Pe 22 iunie 2011, Andrei Versilov a obținut ca un complet de judecată în Curtea Supremă de Justiție să îi satisfacă cererea și să anuleze decizia Curții de Apel Chișinău, care i-a respins acțiunea, în cauza 3r-1551/11, prin care a cerut să i se respecte dreptul de cetățean al Republicii Moldova de a alege și de a fi ales în Municipiul Tighina, conform art.38 din Constituție.
Andrei Versilov este membru al PNL, domiciliat în Municipiul Tighina și dorește să candideze pentru funcția de Primar și de consilier municipal în Tighina/Bender.
Anterior, pe 10 mai 2011, prin semnătura președintelui PNL Vitalia Pavlicenco, Partidul Național Liberal a depus o sesizare la CEC în legătură cu neîndeplinirea, de către această autoritate națională, a obligațiilor sale față de cetățenii cu drept electoral ai R.Moldova, domiciliați în Municipiul Tighina/Bender și pe malul stîng al Nistrului.
Pe 16 mai, Iurie Ciocan, președintele CEC, a expediat PNL un amplu răspuns oficial, prin care a respins solicitarea PNL de a deschide comisii electorale de circumscripție și birouri electorale în unele localități din zona nistreană – în Municipiul Tighina și pe malul stîng al Nistrului, argumentîndu-și refuzul prin faptul că „avînd în vedere toți factorii de risc (…), precum și alte aspecte problematice ce vizează situația respectivă, CEC (…), în calitatea sa de organ electoral, nu poate și nici nu are acest drept moral de a-și asuma responsabilitatea pentru viața și integritatea corporală a cetățenilor Republicii Moldova, aflați în această zonă de conflict”.
Pe 7 iunie 2011, Filipp Druța, reprezentantul legal al PNL în CEC, a solicitat acesteia să stabilească alegeri noi în Municipiul Tighina, și să întreprindă toate acțiunile care derivă din această decizie, potrivit obligațiilor sale.
În răspunsul amplu, primit pe numele reprezentantului PNL (toate actele se reproduc mai jos în formă scanată), președintele CEC Iurie Ciocan spune că CEC nu poate reține nici un temei pentru organizarea alegerilor noi.
Pe 9 iunie 2011, Andrei Versilov a solicitat Curții de Apel Chișinău să declare drept încălcare inacțiunea CEC față de el, ca cetățean al R.Moldova, care are, potrivit art.38 din Constituție, dreptul să aleagă și să fie ales, el fiind domiciliat în Municipiul Tighina. Versilov a mai cerut să fie obligată CEC de a recunoaște faptul nedesfășurării alegerilor din 5 iunie 2011 în Municipiul Tighina și, în termen de 30 de zile, conform pct.3 al art.159 din Codul Electoral al R.Moldova, să stabilească alegeri locale.
Prin Hotărîrea în numele legii, din 13 iunie 2011, Curtea de Apel Chișinău, examinînd cererea, a decis: „ Se respinge, ca neîntemeiată, contestația depusă de către Versilov Andrei împotriva inacțiunilor Comisiei Electorale Centrale la constituirea circumscripțiilor electorale și consiliilor electorale de circumscripție pentru asigurarea participării la vot a cetățenilor Republicii Moldova, domiciliați în m.Bender, declararea încălcării dreptului reclatantului de a vota și a fi votat la alegerile locale generale din 05.06.2011, obligarea CEC de a recunoaște că nu au avut loc alegerile locale generale în m.Bender la 05.06.2011 și de a numi noi alegeri în m.Bender cu constituirea Circumscipțiilor electorale și a Consiliilor Electorale în municipiul Bender”.
Marți, 21 iunie, și miercuri, 22 iunie, Curtea Supremă de Justiție a examinat cererea în recurs din partea reclamantului Versilov Andrei, în care a cerut anularea hotărării Curții de Apel Chișinău, arîtînd că exustă toate condițiile ca CEC sî organizeze alegeri în Municipiul Bender/Tighina, pentru că acolo sînt instituții de stat ale R.Moldova și precedente de organizare a alegerilor în segmente de risc din zona nistreană mai există.
Curtea Supremă de Justiție a anulat, irevocabil, hotărîrea Curții de Apel Chișinău și a dispus întoarcerea cauzei în prima instanță, spre rejudecare. Urmează ca Versilov să intre în posesia hotărîrii motivate și desfășurate, pentru a o face publică.
Concluzia PNL: Eforturile partidului și ale membrilor săi din zona nistreană de a obține respectarea drepturilor cetățenilor R.Moldova sînt foarte mari și există speranța că justiția va pune lucrurile la punct.
Însă, dificultatea aici este că deciziile unor instituții nu sunt conform legii, ci politice, adică se iau aleatoriu, așa cum se dictează de sus.
În contextul eșuării eforturilor de relansare a negocierilor la Moscova în format 5 plus 2, PNL declară că Guvernul R.Moldova nu depune toate sforțările ca să asigure relaizarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor R.Moldova din zona nistreană, fapt care – dacă ar avea loc – s-ar bucura de o înțelegere și de un sprijin major din partea Vestului, dispus să ajute statul nostru în a cîștiga dosarul contra separatismului, sprijinit de cercurile imperiale de la Kremlin.
Nu e pentru prima oară, cînd PNL și membrii săi atacă o problemă extrem de dureroasă și perseverează în această direcție. Asta pentru că declarațiile actualei Puteri, ca și cele ale fostei Puteri comuniste rămîn demagogice, fiecare conducere – de la Chișinău și Tiraspol – dorind, de fapt, să mențină status quo-ul, deoarece el aduce dividende materiale și permite înflorirea corupției, a veniturilor ilegale în sfera energetică, a traficului ilegal de orice produse, de alcool, de ființe umane, de țigări.
Decizia CSJ este încă o victorie a PNL vs CEC, după cum a fost victoria PNL în cazul anulării de către CEC a spotului unionist al partidului din referendumul de anul trecut. Este foarte clar că există toate premizele – pentru a nu se merge la CEDO – să se pună în instanțele naționale capăt și situației ilegale, pentru a se crea condiții ca și cetățenii noștri din zona nistreană să fie reprezentați în organele autorităților locale și să aibă drepturi la ei acasă.
Se opun acestei decizii cei care fac lobby în vîrfurile Puterii pentru interesele statului rusesc, ce ține Republica Moldova sub ocupație, prin staționarea armatei străine.
Ștefan Urîtu, fost locuitor și persoană care a suferit în zona nistreană, este vicepreședinte al CEC și noi mizăm pe influența și argumentele sale în deciziile de mai departe ale CEC, despre care credem că va fi obligată să se conformeze legii și să asigure tuturor cetățenilor R.Moldova respectarea art.38 din Constituție.
Amintim: La plîngerea depusă, Andrei Versilov a primit, anterior, răspuns de la Procuratura Generală, care a intentat un dosar administrativ privind ilegalitatea publicității și a site-ului antiromânesc www.moldovenii.md, ce nu a deranjat nici PL, nici PLDM, nici PD, la fel cum nu a deranjat Puterea ilegalitatea cu banerele Pasat + Mitropolitul Bisericii ruse Vladimir, probleme pentru care luptă PNL și membrii săi. În schimb, amintim cu tristețe, pe Dorin Chirtocă, l-a ”deranjat” publicitatea unionistă a PNL și nu a permis-o în alegerile din 28 noiembrie 2010…
Serviciul de presă al PNL
http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dezbateri/dan-dungaciu-ungaria-ia-locul-romaniei-in-republica-moldova-229143.html
Dan Dungaciu: România şi Republica Moldova vor putea oricând să se unifice
Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi fost consilier al preşedintelui moldovean Mihai Ghimpu, Dan Dungaciu, a spus în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati, că se poate observa o tot mai mare implicare a Ungariei în Republica Moldova, în timp ce România pare că se fereşte să ia acţiuni concrete, preferând să acţioneze mai degrabă prin intermediul UE.
Mai mult, „România nu a avut după 1989, un proiect clar articulat, ea a trebuit să se lupte ca să se califice pentru Occident”, iar în opinia lui Dungaciu, acest proiect nu a apărut nici după aderarea în UE din cauză că Bucureştiul „foloseşte plapuma UE ca să se ascundă”.
Fostul consilier al lui Mihai Ghimpu a subliniat conturarea unei axe Budapesta-Moscova „în ciuda evenimentelor din 1956, există un tip de tovărăşie de drum, e o chestiune de parteneriat”. Dan Dungaciu a amintit că reprezentantul UE pentru Republica Moldova, Kalman Miszei, şi şeful misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) sunt de naţionalitate maghiară, iar consulatul maghiar de la Chişinău eliberează vizele Schengen pentru cetăţenii moldoveni.
„România nu a putut pregăti la ea un centru de vize. În momentul în care a depus cererea la Bruxelles, exista deja centrul maghiar. Dinamismul Ungariei e remarcabil faţă de cel al României. Să ai un stat de 22 de milioane de persoane şi să stai să te uiţi în stanga şi în dreapta de teamă să nu faci vreo greşeală este principalul impediment al oricărui proiect al României. După 2007, România este un stat fără proiect şi parcă se încrâncenează să nu aibă un proiect în special în politica externă unde un stat care ar trebui să fie cel puţin egal cu Polonia ajunge, indifferent de subiect să fie pe locul al doilea”.
Lipsa de implicare a României în Republica Moldova se traduce, după părerea lui Dan Dungaciu, şi prin faptul că „singurii ambasadori care nu trec Nistrul sunt cei români şi nu e clar de ce. Românii stau la frontiera Nistrului şi întreabă ce s-a întâmplat pe cineva care a fost acolo”.
Întrebat despre posibilitatea punerii în aplicare a unei propuneri mai vechi, din 2006, făcută de Traian Băsescu omologului său moldovean de atunci, Vladimir Voronin, potrivit căreia Republica Moldova ar trebui să se unească cu România şi să intre împreună în Uniunea Europeană, Dan Dungaciu a comentat că „România şi Republica Moldova vor putea oricând să se unifice dacă vor” fiindcă „nu există o posibilitate concretă de retorsiune, nu pot exista sancţiuni nici pentru stânga Prutului, nici pentru dreapta lui”.
Totuşi, fostul consilier al preşedintelui moldovean Mihai Ghimpu, atrage atenţia că în ceea ce priveşte o eventuală unire, i se pare că „la Bucureşti, ne-am teme de aşa ceva” fiindcă la începutul anilor 1990, „nu a existat o reţinere clară, în sensul în care nu era complet neplauzibilă această idée”.
Moldova nu e România la începutul anilor 1990
În ceea ce priveşte recentele alegeri de la Chişinău, câştigate pentru a doua oară la limită de liberalul Dorin Chirtoacă, Dan Dungaciu a explicat că „în Moldova se spune că nu sunt alegeri politice ci alegeri geopolitice, şi că partidele nu sunt politice sunt geopolitice”, deoarece în urma fiecărui scrutin se pune problema dacă Moldova merge spre Vest sau spre Est. „Alegerile locale nu fac excepţie. Acestea au fost alegeri geopolitice care au arătat clar că R. Moldova se mai poziţionează încă pe axa Chişinău-Bruxelles, însă pe muchie.” Fostul conisilier al preşedintelui moldovean Ghimpu a comparat R. Moldova cu un tren care „nu merge spre oriunde, merge spre Est sau spre Vest”.
Totuşi atrage atenţia Dungaciu, „Republica Moldova nu este România din anii 1990. Nu se gândeşte obsesiv că fără Occident nu are alt destin, aşa cum erau românii”.
Negocierile 5+2, la fel ca şi cuptorul cu microunde
Fostul consilier al preşedintelui Ghimpu a explicat faptul că perspectivele, după întâlnirea de la Moscova, de la începutul acestei săptămâni, unde s-a discutat eventuala reluare a negocierilor privind Transnistria, în format 5+2, întrerupte în 2006, sunt „de rău augur pentru Republica Moldova” pentru că în R. Moldova există şi o geopolitică a cuvintelor, unde, de pildă, „neutralitate însemană că NATO nu trebuie să calce pe aici”.
„S-a sperat că se vor redeschide negocierile în format 5+2, dar acest format este ca un cuptor cu microunde. Ai pus mâncarea în cuptor, ai încălzit-o ai răcit-o. Dar o mâncare nu se pregăteşte în cuptorul cu microunde, o aduci pregătită, o pui în cuptor, o încălzeşti şi o găteşti.”
Sursa: Romanialibera.ro
Cei mai mari provocatori pe aciasta palma de pamint romanesc sunt Gapon(nii) si Diacon(nii)! Nu toti,dar cei ,,onorati,,impreuna cu comunistii, sug nerusinat, seva acestui popor! Scutul lor, este armata de ocupatie ,si prietenul de nadejde Smirnov. Lichelile , ,,patriotii,,, impreuna cu moldovenii bastinasi ,cum sunt Misin(nii) Tcaciuc(cii),Iov(ii),Tudor(oglii),Reidman(nii),Petrenco(ii),Ceghevor(ii),in frunte cu Voron(ii) vesnic vor lupta pentru apararea ,,statului,,stind mereu de veghe asupra bunului obstesc!