Serviciile secrete rusesti si datornicii acestora, in mintea lor bolnava de dispretul si ura fata de moldoveni, credeau si mai cred, nemernicii de ei, ca sunt in stare ,,sa creeze,, pe teritoriul actualului stat Republica Moldova o populatie majoritara cu o noua identitate nationala si cu alte valori nationale, precum ar fi Limba si Istoria. Prostii si raii de ei asa si nu au inteles ca Unicul Creator de cele sfinte la un Neam este numai Dumnezeu. Iar istoria aparitiei natiunilor si valorilor nationale cuprinde in timp cel putin mii de ani, deseori si mai mult si, nicidecum zeci sau chiar citeva sute de ani, precum cred niste tarfaloage de pseudosavanti sau niste curve politice de la Chisinau. Spre rusinea politicienilor moldoveni, aburcati dea lungul celor douazeci ani la guvernare, dar si a multor savanti moldoveni, cuibariti in asa zisa Academie de Stiinte a Moldovei, a intelectualilor moldoveni care ar trebui sa fie masura civilizatiei Neamului nostru, pe parcursul celor douazeci de ani ,,de independenta,, a statului Republica Moldova, noi, moldovenii, populatie majoritara de citeva milioane, asa si continuam sa mai traim intr-un regim real de apartheid, cu toate ca ,,ne-am creat propriul stat,,. Niste indivizi, boseci ordinari patrunsi in politica, fie ca e vorba de unul ca Mihail Formuzal din Comrat sau Victor Selin din Chisinau sau de alti boseci intruniti in organizatia neofascista cu denumirea de Liga Tineretului Rus ori de organizatia asa zisilor Patrioti ai Moldovei, care, deasemeni, se zvoneste ca e si ea o creatura a serviciilor secrete rusesti, deschis si obraznic continua si azi sa batjocoreasca tot ce tine de Demnitatea de Neam si de Tara la moldoveni. Iar institutiile statului Republica Moldova, precum ar fi SIS-ul, Procuratura Generala, Ministerele de Interne, Educatiei si Justitiei, manifesta o indiferenta si ignoranta fatisa in apararea si promovarea valorilor identitare ale populatiei majoritare de moldoveni, fapte care incurajeaza direct toata putoarea de boseci si pe toti cacalaii din politica, care umilesc si batjocoresc cele sfinte la moldoveni, garantul existentei statului Republica Moldova. Se mai vehiculeaza o minciuna purtata si de gura unora din Guvernul Filat-2, precum ca moldovenii in masa, adica aproape patruzeci de procente de alegatori voteaza pentru gruparea criminala comunista, devenita peste noapte un ghiveci verde-rosietic, o adevarata armata de facut bani si voturi pentru ,,viitorul Presedinte al intregii Moldove,,. Pe cind, adevarul e ca, din cele, putin mai mult de cincizeci de procente de populatie cu drept de vot care participa de obicei la votare, pentru gruparea comunista, voteaza cel mult douazeci-douazeci si cinci procente, iar din acestea ,,procente comuniste,, numai trei-cinci procente sunt ale moldovenilor, restul ale minoritatilor rusofone, care in permanenta sunt asmutite de comunisti si serviciile secrete rusesti impotriva moldovenilor. Astfel, gruparea si guvernarea comunista niciodata nu a avut sustinerea populatiei majoritare de moldoveni. Iar cei care nu au sustinerea populatiei majoritare nu detin mandatul legal de guvernare. Dar ,,noii prieteni,, ai gruparii comuniste criminale si bosecilor de toata mina, aburcati de noi astazi la guvernare asa si nu au inteles, saracii de ei, ca populatia majoritara de moldoveni si prin votul sau manifesta o nemultumire si chiar o revolta tot mai crescinda fata de bosecii comunisti. Populatia majoritara de moldoveni, prin revolta sa crescinda fata de dezmatul bosecilor plin de ura si dispret fata de valorile identitare ale moldovenilor, sunt adusi in situatia unei eminente situatii de Legitima aparare. Luind in consideratie cele expuse, ma intreb si Va intreb, dragii si scumpii mei moldoveni, la ce ne-ar mai trebui atunci noua, populatie majoritara si garantul intern al existentei statului Republica Moldova, mentinerea si mai departe a acestui stat pe nume Republica Moldova unde ,,au cuvint si guverneaza,, timp de douazeci ani numai cei cu dispret si ura fata de cele sfinte la moldoveni, precum ar fi valorile identitare, Limba Romana si Istoria Romanilor ?

    7. IACOB ODOBESCU credea,
    în data de 29.08.2011, la ora 09:11, că:

    Domnujle Vale B.:
    EU nu am inteles totusi ce propuneti:
    1. o unire cu Romania sau
    2. o asociere inre 2 state ?.
    daca denumiti Regiunea de Sud -Est /a cui ? a Romaniei ? a Moldovei ?/ apoi spuneti ca va trebui sa avem un control riguros de frontiera la Prut, ceva nu se leaga aici.
    Dvs. propuneti ceva ce nu a mai existat in istorie !
    UNICA SOLUTIE VIABILA ESTE RE-CONFIRMAREA, RE-STABILIREA, RE-ACTUALIZAREA ACTULUI UNIRII PT. TOTDEAUNA A BASARABIEI CU ROMANIA IN VECHILE HOTARE VOTAT DE SFATUL TARII LA 27 MARTIE 1918.
    ASTA E DOCUMENTUL NOSTRU DE BAZA ISTORIC SI INTERNATIONAL LEGAL.

    DA, e drept ca dupa atatia ani, noi va trebui sa avem un fel de regiune speciala in cadrul Romaniei / nu numaidecat autonoma / pentrU cativa ani- 3-5 ani pt. reajustarea nivelului nostru la cel roamanesc si european.
    SI, VA RUGAM DIN INIMA , NU VA MAI TEMETI SA SPUNETI
    LUCRURILOR PE NUME:
    UNICA NOATRA SALVARE ESTE RE-UNIREA NECONDITIONATA CU ROMANIA !

    SI TREBUIE DUSA O CAMPANIE MASIVA PRIN PRESA, RADIO, TV, ETC. IN TOATE SATELE CA LUMEA SA SE TREZEASCA SI SA INTELEAGA AVANTAJELE UNIRII SI SA NU SE MAI TEAMA DE PROPAGANDA RUSO-COMUNISTA CARE ESTE INCA PUTERNICA LA SATE.

    8. Vasile credea,
    în data de 29.08.2011, la ora 10:59, că:
    Este cea mai interesantă și atrăgătoare propunere.Dacă aș avea puterea de decizie, aș începe pregătirea unui acord dintre cele două state,avînd ca bază proiectul propus de D-stră d.Butnaru, chiar cu ziua de mîine. Juriștii ar începe imediat pregătirea din punct de vedere juridic al documentului.Repet,este cel mai reușit proiect ce ne propune o strategie de dezvoltare a RMoldova in viitorul apropiat.

  16. TRADATORII:
    ––––––––––––––––––––
    …Functia de vicepresedinte sau macar senator:
    Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc.

    Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre
    Ion Iliescu. Nici un raspuns.
    Recent, ambasadorul a publicat cartea
    „Memoriile unui diplomat oarecare“
    si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie!
    –––––––––––––––––––––––––––
    Viorel Patrichi, „Gardianul”, 28 august 2009:
    textul integral:
    http://unionistul.blogspot.com/2009/08/iliescu-refuzat-in-1991-oferta-de-unire.html

  17. Ilie Bratu a infiintat miscarea “Pro Romania”:
    –––––––––––––––––––
    Ilie Bratu, un luptator pentru eliberarea nationala din Basarabia, a pus bazele Asociatiei Obstesti PRO ROMANIA. Este prima miscare politica de acest gen de la Chisinau, care-si propune sa actioneze deschis pentru reintregirea nationala. El a solicitat Aliantei pentru Integrare Europeana sa retraga R. Moldova din CSI si sa scoata sarma ghimpata de pe Prut. “R. Moldova n-ar nicio sansa sa se integreze in UE ca stat independent intr-un viitor previzibil.
    In aceste conditii, unica solutie de a ne salva de la pieire si a ne conserva fiina nationala, de a ne integra in structurile europene si euroatlantice si de a scapa de trupele de ocupatie si de armamaentul rusesc, este (Re)Unirea de urgenta cu Patria-mama Romania”, se arata intr-un comunicat difuzat de Ilie Bratu. Inainte sa plece la Washington, premierul Vlad Filat a anuntat construirea unui monument in memoria “eroilor de la 7 aprilie 2009”. “Nu trebuie sa uitam de oamenii care au luptat pentru libertate la 7-8 aprilie si care au fost supusi torturii”, a subliniat seful Executivului de la Chisinau. El i-a cerut ministrului Boris Focsa sa prezinte un proiect de lege care sa le permita basarabenilor sa urmareasca filmele traduse in limba romana. Un bust va fi instalat pe Aleea Clasicilor din Chisinau pe 14 februarie, cand poetul Grigore Vieru ar fi implinit 75 de ani
    Autor: Viorel Patrichi
    Sursa: Gardianul, 11 ianuarie 2010
    http://unionistul.blogspot.com/

  18. Ce cred eu despre propunerea lui Val Butnaru, am scris direct, ca raspuns la postarea respectiva si, din pacate, nu prea de bine. Pe mine insa ma tot chinuie o intrebare in legatura cu festivitatile organizate la Chisinau: De ce o fi refuzat sa participe la parada militara dedicata Zilei Indepandentei Mitropolitul Basarabiei? Dumneavoastra nu va-ati pus aceasta intrebare? In plus, n-am vazut de loc, in presa de la Chisinau, felicitarile venite de la autoritatile de la Bucuresti. Au existat ele oare? Si daca nu, de ce? Si daca da, de ce nu au fost publicate? Comportamentul ambasadorului Lazurca la predarea steagului liturgic al lui Stefan cel Mare si Sfant ( steag pe care Stefan insusi l-a daruit Manastirii Zografu de pe Muntele Athos si care, in mod inexplicabil, statul roman l-a cerut inapoi in 1917 ) a fost unul impecabil. Dar oare ambasadorul Lazurca are spatele asigurat?… E ceva care scartaie in povestea asta…
    Si ma mai chinuie o inca o alta intrebare: De ce a fost inlocuit Val Butnaru, cunoscut romanofil, de la conducerea „JurnalTV”, iar locul sau a fost luat de catre Nata Albot, sustinatoare deschisa a lui Igor Dodon, ambigua in declaratii cand este vorba despre romani, „moldovenista” convinsa si cu oarecari apropieri fata de rusofilie? Incet, incet, acapareaza tot baietii…

  19. Domnule xyz,

    Am o intrebare: dumneavoastra puteti accesa http://vox.publika.md/ ? Daca puteti accesa, inseamna ca cineva mi-a blocat IP-ul 😀

  20. Pt Serj

    Mai raspund odata, dar poate fi ultima data.

    1. Fac ce vreau cu si pe blogul meu.
    2. Daca cineva a scris un articol care, cred eu, prezinta interes pt discutii, nu ezit sa il redifuzez, spre folosul comunitatii.
    3. Articolul meu apare pe Unimedia si acest portal este vizitat de multa lume, deci este sansa sa citeasca mai multi articole republicate.
    4. Republic, in special, articole legate de subiectul Unirii, caci asta ma intereseaza cel mai mult. Si ma bucur ca, intr-o forma sau alta, mai multi publicisti abordeaza subiectul.
    5. Paranoia e in capul dumitale.

  21. Pt toti
    http://unionistul.blogspot.com/2009/08/iliescu-refuzat-in-1991-oferta-de-unire.html
    Iliescu a refuzat in 1991 oferta de unire a Moldovei cu Romania

    ♦ Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.

    ♦ Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea de a-i asigura lui Snegur o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii trebuiau sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre Ion Iliescu .

    ♦ Puterea de la Bucuresti nu a dat nici un raspuns si nu a acceptat nici propunerea agreata de Chisinau, conform careia frontiera de pe Prut urma sa fie pazita numai de Romania. Ion Iliescu considera ca dezvaluirile lui Aurel Preda sunt simple fabulatii. „Asemenea informatii nu au ajuns la mine. Nu-mi amintesc, dar ideea era total nerealista. Erau atunci niste realitati peste care nu se putea trece. Armata a 14-a se afla pe Nistru”, ne-a declarat fostul presedinte al Romåniei.

    Ieri, Vladimir Voronin si Zinaida Grecianii au depus flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant. S-au tinut slujbe religioase in toate bisericile din centrele raionale ale republicii. S-a marcat astfel ziua in care Parlamentul de la Chisinau a aprobat Declaratia de independenta, iar comunistii vor sa induca ideea ca Stefan cel Mare este pionierul statalitatii Republicii Molotov. Putina lume mai stie insa ca Declaratia de independenta a fost elaborata de ambasadorul Aurel Preda din Ministerul Afacerilor Externe de la Bucuresti, la solicitarea presedinteluiu Mircea Snegur, moment evocat in cartea amintita. Aurel Preda a fost insotit atunci de tanarul diplomat Valentin Stan, care, ulterior, avea sa devina un antiist feroce. Situatia politica era volatila atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Premierul Mircea Druc fusese inlaturat la ordinul Moscovei, iar Ion Iliescu semnase in primavara ultimul tratat politic din lume cu Uniunea Sovietica.

    Functia de vicepresedinte sau macar senator
    Pare incredibil astazi, dar Mircea Snegur a trimis ulterior la Bucuresti doi emisari speciali, care sa-i propuna lui Ion Iliescu realizarea unirii. Ambasadorul Aurel Preda relateaza ca s-a intalnit in octombrie, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau. La aproximativ 50 de metri veghea atent Anatol Plugaru, seful Serviciului de Informatii si Securitate al republicii. Nedelciuc i-a transmis lui Aurel Preda propunerea lui Mircea Snegur de a-i asigura o functie de vicepresedinte al Romaniei in schimbul reunificarii. Mai precis, parlamentarii, pe care Ion Iliescu ii domina foarte usor, sa introduca in textul noii Constitutii o prevedere privind mentionarea functiei de vicepresedinte al Romaniei pentru presedintele R. Moldova, oricare ar fi fost acela, iar unirea se facea. Aurel Preda a transmis oficial informatia printr-un raport supervizat de Ministerul Afacerilor Externe catre presedintele Ion Iliescu. Nici o reactie de la Cotroceni. Vasile Nedelciuc si Anatol Plugaru au revenit in acelasi loc peste o luna, insistand pentru obtinerea unui raspuns. „Uite, noi credem ca am exagerat. Renuntam la postul de vicepresedinte al Romaniei, dar solicitam un post de senator de drept pentru presedintele Snegur“, a spus Vasile Nedelciuc. Conform uzantelor, Aurel Preda redacteaza un nou raport catre Ion Iliescu. Nici un raspuns. Recent, ambasadorul a publicat cartea „Memoriile unui diplomat oarecare“ si i-a oferit-o lui Ion Iliescu: nici o reactie!

    „Am fost prosti fiindca am fost saraci“
    „Noi chiar credeam atunci in reunificare. Am insistat pe langa Snegur ca Declaratia de independenta s-o citeasca cineva clar si sa spuna populatiei adevarul. Se stransesera aproximativ un milion de basarabeni in Piata Centrala din Chisinau. A vorbit un scriitor din Gagauzia, care nu prea stia nici ruseste, nici romaneste, dar a spus un lucru extraordinar: „Oameni buni, am fost prosti pentru ca am fost saraci; am fost saraci pentru ca am fost prosti. Daca vrem sa scapam de saracie, nu mai trebuie sa fim prosti si de aceea trebuie sa ne unim cu Romania“. Insusi Snegur mi-a talmacit ce spunea scriitorul. Oamenii din piata plangeau si se imbratisau, asa ca sa nu-mi spuna mie nimeni ca basarabenii nu voiau unirea“, isi aminteste Aurel Preda. Primele semne ca „emanatii“ nu voiau sa auda de unire au aparut cand ambasadorul Aurel Preda, care primise misiunea insarcinat cu afaceri, a propus sa nu se spuna ambasada la Chisinau, ci reprezentanta Bucurestiului la Chisinau. Teodor Melescanu nici n-a vrut sa auda. „Dupa cele doua intalniri cu Vasile Nedelciuc, am mai avut o revelatie la Iasi, in cadrul unei comisii mixte a granicerilor. Comandantul trupelor de graniceri din Romania era generalul Dumitru Luca. Noi am propus ca paza frontierelor R. Moldova sa fie asigurata numai de catre Romania, astfel ca paza sovietica sa fie inlaturata. In urma raportului nostru catre presdintele Ion Iliescu, nu s-a primit nici o reactie. Lui Iliescu nici nu i-a trecut prin cap sa faca unirea.“ Aurel Preda nu crede ca Iliescu se temea ca propunerea reunificarii ar fi fost „o provocare marsava“ din partea lui Snegur. Pe-atunci, Ministerul Afacerilor Externe de la Chisinau era sprijinit consecvent de Directia Juridica si a tratatelor din MAE de la Bucuresti. Ulterior, Marcel Dinu a schimbat radical orientarea de la MAE Bucuresti, iar Ion Iliescu il asculta orbeste. „Daca Ion Iliescu accepta, se facea unirea atunci. Sigur, cei de la Chisinau ar fi pus niste conditii asa cum a procedat si Pantelimon Halipa la 27 martie 1918 sau ca Iuliu Maniu pentru Transilvania. Ion Iliescu nu mi-a transmis macar un formal „Multumesc!“…

    Spaima atavica fata de Rusia sau angajamentul?
    Mircea Druc, primul sef de guvern anticomunist si unyonist de la Chisinau, este uluit de dezvaluirile lui Aurel Preda: „Este un adevar catastrofal. A fost un moment formidabil, comparabil cu momentul din 1992, cand eu i-am propus consilierului lui Ion Iliescu sa lase circulatia libera pentru leul romanesc in Basarabia, la concurenta cu rubla si cu cuponul moldovenesc. Nedelciuc era pentru mine o personalitate controversata, dar este un om instruit. El nu a votat pentru referendumul din martie 1991 pentru pastrarea URSS. Despre Ion Iliescu stiu ca nu a fost niciodata unonist si nici nu era sigur ca va ramane presedinte. Parlamentarii de la Bucuresti nu ar fi respins o asemenea propunere. Nici Snegur nu era sigur de soarta lui. Cat am fost prim-ministru, Ion Iliescu nu m-a primit niciodata. A venit insa cu Petre Roman la Spitalul Elias, unde fusesem internat dupa ce am fugit de procurorii lui Gorbaciov de la Chisinau“. Era Ion Iliescu un tradator al intereselor Romaniei sau era bolnav de spaima fata de orice adiere de la Moscova? In toate cartile dumisale, parintele democratiei originale nu lamureste nici aceste aspecte. In Constitutia Romaniei nu exista nici o referire la reintregirea nationala, asa cum era in Constitutia Republicii Federale Germania. Acum, Republica Molotov se transnistrizeaza lent si fiindca parlamentarii de la Bucuresti au adoptat de fapt independenta Basarabiei fata de Romania, iar nu de Rusia. Medvedev l-a felicitat din nou pe Voronin si i-a propus „un parteneriat strategic adancit“. Pana una-alta, orginalul Declaratiei de independenta s-a pierdut in focul de la 7 aprilie 2009.
    Viorel Patrichi, Gardianul

  22. Romania POATE SI TREBUIE SA FACA MAI MULT PENTRU REUNIRE NOASTRA.
    Si anume: Poate cere de la Parlamentul European, alte institutii si organisme internale, ANULAREA CONSECINTELOR PACTULUI MOLOTOV – RIBBENTROP.

    Acest pact a rupt NELEGITIM, o parte din teritoriul LEGITIM al Romaniei. Imediat ce aceasta cerere se va aborda in discutie, ROMANII BASARABENI – e de dorit sa aiba deja toti cetatenie – vor vota ca cer sa ne UNIM.

    Asta in caz daca conducerea mancurta de la Chisinau va zadarnici UNIREA asa cum nu pot sa aleaga un presedinte.

    Chiar si daca Europa nu va sustine IMEDIAT Unirea noastra, – important este sa fie abordata aceasta cerere de catre Romania, caci astfel va demonstra ca NU ACCEPTA ca sa-i fie violate teritoriile etc.

    Daca Romania nu cere – inseamna ca este de acord???
    Iata de ce este important sa fie INAINTATA ACEASTA CERERE SI, urgent sa fie acordata CETATENIA tuturor adevaratilor patrioti, adevaratilor romani basarabeni, CARE IUBESC SINCER SI DIN TOATA INIMA ROMANIA.

  23. Vitalia Pavlicenco

    Pt Liviu

    Eu am blog pe unimedia.md si, de aceea, intru prin administrator.

  24. TAKE, IANKE +KADIR

    pt. xyz:
    ––––
    Aceasta Nata Albot se lauda pe undeva ca este evreica.
    Oare cine o fi si Marian Lupu, daca nu tot evreu ?
    ESTE o constatare, fara nici o dicriminare etnica.
    Caci avem drepul, cel putin sa constatam, nu ?
    –––––––––––––––––––––
    http://www.stormfront.org/forum/t585041/
    V-ati intrebat oare de ce in locul evreului din Franta
    /lesinat dupa femei /-DSK – Dominic Strauss-Kahn,
    in capul Fondului Monetar International
    a fost aleasa o alta evreica din Franta – Catherine Lagarde ?

    alte simple constatari:
    Robert B. Zoellick(Jewish) – President, The World Bank
    Jean-Pierre Roth(Jewish) – Chairman,
    Governing Board, Swiss National Bank
    Jean-Claude Trichet(Jewish) – President, European Central Bank
    Mark Carney(Jewish) – Governor, Bank of Canada

    Jews comprise less than 1% of the population of the Western world.* So the probability that the heads of all of these banking organizations would be Jewish is infinitesimally small. This extreme numerical over-representation of Jews cannot be explained away as a coincidence or as the result of mere random chance. You must ask yourself how such an incredibly small and extremely unrepresentative minority ethnic group that represents less than 1% of the population of the Western world could control all of these important and influential Western and international banking institutions.
    * The Jewish Population of the World
    http://www.jewishvirtuallibrary.org/…sm/jewpop.html

  25. Pt toti
    Interviu cu Dan Dungaciu: În 1991, America încuraja UNIREA României cu Moldova

    Profesorul Dan Dungaciu analizează în interviul pentru România liberă tendinţa politicienilor şi elitelor moldovene de a rămâne în zona de influenţă a Moscovei, chiar şi după 20 de ani de independenţă a ţării. În acelaşi timp, fostul consilier al preşedintelui moldovean aminteşte despre o rezoluţie a Senatului SUA din 28 iunie 1991 prin care administraţia de la Washington era îndemnată „să sprijine eforturile viitoare ale guvernului Moldovei de a negocia paşnic dacă o doreşte reunificarea Moldovei şi Nordului Bucovinei cu România”. Dan Dungaciu crede că, deşi acest tren a fost pierdut, lucrurile nu vor rămâne aşa.

    La 20 de ani de la obţinerea independenţei Republicii Moldova, această ţară este considerată doar parţial liberă de un recent raport făcut de Freedom House. Ce-i lipseşte pentru a fi cu adevărat liberă?

    D.D.: Lipseşte în primul rând un spaţiu public similar statelor democratice. De la plecarea comuniştilor s-au întâmplat multe lucruri bune în această direcţie, dar nu destule: cineva spunea la Chişinău că înainte exista un Voronin şi că acum avem mai mulţi. De foarte multe ori politizarea presei s-a făcut foarte rapid după schimbarea de regim. Probabil că acesta este unul dintre indicatori, mai cu seamă că foarte puţine organe de presă din Republica Moldova pot fi considerate independente.

    Republica Moldova copiază modelul rusesc sau modelul românesc în politică şi în presă?

    D.D.: Modelul rusesc este o tentaţie pentru clasa politică şi dacă ai copiat modelul rusesc în politică, atunci el se va aplica şi în presă. În Rusia legătura dintre politică şi presă este directă şi esenţială, iar în Republica Moldova sunt foarte mulţi politicieni, inclusiv tineri, care au modele în spaţiul Federaţiei Ruse. Nu este întâmplător, fiindcă, dacă ne uităm pe sondaje cei mai populari oameni politici în Republica Moldova sunt Putin şi Medvedev. În Republica Moldova, cu toată democratizarea care s-a făcut, lumea se orientează masiv către televiziunile ruseşti, care au un anumit specific: liderul niciodată nu greşeşte, beneficiază de spaţii masive în jurnalele de ştiri, iar talk-show-urile nu sunt atât de fioroase, dar nici nu coboară atât de jos. Din acest punct de vedere, spaţiul rus este mult mai atrăgător atât pentru oamenii obişnuiţi, cât şi pentru politicieni.

    Se înţelege că la 20 de ani de la independenţă, deci după ce o generaţie s-a născut şi a ajuns la maturitate în Republica Moldova, ţara este împinsă mai degrabă în sfera de atracţie a Rusiei, decât în cea a României.

    D.D.: Sper să nu fie aşa, sigur, există anumite habitusuri de tip rusesc sau sovietic care nu aparţin politicienilor sau populaţiei, ci fac parte dintr-un dialog tacit între cererile publicului şi prestaţia politicienilor.

    Deci moldovenii glisează mai mult spre Est, decât spre Vest?

    D.D.: Cert este că în aceşti 20 de ani noi am strâns o întreagă bibliotecă a proiectelor eşuate faţă de Republica Moldova. Nu neapărat noi ca români, ci noi ca spaţiu atlantic.

    Care e cauza acestor proiecte ratate?

    D.D.: Cred că nu s-a înţeles un lucru esenţial: orice îndepărtare a Republicii Moldova de România, incluzând aici identitatea şi limba, îndepărtează, de fapt, Republica Moldova de spaţiul euroatlantic. Orice tentativă de a găsi alte soluţii, inclusiv problemei identitare, deschide ferestre din Republica Moldova către spaţiul estic. Identitatea românească a Republicii Moldova este singurul garant al orientării acestei ţări pe o direcţie europeană. Sună şocant, dar experienţa celor 20 de ani ne-a demonstrat acest lucru. Orice tentative de a găsi alte substitute împinge Republica Moldova spre Est.

    Cum ar arăta un substitut?

    D.D.: Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în timpul revoluţiilor portocalii, când americanii lucrau intens în această regiune, iar Ucraina a devenit foarte atentă la semnalele occidentale şi a început să reacţioneze, ideea principală a fost să întărească naţionalismul ucrainean. De aceea, de pildă, România nu a mai avut interlocutor în domeniul minorităţilor în perioada aceea. Ideea din spatele acestui proiect era că întărirea identităţii ucrainene va duce la decuplarea Ucrainei de Rusia şi Rusia fără Ucraina, vorba lui Zbigniew Brzezinski, nu mai poate fi imperiu pe dimensiunea vestică. Adică, dacă Ucraina ar intra în NATO, înaintarea Rusiei spre Vest ar fi blocată.

    Altfel spus doar dimensiunea naţionalistă ar putea rupe aceste state de Rusia?

    D.D.: Aceasta a fost ipoteza, iar în Ucraina a funcţionat. Tiparul a fost aplicat şi în Moldova, dar cum nu s-a găsit un lider portocaliu, liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, a preluat ideile revoluţiilor orange cu tot cu accentul identitar, numai că acest proiect s-a încheiat la 7 aprilie 2009, cu moartea unor tineri în stradă. Să nu uităm că proiectul comunist din Republica Moldova a fost un proiect identitar articulat sub regimul Voronin nu doar prin discursul public, ci şi prin manuale sau prin sărbători şi simboluri. Din păcate, acest proiect identitar nu a apropiat Republica Moldova de spaţiul euroatlantic, ci mai degrabă de Rusia. Este tot un proiect eşuat.

  26. SUA cer eliberarea teritoriilor Georgiei ocupate de Rusia si nu recunoaste legalitatea alegerilor din Abhazia.

    ….

    США. Вашингтон снова призвал Россию к деоккупации территории Грузии

    Время публикации: Сегодня в 12:08
    Официальную позицию Вашингтона озвучила спикер Госдепартамента США Виктория Нуландна брифинге для прессы в понедельник. Она заявила:

    «Соединенные Штаты не признают легитимными результаты, так называемых, выборов 26 августа в регионе Абхазия в Грузии. Мы ещё раз выражаем нашу поддержку суверенитету Грузии, территориальной целостности в международнопризнанных границах. Мы призываем Россию выполнить обязательства соглашения о прекращении огня от 2008 года, включая отвод войск на пре-конфликтные позиции и обеспечение свободного доступа гуманитарной помощи на эти территории»

  27. Katini -2. Polonezii au inceput deshumarea victemelor actului terorist de de la Smolensk. Prima deshumare confirma ca in locul corpului coordonatorului serviciilor speciale ale Poloniei, cechistii a pus in sicriu un alt trup.

    …………………

    КАТЫНЬ-2. Вместо тела координатора спецслужб Польши чекисты подсунули чужой труп

    Время публикации: Сегодня в 15:04

    По сообщению польского информационного агентства Polska Web News, вскрытие присланных русскими чекистами в Польшу останков Збигнева Вассермана, координатора польских спецслужб, который был убит тербандой ФСБ по приказу Медведева и Путина вместе с президентом Качиньским 10 апреля 2010 года, продолжится до среды 31 августа.

    Вскрытие эксгумированных остатков неизвестно трупа, присланного русскими чекистами под видом останков Вассермана, проводится в условиях строжайшей секретности в Институте судебной медицине в Бреслау.

    Здание института окружено полицейскими. Во внутрь пропускают только лиц, имеющих при себе не только удостоверение личности и спецпропуск, но также копию заявление о строжайшем сохранении секретности, в котором подписавшиеся удостоверяют, что ничего не видели и ничего не слышали.

    Эксгумация останков неизвестно трупа была проведена в понедельник. Основанием послужил протокол вскрытия, в котором русские врачи указали, что провели разрез почки у Вассермана.

    Однако у настоящего Вассермана не было этой почки. Она была вырезана в Польше задолго до русского теракта 4/10.

    Семья Вассермана уже долгое время говорит, что преступные русские врачи подделали протоколы вскрытия и что Вассерман, наряду с другими спутниками Качиньского, стал жертвой международного заговора.

  28. Vad ca iarasi, si iarasi, si iarasi se pune in carca Romaniei „tradarea idealurilor unirii”, pe care, vezi Doamne, Chisinaul a tot cerut-o Bucurestiului, dar care a tratat-o cu tacere si dispret.
    In „Ziarul de Garda” apare interviul lui Snegur care raspunde clar. Deci cineva minte, ori Snegur, ori Aurel Preda.
    ================
    Din „Ziarul de garda”:

    — De ce nu s-a întâmplat Unirea cu România?

    — Înainte de a vota independenţa, Parlamentul a primit solicitările de la Marea Adunare Naţională, în care era scris clar că trebuie să proclame independenţa, să ne debarasăm de totalitarism şi atât.
    VA DECLAR CA NICI ATUNCI SI NICI ULTERIOR, LA NIVEL OFICIAL, PROBLEMA UNIRII NU A FOST ABORDATA NICIODATA.
    Situaţia reală din societate, pe care noi o cunoşteam, nu permitea abordarea acestei probleme la modul serios. Orice încercare ar fi suferit eşec din start. Şi atunci, se întreabă, de ce trebuia de făcut acest lucru, ca să piardă conducerea încrederea populaţiei chiar la început de cale? Nu putem spune că am fost indiferenţi, pentru că am făcut tot posibilul pentru apropierea celor două maluri de Prut.
    =================

    Si nici nu putea sa faca Romania ceva, deoarece, asa cum am explicat intr-un alt articol, propunerea unirii trebuia sa fie la cererea Parlamentului de la Chisinau, singurul organism al statului indreptatit s-o faca ca reprezentant al poporului.
    O cerere din partea Romaniei ar fi insemnat ultimatum.

  29. SNEGUR MINTE SI NU E PRIMA OARA:
    DA, LA NIVEL „OFICIAL” – PROBLEMA UNIRII NU S-A PUS. SNEGUR A PUS-O NEOFICIAL, TRIMITAND EMISARI LA BUCURESTI PT. A-SI ARANJA UN POST CALD LA BUCURESTI. CAND A VAZUT CA NU-I MERGE, A NEGAT TOTUL CA SA NU-I INCURCE IN CARIERA DE MAI DEPARTE.
    ACUM O ALTA- NATALIA -SNEGUR-GHERMAN – FIICA LUI – PRETINDE LA CONDUCEREA ACESTUI TZARC RUSOFON- REP. MOLDOVA.
    POLITICIENII DIN RM NU VOR REALIZA UNIREA,
    CACI EI AU GRIJA NUMAI DE POSTURILE LOR.
    NUMAI NOI, CEI SIMPLI SI MULTI, VOM REALIZA RE-UNIREA,
    CACI ESTE IN FAVOAREA INTREGII POPULATII SI NU NUMAI A UNEI MAINI DE POLITICIENI DEMAGOGI, PARVENITI SI MINCIUNOSI SI TRADATORI DE NEASM SI TE TARA MARE !
    TRAIASCA ROMANIA MARE IN VECHILE HOTARE
    ALE ACTULUI UNIRII VOTAT DE SFATUL TARII IN ANUL 1918 !

  30. stabilirea frontierei, fie și administrative (deocamdată) pe Nistru, o văd ca pe o soluție temporară și tranzitorie, în scopul securizării vieții economice și fiscale a părții basarabene din actualul teritoriu al RM. Continuarea negocierior, într-un termen limitat, în formatul 5+2 (cu participarea obligatorie a experților din Romania) care să poată identifica și proba verosimilitatea și fiabilitatea diverselor scenarii enunțate în abundență până acum: unificarea celor două maluri în cadrul unui tip de federație (sau confederație?, cum cer, în special, separatiștii); separarea pașnică a acestor două teritorii; schimbul de teritorii între actorii regionali implicați; schimbul de populații; stabilirea graniței pe Nistru; reunirea cu România, probabil, în baza unui referendum. Cea mai rezonabilă soluție o cred pe aceasta din urmă. S-ar putea ănsă ca ea să întâmpine și cea mai puternică opoziție din partea stataliștilor, moldoveniștilor tribali, profitorilor mafioți, clanurilor și oligarhiilor politico-financiare, dar și a păturilor de profunzime ale populației, aflate încă sub apăsarea gravă a mentalului imperial ruso-sovietic, a sentimentelor acute de xenofobie, rasism și superioritate șovină față de români, induse și întreținute fervent și cu dibăcie de către profitorii separatismului național nu numai în perioada ruso-imperială și sovietică, ci și în cea a visatei și clamatei independențe din ultimii 20 de ani. Utilizarea, ca mijloc de contraatac, de către reprezentantul tinerei generații a noului descriptivism istoric Igor Cașu, a calificativelor tip ”șovinism regățean”, cu referire la poziția unor comentatori din România vis-a-vis de această proplematică, probează, odată în plus, cât de adânc este înrădăcinată în mentalul colectiv, înclusiv în mediul unei atât de des evocate ”elite” intelectuale din RM, obsesia dușmanului fratern, extrem de abil instrumentată de sovietici și de comuniștii actuali. Că lucrurile stau astfel ne-o demonstrează și faptul că dezvăluirile documentare notabile (dar încă incoerente, parțiale și uluitor de asistemice și non-analitice) ale acestei categorii de istoricieni descriptiviști privind deportările în masă, teroarea roșie, foametea, canibalismul, mancurtizarea, etnocidul etc., practicat în perioada sovietică în Basarabia din anii 1940-41 și din cei de după război nu au avut un impact major și hotărâtor asupra mentalului colectiv și nu a produs o adevărată mutație în viziunea despre lume, care să favorizeze conștientizarea marii tragedii umane și sociale ce s-a abătut asupra predecesorilor lor. În pofida acestor dezvăluiri, mult prea mulți cetațeni ai RM, continuă și astăzi să fie nostalgici ai regimului sovietic, ai justițiarului stalinist, ai fratelui rus ”mai mare”, alături de care ei încă își imaginează fericirea, ”văjnicia” și superiorioritatea orgolioasă și puritanistă.

  31. Vitalia Pavlicenco

    STRATFOR: Moldova nu e în stare să decidă, viitorul ei este în mâinile marilor puteri

    „Republica Moldova, o ţară mică însă importantă din punct de vedere strategic, se confruntă cu blocaje la mai multe niveluri. Viitorul Republicii Moldova şi modul în care aceste probleme vor fi soluționate va depinde de acțiunile forţelor externe în această regiune”. Aceasta este concluzia ultimei analize, publicată de STRATFOR.

    Fosta republică sovietică a devenit un câmp de luptă strategică între Occident şi Federația Rusă. Ţara este divizată în mai multe domenii, Parlamentul nu reușește să soluţioneze disputa teritorială cu regiunea transnistreană, iar Chişinăul nu poate decide dacă ar trebui să se orienteze spre Europa sau Rusia. „Această stare de lucruri înseamnă că forţele externe vor juca un rol important în regiune, fapt ce va afecta viitorul Republicii Moldova”, constată experții.

    Situația politică în care s-a pomenit Republica Moldova ilustrează modul în care ţara este sfâşiată între Occident şi Rusia. Parlamentul ţării este divizat între Partidul Comuniștilor, susţinut de Rusia şi Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), a cărei scop este apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. AIE, însă, este împărţit între trei partide, fiecare având interese proprii.

    „Au existat discuţii privind posibile compromisuri în Parlament, care ar putea permite alegerea unui preşedinte. Planul cel mai realist implică o alianţă informală între prim-ministrul moldovean, Vlad Filat şi comuniştii. Cu toate acestea, toate partidele sunt îngrijorate că în cazul acestei alianțe ar putea pierde sprijinul electoratului, astfel impasul rămâne de nerezolvat”, se spune în analiză.

    Una dintre principalele probleme este Transnistria, un teritoriu separatist pe care Rusia îl sprijină politic şi militar. Progrese cu privire la rezolvarea problemei teritoriale păreau posibile în ultimele luni, după ce Germania a calificat Transnistria – o problemă cheie de securitate în discuțiile cu Rusia. Moscova chiar s-a arătat dispusă să permită reprezentaților UE sau OSCE să monitorizeze teritoriul.

    Cu toate acestea, este puţin probabil ca Rusia îşi va retrage forţele din Transnistria, deoarece este în interesul Moscovei să-și mențină prezenţă militară în regiune, din cauza amplasării strategice a Republicii Moldova. Rusia vrea să blocheze procesele de integrare a Moldovei în structurile occidentale. Uniunea Europeană este, de asemenea, interesată de Republica Moldova, deşi se simte incertă de a acţionă mai ferm.

    România şi-a folosit de multe ori de legături etnice şi culturale strânse cu Moldova pentru a încerca să atragă ţara în instituţiile occidentale, cum ar fi Uniunea Europeană. Polonia, un lider în Europa Centrală şi de Est, ar dori, de asemenea, să vadă Moldova ieşind din sfera de influenţă a Rusiei. Totuși puterile occidentale sunt foarte prudente ceea ce ține integrarea în Uniunea Europeană a unei țări sărace şi divizate politic, cum este Republica Moldova.

    “Deoarece Republica Moldova este prea mică şi divizată pe plan intern ca să aleagă de sine stătător o cale, viitorul său va fi determinat de puterile din afara ţării. În cele din urmă, Rusia va soluționa problema Transnistriei, iar integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va depinde de capacitatea oficialilor de la Chișinău să se concentreze în această direcție, precum și de cooperarea statelor membre ale UE”, conchid experții de la STRATFOR.

    Sursa: UNIMEDIA”

  32. MAI DEPARTE DE RUSIA, MAI APROAPE DE EUROPA!
    Conform informatiilor oficiale, in Rusia, legal, se va relua practica pedepsei celor inconvenienti in spitalele de psiihiatrie…

    ……

    ЧЕКИЗМ. В Россию официально возвращается карательная психиатрия для инакомыслящих

    Время публикации: 30 августа 2011 г., 20:30

    По сообщениям СМИ русских террористов, в среду на сайте медведевско-путинской тербанды МВД появился проект чекистского закона «Об основах системы профилактики правонарушений в Российской Федерации», предполагающий в качестве индивидуальной работы с инакомыслящими «принудительные меры медицинского характера». Начальник Главного управления обеспечения охраны общественного порядка МВД РФ Юрий Демидов в интервью, размещенном на сайте ведомства, пояснил, что такого рода профилактика включает «амбулаторное лечение у психиатра, нахождение в психиатрическом стационаре, в том числе с интенсивным наблюдением».

    Правозащитники указывают, что в современных политических условиях этот пункт закона будет применяться так же, как и в СССР. «Суд может принять решение о проведении психиатрического обследования за противоправное действие. Но что в данном законе под ним понимается? Если под правонарушением понимается инакомыслие, то речь идет о карательной психиатрической медицине, которая применялась в Советском Союзе», – отметили правозащитники.

    Юрист компании «ФБК-Право» Ермоленко засвидетельствовал:

    «Реальная ситуация в России обстоит так, что этот пункт представляет опасность для нормальных с психиатрической точки зрения граждан. Это связано с тем, что в стране власть и общество все больше расходятся по полюсам, в связи с чем ситуация в социуме накаляется». Ермоленко отметил также: «Усиление карательных полномочий со стороны правоохранительных органов – тревожный сигнал, который свидетельствует о том, что эта мера скорее всего будет применяться против политических оппонентов».

    Член правления Комитета за гражданские права, член Общественной наблюдательной комиссии (ОНК) по Московской области Рудык назвал законопроект «грубейшим нарушением конституционных и международных правовых норм»:

    «Он игнорирует презумпцию психического здоровья. С его помощью власти могут убирать в психушки неугодных им граждан».

    По свидетельству эксперта, сейчас руки у русских врачей связаны законами о психиатрической помощи, хотя случаев карательной психиатрии достаточно: «Например, полковника ГРУ Владимира Квачкова направляли на психиатрическую экспертизу. Он может быть националистом, кем угодно, но не психом».

    Рудык уверен, что в случае внедрения подобного закона мест в психиатрических больницах хватит на всех. «Сейчас над такими лечебницами нет общественного контроля, их не могут проверять правозащитники», заметил собеседник «НГ». И подчеркнул: «Некоторые психиатры скучают по былым лаврам и могут делать там с людьми что угодно». Рудык процитировал заместителя русского главврача одной из московских психиатрических клиник, который говорил: «Мы лечим не от шизофрении, мы лечим по приговору суда».

  33. Pe blogul „Diaspora si Reintregirea” (http://mipopescu.wordpress.com) a aparut „Unionism de parada”.
    Acest articol poate fi preluat cu indicarea sursei.

  34. Limba noastră, cea română pentru unii, moldovenească pentru alții, “de stat” – ca un compromis

    http://www.acum.tv/articol/37789/

  35. Pt Mircea Popescu

    Chiar nu ati gasit de cuviinta sa spuneti un cuvint despre PNL-Basarabia. Dar oare de ce PNL-Romania se teme de mesajul unionist? Dar oare nu ati remarcat ca actiunile cu un caracter national pe care le face sau la care participa PL se intimpla doar fiind determinate direct sau indirect de PNL?

    Unionism de parada (http://mipopescu.wordpress.com)

    Posted by Mircea Popescu pe august 31, 2011 Popescu

    Daca in perioada administratiei Voronin, ideea unionista era la moda in cadrul opozitiei politice si a cercurilor societatii civile, fiind fluturata cu orice prilej, odata simtit gustul puterii, aceleasi cercuri “unioniste” si-au schimbat complet discursul.

    Astazi, pe masura ce se ascute criza politica din Basarabia, incep sa apara la suprafata oportunistii care, sperand sa pescuiasca in ape tulburi, se scutura de parerile anterioare unioniste ca de Satana si imbratiseaza mesajul statalist al lui Voronin, mergand chiar pana la desfiintarea istoriei comune, Istoria Romanilor.

    Este simptomatic cazul unui tanar de doar 22 de ani, Andrei Fornea care declara cu emfaza pe blogul sau ca a fost unionist dar acum i-a venit mintea la cap si a devenit sustinator al Republicii Moldova care trebuie sa ramana suverana si independenta, deoarece istoria a demonstrat ca s-a putut dezvolta si singura timp de peste 600 de ani cat n-a fost unita cu Romania.

    Sigur ca fiind prea tanar, nu a invatat suficienta istorie ca sa afle ca acea Moldova care s-a unit pentru a crea Principatele Unite, a fost un intreg cu capitala la Iasi, nu la Chisinau, si a dat atat pe domnitorul Unirii, moldoveanul Ioan Cuza, cat si pe primul ministru, moldoveanul Mihail Kogalniceanu.

    Asa incat, daca ar dori sa fie mandru de radacinile moldovenesti atunci nu s-ar mandri cu sase judete periferice ale Moldovei.
    Studentul Fornea se comporta ca un Rica Venturiano care spera ca declarandu-se antiunionist va putea apuca oscior de la vreun partid in vremurile tulburi politice care se profileaza. Sunt curios daca astazi, romanasul de dincolo de Prut, va deveni maine un moldovean neaos asemenea lui Dodon, a carui invatatura anti-unioniste pare sa-i fi intrat in sange.

    Cum este inca tanar, perspectiva unirii s-ar putea sa devina realitate si oare atunci va deveni din nou unionist? Poate, dar sa nu uite ca vorba volant, scripta manent.

    Si iata vorba pe care a scris-o si va ramane ca un stigmat:

    “Altceva, Romania si Moldova a fost unita teritorial putin timp, din 1365, vreo 600-650 ani a existat separat. Intrebarea, daca “ne-am simtit” romani atita timp si nu am fost uniti teritorial, DE CE SA FIM ACUM?”

    Vinovati pentru aceasta mancurtizare sunt insa politicienii care au sadit in inimile romanilor basarabeni speranta unui viitor comun romanesc si care odata ajunsi la putere prin alierea cu partidul anti-romanesc al lui Voronin, au tradat nazuintele sustinatorilor. Si aceasta tradare i-a maturat din viata politica. Iar liderul lor cel mai proeminent, Iurie Rosca declara acum cateva luni ca-i mandru sa fie statalist. Asemenea lideri sunt cauza pervertirii tinerilor gen Andrei Fornea.

    In aceasta afluenta masiva de noi statalisti, au inceput sa se afirme si unii formatori de opinie cunoscuti ca pro-romani, deci cu mare influenta in randul romanilor-basarabeni. De exemplu, Val Butnaru care a lasat impresia ca este prounionist, sau poate chiar a fost cu adevarat, lanseaza o ideea perversa a federalizarii Romaniei, prin asa zisa regionalizare.

    Mai mult, “solutia pragmatica” a atasarii la Romania a unei regiuni de sud-est “multietnica” constituita din teritoriul Republicii Moldova, dar care sa-si pastreze prerogativele de STAT INDEPENDENT cu GRANITA PE PRUT, reprezinta, de facto, o confederatie.

    Revenind la oamenii politici si partidele lor, as remarca si condamnabila lipsa de curaj si oscilare a lui Mihai Ghimpu, care de la atitudinea pro-romaneasca si pro-unionista a devenit atat de defetist incat a declarat ca unirea cu Romania nu va avea loc niciodata. De la unionism, domnul Ghimpu si-a tarat partidul in tabara statalistilor.

    Oare chiar este o rusine pentru PL sa fie catalogat partid unionist asa cum isi doresc romanii basarbeni care l-au votat plini de speranta?
    Orice ar face, oricat s-ar umili in aceasta ipostaza, PL va fi stigmatizat de opozanti ca partid unionist. A te dezice de niste principii doar ca sa placi dusmanilor, te va izola si fata de prieteni, dar si fata de dusmani.

    Probabil, domnia sa isi inchipuie ca aceasta atitudine inseamna intelepciune politica, dar pozitia periferica si neinsemnata a partidului sau in cadrul unui AIE déjà mancurtizat, ca si in optiunile de vot in scadere, reprezinta un serios semnal de alarma ca lipsa de fermitate si de verticalitate pot determina si iesirea liberalilor din viata politica asa cum s-a intamplat si cu PPCD.

    Iurie Rosca s-a inaltat ca un vultur, dar s-a prabusit pentru un pumn de graunte in ograda lui Voronin, transformandu-se in gaina si sfarsind ca friptura in farfuria liderului anti-roman.

    Mihai Ghimpu si PL nascuti soimi, vor sa fie considerati gaini pentru a ciuguli si ei graunte in ograda statalista, dar ajung de rasul curcilor cu asemenea pretentie, fiind ocoliti si batjocoriti de celalate oratanii. Si in loc sa dea din aripi pentru a se inalta spre idealul national atragand toate privirile admirative, vor ajunge si ei pe masa altora.

    Exemplele de mai sus dovedesc ca in Basarabia, propaganda antiunionista a inceput sa fie promovata de cele mai neasteptate segmente ale societatii: tineri, formatori de opinie, forte politice candva unioniste. Sa fi fost toate manifestarile anterioare doar un unionism de parada?
    Oare societatea inca sanatoasa a romanilor basarabeni carora li se interzice pana si istoria nemului lor, se va lasa antrenata in aceasta politica de mentinere artificiala a unui stat fara identitate, fara trecut si fara viitor?

    Chiar inainte de a incheia acest articol, am primit un mesaj in care erau amintite faptele de vitejie din 1940 ale ostasilor romani pentru apararea Putnei, un adevarat miracol care a dus la protejarea mormantului lui Stefan cel Mare impotriva ocuparii samavolnice de catre ”eliberatorii” sovietici. Cu aceasta ocazie mi-am amintit de un calugar ghid din anii ’70, care pe buna dreptate spunea ca Stefan cel Mare continua sa-si apere pamantul de dincolo de mormant si tocmai de aceea rusii n-au putut ocupa Putna.

    Asa ca cei care astazi intretin iluzia unui stat independent si suveran pe teritoriile sfinte romanesti rupte de vrajamsi din trupul tarii, sa aiba in minte ca oricate coroane de flori vor depune, ca penitenta, nu ca omagiu, la statuia marelui domnitor, nu vor fi iertati nici de istorie si nici de Stefan cel Mare si Sfant.

    Tradarea de neam si de tara nu se uita si nu se iarta in veci.

  36. Articolul nu s-a dorit o evidentiere a aspectelor pozitive si negative si a da calificative de buna purtare, ci de a trage un semnal de alarma ca tot mai multe categorii ale societatii basarabene depun steagul unionist si se predau statalismului, asa cum reiese din ideea finala:

    „Exemplele de mai sus dovedesc ca in Basarabia, propaganda antiunionista a inceput sa fie promovata de cele mai neasteptate segmente ale societatii: tineri, formatori de opinie, forte politice candva unioniste. Sa fi fost toate manifestarile anterioare doar un unionism de parada?”

    Si, desigur un ultim avertisment care arata ca s-a ajuns deja la un moment critic peste care orice sovaiala si justificare echivaleaza cu tradarea:

    „Tradarea de neam si de tara nu se uita si nu se iarta in veci.”

    Ma gandesc ca poate vor exista unii care vor lua aminte si vor reactiona la cele comentate.

  37. Genul de actiune care ma bucura:

    http://www.arena.md/?go=news&n=7893&t=Cadre_didactice_din_R.Moldova_au_participat_la_Congresul_%C3%8Env%C4%83%C5%A3%C4%83torilor_din_Rom%C3%A2nia

    Ar fi si mai frumos daca s-ar organiza acest Congres si in Republica Moldova din cand in cand, cu participarea cadrelor didactice din toate regiunile mentionate in articol (inclusiv din Macedonia si Albania).

  38. Cititi aici niste comentarii interesante despre Re-Unirea viitoare:
    duplex: dealul Ciocana / Chisinau / – Banat :
    http://blog.nistru-prut.info/?p=3004#comment-9981

  39. UN POLITOLOG RUS A DECLARAT CA RUSIA ARE GRANITE NELEGITIME SI ESTE UN STAT ILEGAL FORMAT.

    Rusia este un fragment din fostul imperiu sovietic, care nu si-a format o noua viziune, ci SE AFLA LA NIVELUL PERIOADEI POSTSOVIETICE, SI NICIDECUM NU POATE INTRA INTR-O NOUA ORIENTARE

    RUSIA este ca o corabie care se va desface in bucati. Degraba vor aparea noi formatiuni teritoriale: in Partea asiatica, in special in regiunea Ural…

    Границы России, как и сама страна — незаконны

    Время публикации: Сегодня в 12:34

    Ингрийский сайт Город-812 опубликовал интервью с известным политологом, научным сотрудником Института славяноведения РАН Олегом Неменским. Ученый указал на незаконность существования России как страны и нелегитимность ее границ. Он в частности отметил:

    «Современная Россия с точки зрения государственности представляет собой странное образование. Это форма, рассчитанная на абсолютно другой идеологический, государственный, национальный проект. Эта форма чужда населению.

    Границы современной России, ее территориальное, административное, территориальное устройство созданы большевиками. Большевиками и Сталиным. Государственная форма должна соответствовать содержанию. Нынешняя форма содержанию никак не соответствует. Наши границы ни для кого не священны. Они проведены политической силой, которая мало уже кем уважается.

    Россия представляет собой кусок павшей империи, который никак не может понять, как ему сжиться с той реальностью, в которой он оказался. Реальность эта довольно печальная.

    Мы живем в постсоветской реальности, а не в какой-то новой. Сейчас страна идет к крупному межэтническому конфликту, и виновата в этом абсурдная национальная политика государства. Нет народов плохих и хороших, но всегда можно создать ситуацию, при которой один народ будут ненавидеть другой. Национальный вопрос становится в современной России важнейшим — это уже вопрос выживания.

    И именно в нем кроется кризис наличной формы государственности и корень будущей. А пока что мы имеем обломки старого проекта, которые все меньше людей хотят видеть своим домом.

    В таком государстве не уютно. Такая Россия не привлекательна для людей. И вряд ли она будет успешной.

    Есть попытка сделать фальшивую идентичность — российскую или даже россиянскую (если образовывать от слова «россиянин»). Это уже довольно старый проект, из 1990-х годов. Его поддержал и Путин, который заявил, что в XXI веке появится новый народ — россияне. За этот проект выступал несколько раз Медведев.

    Это эрзац-проект, и он является продолжением столь же фиктивного проекта единого советского народа. Если посмотреть на данные соцопросов, то видно, что русская идентичность становится крепче. Вряд ли она может быть вытеснена российской. Самосознание малых народов России тоже не заменяется российским.

    «Россияне» как новая нация — это бутафория, этот проект даже не обречен на провал, он с самого начала провальный. В него не верят, я полагаю, даже его адепты. В одной из своих статей я показывал это на примере текстов (этнолога, академика РАН) Валерия Тишкова: человек понимает, что официально провозглашенная идентичность — это фикция.

    В Европе мы единственные — самый опоздавший народ. Мы просто население осколка былой империи, власть будет за нас придумывать нашу же волю. Это страна с народом, существующим только в чиновничьем воображении, и ему придумывают странные качества, странные желания, странную историю. Придумывают, кого он избирает, и с кем хочет дружить. Придумывают его «общественное мнение». И это неизбежно — если народ не имеет самостоятельной воли к существованию, то его будут придумывать — таким, каким захочется.

    И, кстати, такой народ легко грабить — только уже по-настоящему. И не удивительно: ведь такой народ ни за что не отвечает, он не несет ответственности ни за что, и у него нет ничего действительно своего.

    Сейчас мы очень другие. Воевать наш народ не захочет и не сможет. Угроза будет отчуждать от России все новые кусочки — отдельных людей, целые регионы. Никто не хочет жить в стране, над которой висит постоянная угроза.

    В скором времени мы увидим Североазиатские Соединенные Штаты, Уральскую Республику. Перед окраинами стоит задача уходить, отделяться. Эти проекты являются спасательными шлюпками, в которые залезают для того, чтобы спастись с тонущего корабля».

  40. PORTALUL AMERICAN Front Page Magazine a organizat un simpozion la tema Rusiei de azi, la care au participat un sir de desidenti, printre care si generalul roman Ion Mihai Pacepa.

    La acest simpozium vorbitorii au spus ca FSB este unica structura politica reala in Rusia, opozitia fiind slaba si dezorganizata. FSB – de fapt a venit in locul PCUS, mostenind aceleasi metode…
    In Rusia EXISTA UN SINGUR PARTID -FSB, acelasi KGB, readus la putere de Putin… In Rusia s-a pastrat mentalitatea comunista

    FSB fura si omoara… pentru ca este in afara oricarui control.

    http://frontpagemag.com/2011/08/26/symposium-russia-after-elena-bonner/

    В Америке прошел сетевой симпозиум по вопросам чекизма-путинизма

    Время публикации: Сегодня в 14:19

    Aмериканский интернет-портал Front Page Magazine

    провел сетевой симпозиум, посвященный чекистской России. В симпозиуме приняли участие:

    — Юрий Ярим-Агаев, бывший совдиссидент,

    — Константин Преображенский, бывший офицер КГБ,

    — Игорь Мельчук, почетный профессор Монреальского университета,

    — Ольга Великанова, заместитель профессора университета Северного Техаса, и

    — бывший генерал-лейтенант армии коммунистической Румынии Ион Михай Пацепа

    Наиболее интересным было выступление Преображенского. Он в частности сказал:

    «Как я вижу будущее русского движения за права человека? Я вижу его под контролем ФСБ. Потому, что сейчас ФСБ единственная политическая организация в России. ФСБ никогда никому не отдаст власть. И, что весьма занятно, нет никого, кто бы мог ее взять. Русская оппозиция слабая и дезорганизованная.

    ФСБ играет с ней в кошки-мышки. В советское время, 5-му управлению КГБ удалось инфильтрировать движения за права человека своими сотрудниками. В нынешней России невозможно создать никакую политическую организацию, независимую от ФСБ. ФСБ является организационной заменой компартии.

    Как только вы создадите такую организацию, ФСБ наполнит ее своими сексотами. То же самое происходило с компартией в Советском Союзе.

    В интервью, посвященном Елене Боннэр, глава «Мемориала» Олег Орлов говорил о допустимых и недопустимых компромиссах с властями. Этот ход мыслей, возможно, был приемлем для царской России начала 20 века. Однако сейчас вся власть принадлежит ФСБ.

    Степень компромисса с тайной службой определяет не отдельный гражданин. Ее за вас определяют чекисты. Когда вы будете размышлять об этих компромиссах, от вашей машины может отвалиться колесо, когда вы на ней едете, или с вами встретятся на улице неизвестные хулиганы.

    Кстати, я никогда не слышал ни от одного русского правозащитника четкого заявления, что государственная власть принадлежит ФСБ.

    Единственным исключением является основатель «Гласности» Сергей Григорянц. «Гласность» была распущена вскоре после того, как к власти пришел Путин. Сейчас более не проводятся международные конференции «Гласности» «КГБ: вчера, сегодня, завтра», на которых я много выступал.

    КГБ/ФСБ испытывает генетическую ненависть к активистам борьбы за права человека. В недавние годы путинская пропаганда хорошо постаралась, чтобы представить их как врагов страны, живущих на американские гранты. Их малюют как «шакалов в иностранных посольствах» — так их назвал Путин. Само слова «правозащитник», или «активист борьбы за права человека», превратилось в своего рода ругательство.

    Поэтому многие русские не любят правозащитников. А Запад от них устал. Они являются препятствием для развития «реальной политики» с Россией, что ничто иное, как принесение прав человека в жертву ради нефти. Это историческая победа русской внешней политики.

    Когда я говорю американцам, что в России права человека нарушаются точно так же, как в Советском Союзе, многие из них мне не верят. Это результат изощренной русской пропаганды и влияния в Америке.

    После того, как Путин снова станет президентом, русское нефтегосударство продолжит проникновение в западный мир со своей искусной программой «нефть за демократию». Россия ставит целью роспуск западной демократии. Этот процесс уже начался».

    В ходе дискуссий на симпозиуме Преображенский дополнил свое выступление:

    «Путин восстановил КГБ. Большинство прежних управлений сейчас под ФСБ. Существует ряд псевдонезависимых организаций, типа СВР, однако на самом деле они части одной и той же структуры. Там работают те же люди. Власти у нынешнего КГБ даже больше, чем в советский период, когда КГБ контролировался ЦК КПСС.

    Россия сохранила все основные элементы коммунистической идеологии и практики. Россия — это однопартийная система. Антиамериканизм в стране процветает. Огромную роль играют спецслужбы, ведущая роль отводится бюрократии и преданности бывшим советским союзникам и т.д. Бизнес контролируется государством. Советское прошлое прославляется официальной пропагандой, русский гимн тоже коммунистический. Культ Сталина сильнее, чем в советский период.

    Нынешний русский режим неосоветский, изменились только декорации. ФСБ ворует и убивает не потому, что она слабая, а потому, что она бескрнтрольная.

    Советский режим преследовал диссидентов, но он их не убивал, потому что его вожди боялись западного общественного мнения. Однако сейчас Путин совершенно не боится западного мнения. Напротив, теперь сам Запад раболепствует перед путинской Россией.

    Может ли сейчас в России появиться новая Елена Боннэр? Нет. Ее застрелят, как Анну Политковскую и многих других настоящих диссидентов, не поддерживаемых ФСБ. И есть еще одна большая разница. Нынешняя Елена Боннэр никогда не получила бы поддержки от Запада».

  41. George Damian: Presa scrisă nu are moarte. Unde mai arde flacăra românismului

    Multă lume aşteaptă moartea presei scrise. Se repetă un fenomen mai vechi: când a apărut radioul, toată lumea s-a aşteptat să moară ziarele. Apoi când a apărut televiziunea, toată lumea s-a aşteptat să moară ziarele şi posturile radio. De când a apărut internetul toată lumea se aşteaptă să moară ziarele, posturile de radio şi televiziunile. Multe dintre ele mor, dar nu din cauza internetului.

    Orice mijloc de presă moare din cauza jurnaliştilor săi. Internet, tipăritură, microfon, cameră de filmat – nu sunt decât mijloace de transmitere a informaţiei. Când oamenii din spatele acestor mijloace îşi pierd credibilitatea, atunci dispare şi instituţia care îi strânge la un loc. Pentru că atunci când îşi pierd credibilitatea, jurnaliştii îşi pierd şi publicul. Iar cuvântul scris nu are moarte. O fotografie poate să facă nu cât o mie de cuvinte – cât zece mii, dar cu o fotografie nu se face o analiză sau o investigaţie. Un reportaj filmat poate fi mai captivant decât unul scris – însă explicaţia unei demisii de prim ministru va veni prin intermediul unui editorial. Şi nu în ultimul rând, reporterii de presă scrisă vor fi mai valoroşi decât zece analişti la un loc. Talentul experţilor în politologie de a întoarce cuvintele pe zece părţi va amuţi în faţa unei investigaţii documentate. Pentru că fără astfel de investigaţii analiştii de televiziune nu vor mai avea subiecte de dezbatere.

    În România presa a început să şchioapete rău de tot. Nu mai există reporteri – şi mai tragic decât atât, nu mai există patroni dispuşi să susţină redacţii care să aibă reporteri. Presa din România este compusă în acest moment în marea ei majoritate din analişti care întorc pe toate părţile cuvinte goale de sens de cele mai multe ori. Presa de la Chişinău este încă o presă care se bazează pe reporteri, deşi tendinţele negative de la Bucureşti se fac şi aici simţite.

    Pe lângă lipsa reporterilor, la Bucureşti a apărut problema informaţiei gratuite. Oamenii s-au obişnuit ca informaţia să le vină fără să plătească pentru ea. Iar acest fel de informaţie este de foarte slabă calitate. De multe ori nu are nici cea mai mică valoare. Efectele acestei avalanşe de non-informaţii sunt devastatoare pentru publicul românesc. Nu mai există nici un fel de dezbateri asupra proiectului de ţară, asupra direcţiei în care o va apuca România. După aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO, România a intrat într-un fel de moleşeală. Românii uită încet-încet că sunt români.

    Şansa majoră a României în prezent este Basarabia. Din Basarabia vin oameni care au ceva de spus pentru românism. Expresia „Flacăra românismului arde în Basarabia” este cât se poate de adevărată. În România flacăra românismului abia de mai pâlpâie. Fără oamenii care aduc din Basarabia o agendă urgentă a spiritului naţional România chiar ar fi pierdută. Fără energiile pozitive sau negative de la Chişinău, românii de la Bucureşti ar uita în această perioadă că au o identitate naţională de apărat.

  42. „Fără oamenii care aduc din Basarabia o agendă urgentă a spiritului naţional România chiar ar fi pierdută. Fără energiile pozitive sau negative de la Chişinău, românii de la Bucureşti ar uita în această perioadă că au o identitate naţională de apărat.”
    =====

    Mai catinel. Care-s oamenii care aduc DIN Basarabia IN Romania agenda spiritului national?
    Poate basarabeanul Tudor Pantaru, autorul Legii Cateateniei, un Tanase, un Dabija sau Pavlicenco care se zbat, se cearta, se lupta cu morile de vant, dar in interiorul ogradei basarabene nefiind sprijiniti efectiv de societate. Cat vor mai avea suflu si acestia?
    In rest, un Ilascu a disparut, o Leonida Lari nu se mai vede, Druc nu-si mai propune sa fie activ, Vieru, Dumnezeu sa-l ierte, a murit, sotii Teodorovici, au murit, Eugen Tomac a devenit agent electoral al partidului sau (din surse neoficiale am aflat ca pentru serviciile aduse va parasi DRRP-ul pentru un post de ambasador, imediat dupa Forumul pe care-l va organiza cu romanii de pretutindeni la Bucuresti – septembrie-octombrie).

    Spirit romanesc dezinteresat se mai vede pe ici pe colo prin diaspora si prin unele comunitati din jurul granitelor, dar si acolo tinde sa dispara din cauza dezinteresului din tara pentru problemele nationale, cum bine remarca Damian, problemele nationale fiind inlocuite de o politica perversa a Bucurestiului pentru divizarea diasporei prin politizare.
    S-a ajuns ca atunci cand propui ceva in interes national, daca nu accepti sa tamaiezi puterea, sau si mai rau, esti critic la adresa ei, propunerile respective oricat de logice, de fundamentate sunt sa nu gaseasca rasunet.

    Cand un Paunescu scria despre Basarabia, era taxat drept „versificator” fara talent, pesedist si demn de pus la zid. Asta este o mostra de politicianism meschin.

    Daca spiritul romanesc ar fi la el acasa in Basarabia, atunci acesta nu s-ar mamnifesta doar prin imbulzeala pentru un pasaport romanesc ci ar fi dat de pamant (la alegeri) cu toata sleahta de politicieni care stau cracanati vanzandu-si si parintii, si istoria, si limba pentru niste voturi care sa le aduca ciolane de ros.

  43. http://ziar.jurnal.md/2011/09/02/%E2%80%9Esuntem-niste-impotenti%E2%80%9D/#more-14137
    Nota redacţiei:
    Ţinem să precizăm că în fraza
    „De-a lungul Prutului se instaurează un control riguros”
    din articolul lui Val Butnaru,
    „Avem „ţară”. Ce facem cu ea?”, publicat în JURNAL de Chişinău
    la 26 august 2011,
    s-a strecurat o greşeală de fond.
    Bineînţeles, este vorba de Nistru.
    A consemnat Ilie GULCA

  44. „Suntem nişte impotenţi!”
    Number of View: 38
    OPINII // Ideea lui Butnaru, iniţiativă serioasă sau amatorism?
    http://ziar.jurnal.md/2011/09/02/%E2%80%9Esuntem-niste-impotenti%E2%80%9D/#more-14137

    Ideea lui Val Butnaru de a transforma Republica Moldova într-o regiune a României, în contextul discuţiilor privind împărţirea României pe regiuni (vezi JURNAL de Chişinău din 26 august curent), a trezit nedumerirea unor politicieni din Republica Moldova. Deşi mulţi au declarat că nu înţeleg ce vrea autorul, au calificat ideea acestuia imposibilă, motivând că subiectul unirii nu se află actualmente pe agenda politică de pe ambele maluri ale Prutului. Şi aceasta în condiţiile în care senatorul român Viorel Badea a apreciat propunerea lui Butnaru ca una serioasă, discutată în „anumite cercuri”.

    „Amatorism”

    Ideea transformării Republicii Moldova într-o regiune a României, cu păstrarea instituţiilor sale de stat, le-a dat unor politicieni moldoveni ocazia, după cum a prevăzut şi autorul materialului, de a susţine/apăra impetuos statalitatea moldovenească. Unul dintre aceştia e Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, potrivit căruia ceea ce propune Butnaru este „amatorism”. „E uşor să lansezi idei patriotice de ziua independenţei… Ce facem atunci cu Republica Moldova, stat independent, suveran, membru ONU, recunoscut de comunitatea internaţională?… Ce facem cu poziţia statelor europene, a Uniunii Europene?… O idee lansată de un ziarist este o treabă, însă când le propui politicienilor să comenteze asemenea lucruri este alt lucru”, a opinat Diacov.

    „Forma şi conţinutul” lui Ioniţă

    Şi deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă, şi-a manifestat nedumerirea faţă de integrarea administrativă şi economică a Republicii Moldova în spaţiul românesc. Ideea enunţată de Butnaru l-a pus în încurcătură pe Ioniţă: „Nu înţeleg ce vrea să spună domnia sa. Există Republica Moldova ca stat şi există România ca stat. Nu s-a vorbit până acum de o asemenea unificare. Domnia sa cred că a pus căruţa înaintea cailor. Dacă ar exista o decizie politică, ne-am gândi la o asemenea idee. Cum să discutăm despre o asemenea formă de unire când nu avem conţinutul?”, se întreabă Ioniţă.

    Pentru vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, propunerea lui Butnaru este o cale pentru Republica Moldova şi România de a se regăsi în cadrul Uniunii Europene. Primarul ne-a răspuns, à la Titulescu, că regăsirea celor două state româneşti în cadrul UE constituie un obiectiv pentru marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova, iar punctul de vedere al lui Val Butnaru este o formă de realizare a acestui deziderat: „Toate formulele de realizare ale acestui obiectiv merită a fi discutate. Punctul de vedere exprimat de dl Butnaru este una din aceste formule, dar obiectivul final rămâne ca Republica Moldova şi România să aibă un viitor comun în cadrul UE, astfel încât să fie corectată nedreptatea de la 1812 şi 1940”, a spus primarul capitalei.

    „Trebuie să întrebăm poporul”

    Ex-preşedintele Republicii Moldova Mircea Snegur crede că propunerea lui Val Butnaru este pur şi simplu imposibilă. Şi aceasta deoarece atât Moldova, cât şi România sunt ţări semnatare ale Actului Final de la Helsinki, ale Cartei de la Paris, documente care nu admit schimbarea hotarelor. „Dacă până la urmă se insistă asupra acestui subiect, trebuie să întrebăm poporul”, a sugerat primul preşedinte al RM.

    „Noi am eşuat!”

    Solicitat să aprecieze proiectul lui Butnaru, analistul politic Oazu Nantoi a rostit adjectivul său preferat pentru statul Republica Moldova şi cetăţenii săi – impotenţi. „Această idee înseamnă recunoaşterea impotenţei noastre în calitate de cetăţeni ai Republicii Moldova care, cu câteva zile în urmă, a sărbătorit cu fast aniversarea a 20-a de la proclamarea independenţei. Aceasta înseamnă că noi am eşuat, suntem impotenţi”, a spus analistul politic.

    Scriitorul Vasile Ernu crede că propunerea formulată de Val Butnaru e legată de relaţia dintre o idee şi o aplicaţie practică şi reală. Acesta susţine că, în acest moment, românii nu sunt în stare să-şi modifice propria formulă administrativă, darămite să facă un pas atât de radical, iar datele care vin din Moldova arată că statalitatea este ideea cea mai susţinută. Mai mult, scriitorul afirmă că nici România şi nici Europa nu sunt pregătite pentru o asemenea acţiune.

    Butnaru ştie istoria românilor?

    Istoricul Virgil Pâslariuc se întreabă „ce înţelege Butnaru prin regionalizarea României, că Bacăul va avea Parlamentul său? Şi ce legătură are atunci cu zonele economice? Cum vrea să facă uniformizarea la nivel de monedă, poliţie, armată, drumuri etc. şi totodată să facă un control riguros pe Prut? CE înseamnă diplomaţia Regiunii? Se pare că Butnaru vrea un fel de confederalizare a României, atunci el ştie prost istoria României. În acest caz, cerinţele lui de a se introduce istoria românilor mi se par perfect legitime. Poate ajută”.

    „Un proiect serios”

    Totodată, în opinia lui Viorel Badea, senator pentru românii din Europa şi Asia, propunerea lui Val Butnaru este una care trebuie dezbătută. Senatorul român ne-a declarat că a auzit despre ea în „anumite cercuri” şi este necesar să fie discutată cu cea mai mare seriozitate, dacă vrem să ne referim cu toată responsabilitatea la viitorul european al basarabenilor, dar şi al cetăţenilor din această parte a lumii. „Sunt convins că, în cel mai apropiat timp, această propunere va deveni una din chestiunile de pe agenda politică a oamenilor de stat de pe cele două maluri ale Prutului”, a menţionat politicianul român.

    Iniţiativa legislativă privind reîmpărţirea administrativă a României, aparţinând grupului UDMR, în 16 regiuni a fost deja aprobată de Senatul României şi se află de trei luni în atenţia deputaţilor. Unul dintre susţinătorii acesteia este preşedintele Traian Băsescu care susţine că actuala organizare administrativă a României pe judeţe împiedică dezvoltarea acesteia.

    Nota redacţiei
    Ţinem să precizăm că în fraza „De-a lungul Prutului se instaurează un control riguros” din articolul lui Val Butnaru, „Avem „ţară”. Ce facem cu ea?”, publicat în JURNAL de Chişinău la 26 august 2011, s-a strecurat o greşeală de fond. Bineînţeles, este vorba de Nistru.
    A consemnat Ilie GULCA

  45. PRELUARE -ILIE BRATU:
    20 de ani de Independență față de… Țară!
    http://www.proromania.net/toppage2.htm

    1. R.Moldova-anomalie istorică!
    În calitate de deputat în Parlamentul 1990-1994, am semnat și eu Declarația de Independență, din 2 motive: a) ca un pas necesar și obligatoriu de desprindere de imperiul rus; b) ca prim pas spre revenirea acasă, la trupul Patriei-mamă România! Anume așa am înțeles fraza din Declarație: ,,R. Moldova… este liberă să-și construiască prezentul și viitorul în spațiul etnic și istoric al devenirii sale naționale”, ori, spațiul, despre care este vorba, nu este altceva decît România în frontierele sale firești de pînă la ocupația sovietică din 1940! Din păcate, toți guvernanții care s-au perindat la putere (inclusiv actualii), au întors-o invers: ca Independență față de România… Și asta – după ce întreaga comunitate internațională și, în primul rînd, cele 2 țări semnatare, Germania și URSS, și chiar R. Moldova, au condamnat Pactul Molotov-Ribbentrop și l-au declarat nul ab initio. Spre deosebire de republicile baltice, care au lichidat consecințele Pactului diavolului, ,,ai noștri” au mers pe calea perpetuării lor… Iată de ce toți ăștia, fără excepție, pot fi calificați ca cei mai mari separatiști și urmași ai lui Hitler și Stalin!

    2. R.Moldova – stat eșuat!
    La 20 de ani de ,,independență” tot mai multă lume realizează că RM este un stat eșuat… PIB-ul RM pe cap de loc. în 2010 a constituit doar 1.630 $, tocmai… 50% din PIB-ul anului 1991, în timp ce PIB-ul României a fost de 7.542 $! Chiar dacă vom păstra ritmurile de creștere economică, ne-ar trebui cam 40 de ani ca să atingem nivelul anului 1991 și vreo 150 – pe cel al României! Spre finele anului 2011 datoria externă însumată a RM va depăşi 5 mld, în timp ce veniturile în bugetul de stat vor constitui doar 1.7 mld USD. Situaţia se schimbă pe an ce trece din proastă în şi mai proastă; dacă în 1991 datoriile externe ale RM (în USD) constituiau 180 mln, în 2007 – 2.3 mld, în 2011 – peste 5 mld… În 2010 importurile au totalizat 3,5 mld, iar exporturile doar 1,7 mld USD… RM s-a postat temeinic pe ultimul loc în Europa după nivelul de trai, aceasta nu este în stare să asigure nici dreptul la viață cetățenilor săi. Explic: salariul mediu în RM actualmente constituie apr. 3000 lei, în timp ce coșul minim de consum (a nu se confunda cu minimul de existență) este de circa 3500 lei/pers. Astfel, o familie cu 2 copii ar trebui să cîștige cel puțin 14.000 de lei/lună ca să trăiască cît de cît…

    Majoritatea întreprinderilor industriale au fost acaparate de Rusia în contul „datoriilor” acumulate faţă de aceasta pentru gazele şi energia electrică livrate, actualmente ni se înstrăinează şi ultima avuţie care ne-a mai rămas – pămînturile strămoşeşti… RM nu dispune de zăcăminte naturale şi resurse energetice, iar importul lor la preţurile impuse de Rusia a dus la falimentarea acesteia!
    Agricultura a ajuns într-o situaţie deplorabilă: din republică exportatoare de produse agroalimentare, RM a ajuns să importe cea mai mare parte dintre acestea…
    Drumurile R.Moldova au ajuns într-o situaţie catastrofală, mai proaste ca în Burchina Faso, iar investiţiile în acest domeniu sînt nesemnificative…
    Educaţia se află într-o situaţie dezastruoasă, nivelul de instruiire a specialiştilor este extrem de scăzut, diplomele obţinute în RM n-au nici o valoare în lume…
    La fel stau lucrurile și în domeniul sănătăţii. Trecerea la asistenţa medicală contra plată a îngrădit accesul majorităţii populaţiei la serviciile medicale calificate.

    Evident, lumea pleacă din ,,raiul moldovenesc”. Deja au emigrat circa 1.3 mln de persoane (38%!) și exodul continuă! Rămîn satele pustii, se închid școlile, ni se stinge Neamul! Iar cei plecați nu se mai întorc, locul lor fiind ocupat de venetici… Actualmente ponderea populației băștinașe în RM constituie apr. 53%, există pericolul real ca peste 4-5 ani aceasta să coboare sub 50%, iar de aici pînă la stingerea totală a ființei naționale nu rămîne decît un pas! Din simplul motiv că ,,eliberatorii” și urmașii acestora ne vor hotărî soarta, la urnele de vot, în condițiile cînd conaționalii noștri, plecați, sunt scoși din viața politică. Credeți că guvernanții vor întroduce votul electronic, asigurîndu-le acestora dreptul la vot? Eu, unul, nu cred! Lor le convine să plecăm cu toții: pe de o parte își asigură liniștea, nu mai are cine protesta; pe de alta – cei plecați trimit în RM cam 3-4 bugete anuale, anume pe remitențele lor și se ține acest stat artificial; în al 3-lea rînd, în locul băștinașilor plecați, vin ruși… Acesta și este scopul lor diabolic: să ne transforme în gubernie rusească, pe cale democratică, prin votul cetățenilor, căci noi am fost generoși, le-am acordat tuturor ocupanților cetățenia RM…

    3. Integrarea RM în UE – cea mai mare minciună și păcăleală!
    Guvernanții încearcă să ne convingă că ne vor duce în UE prin uşa din spate, fără să sufle o vorbă despre obligativitatea integrării în NATO! Nici o ţară fostă comunistă nu s-a integrat în UE fără să se fi integrat inițial în NATO! Apartenenţa la NATO este o precondiţie pentru a putea accede în UE! Pentru a se putea integra în NATO (și UE), însă, R. Moldova trebuie mai întîi să rezolve cîteva probleme insurmontabile:
    ─ să scape de trupele de ocupaţie şi armamentul rusesc şi să preia controlul asupra întregului său teritoriu şi al frontierelor;
    ─ să iasă din CSI;
    ─ să modifice art. 11 al Constituţiei, care stipulează că R. Moldova este un stat neutru;
    ─ să-şi asigure securitatea politică, economică, energetică şi societală;
    ─ să-şi racordeze căile ferate, reţelele electrice şi magistralele de gaze la cele europene şi multe altele…

    RM nu este în stare să determine Rusia să-şi retragă trupele şi armamentul de pe teritoriul său. Nici implicarea UE şi a SUA în procesul de soluţionare a diferendului transnistrian n-a schimbat situaţia. Tot atît de iluzorii sunt şi modificarea Constituţiei şi ieşirea din CSI, avînd în vedere conjunctura politică şi starea de spirit din societate. Pe de altă parte, RM nu-şi poate asigura securitatea politică atîta timp, cît nu-și controlează întregul său teritoriu și frontierele…
    Securitate economică înseamnă ca statul să fie solvabil, să producă mai mult decît consumă. În RM, însă, lucrurile stau tocmai invers…
    De securitate energetică nici nu merită să vorbim atîta timp cît şi gazele, şi energia electrică, şi cărbunii, şi produsele petroliere vin în special din Rusia, în situaţia cînd R. Moldova nu dispune de toate acestea…
    Securitate societală înseamnă linişte şi concordie în societate, lipsa unor animozităţi interetnice. Insecuritatea societală din R. Moldova poartă un caracter identitar, totul se învîrte în jurul unei probleme artificiale: cine suntem şi ce limbă vorbim. Pînă cînd nu se va recunoaşte oficial (în Constituție) că băştinaşii sunt ROMÂNI și că limba de stat este Limba Română, securitate societală aici n-are cum să fie…
    În concluzie, R. Moldova n-are nici o şansă să se integreze într-un viitor previzibil de una singură în NATO și UE, indiferent de forţele politice care o guvernează (vor guverna)!
    Astfel, povestea despre integrarea RM în UE ca stat independent, este cea mai mare minciună și păcăleală pe care au promovat-o vreo dată guvernanții de pe malul Bîcului!

    4. Solutia!
    Unica soluţie de a salva de la pieire şi de a conserva fiinţa naţională românească în teritoriile româneşti înstrăinate de la est de Prut, de a ne integra în structurile europene şi euroatlantice şi de a scăpa de trupele de ocupaţie şi armamentul rusesc este revenirea de urgenţă la trupul Patriei-mamă România! (varianta germană).
    Redevenind parte integrantă a Statului Român, avînd în vedere că România este membră şi a NATO, şi a UE, teritoriile româneşti din stînga Prutului vor deveni automat parte şi a NATO, şi a UE! Unindu-ne cu România (în hotarele recunoscute pe plan internaţional), problema Transnistriei va fi transferată în competenţa UE şi a NATO, unicele forţe de pe glob în stare să determine Rusia să-şi onoreze obligaţiile asumate la Istanbul în 1999! Redevenind parte a României şi, implicit, a UE, acestea vor veni încoace cu investiţii, vor deschide sute de mii de locuri de muncă bine plătite, astfel, ca tinerii noştri să nu mai fie nevoiţi să emigreze, mai mult, astfel îi vom putea aduce acasă şi pe cei plecaţi de nevoie în străinătate!

    5. Cine să realizeze Unirea?
    Este clar: nici actuala guvernare n-are de gînd să purceadă la lichidarea consecințelor Pactului Hitler-Stalin! Și ăstora le trebuie ,,țară”, chiar cu prețul dispariției noastre din aceste teritorii! Și ăștia, deopotrivă cu comuniștii, se conduc de ,,Concepția Politicii Naționale de Stat” a lui Stepaniuc, se închină bisericii ruse, păstrează și depun flori la monumentele lui Lenin, Cotovschi, Lazo… La ora actuală în RM nu există nici un partid care ar avea ca obiectiv readucerea teritoriilor românești de la est de Prut în componența Patriei-mamă, acesta trebuie constituit de urgență! Cine ar trebui să-l constituie? Această datorie sfîntă le revine tinerilor de 30-40 de ani, bine școliți și educați în spiritul Limbii Române și a Istoriei Românilor! Cîteva nume: Gh. Cojocaru, V. Stăvilă, Octavian Țicu, Ana Guțu, Dumitru Vengher, Vitalie Lisnic, Eugen Rusu, Daniel Lache, Vlad Durnea, Vitalie Călugăreanu, Aureliu Cornescu, Sandu Cioroi, Tudor Obadă, Igor Pletosu… și lista poate continua cu multe altele, dar asta vă revine vouă, dragi tineri! Acum e timpul vostru: organizați-vă, mobilizați-vă, constituiți de urgență acest partid (Mișcare) și făuriți-vă viitorul cu propriile voastre mîini! Nu uitați: viitorul vostru european (și în general) nu poate fi decît romănesc, ori nu va fi deloc!
    16.08.2011.
    Ilie Bratu

  46. Nota redacţiei:
    http://ziar.jurnal.md/2011/09/02/%E2%80%9Esuntem-niste-impotenti%E2%80%9D/#more-14137

    Ţinem să precizăm că în fraza
    „De-a lungul Prutului se instaurează un control riguros”
    din articolul lui Val Butnaru, „Avem „ţară”. Ce facem cu ea?”,
    publicat în JURNAL de Chişinău la 26 august 2011,
    s-a strecurat o greşeală de fond.
    Bineînţeles, este vorba de Nistru.
    A consemnat Ilie GULCA

  47. RECAPITULARE:
    pt. România Mare = “DA” sau “NU “?

    http://ziar.jurnal.md/2011/09/02/%E2%80%9Esuntem-niste-impotenti%E2%80%9D/comment-page-1/#comment-16262

    D. Diakov – PD = = zice “NU” !
    V. Ionita – PDLM = = zice “NU” !
    M. Snegur, fost presedinte = zice “NU” !
    D. Chirtoaca – PL = = cam ambiguu…in Europa
    M. Ghimpu – PL = = a luat apa in gura ?
    analistUL politic Oazu Nantoi = zice “NU” !
    scriitorul Vasile Ernu = = zice “NU” !
    istoricul Virgil Pâslariu = = zice “DA” cam pe bâjbâite
    —————————————————————————————
    CONCLUZII:

    IN SITUATIA DE CRIZA ACTUALA PERPETUA IN RM,
    CAND POLITICIENII TRADEAZA INTERESELE NATIONALE ALE POPULATIEI,
    SI SE GANDESC DOAR LA PROFITUL LOR PERSONAL,
    CAND DUPA COMUNISTI AU VENIT ALTI MAFIOTI SI CORUPTI LA PUTERE
    CARE NUMAI MIMEAZA REFORMELE, POPULATIA CIVILA DIN RM ARE NEVOIE
    SA SE ALINIEZE CU ACELE FORMATII CARE CER RE-UNIREA CU ROMANIA, UNICA NOASTRA SALVARE:

    – FORUL DEMOCRATIC AL ROMANILOR DIN RM,
    CARE IN DECLARATIA SA DIN MAI 2011 A CERUT FERM CHISINAULUI
    SI BUCURESTIULUI RE-UNIREA IMEDIATA CU ROMANIA
    – MISCAREA TINERILOR DE PA AMBLE MALURI ALE PRUTULUI –
    ACTIUNEA 2012 – CARE FACE PASI PRACTICI PT. RE-UNIRE
    – PNL
    – MISCAREA “PRO-ROMANIA” A LUI ILIE BRATU, /FOST DEPUTAT/
    – IAR PARTIDUL LIBERAL, SE PARE CA DOARME CU ANATOL PETRENKO

    ORI RE-UNIREA, ORI SCLAVIA RUSO-COMUNISTA C=S.-I.–S.=TA !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *