Apelul PNL către români. Mesaj reluat catre membrii PL

Prezentam mai jos Apelul PNL catre romani si, apoi, Mesajul reluat catre membrii PL.

Dragi români,

Partidul Naţional Liberal participă, pentru prima oară, ca formaţiune aparte, la alegeri parlamentare. PNL a sprijinit mai înainte alte partide şi a aşteptat schimbări radicale. În anul ce s-a scurs, după 29 iulie 2009, dezamăgirea cetăţenilor de guvernarea postcomunistă a crescut, fapt demonstrat şi de referendumul constituţional din 5 septembrie. PNL consideră că statul nostru este într-un pericol crescînd în legătură cu faptul că orice consolidare a forţelor necomuniste este subminată puternic prin ingerinţa cercurilor imperiale de la Kremlin. Din această cauză, cînd peste 60 la sută din populaţie spun că R.Moldova merge pe o cale greşită, PNL vine cu o cale nouă, calea a treia – nu CSI, nu aşteptarea la nesfîrşit a UE, ci integrarea imediată în NATO şi UE, prin Unirea cu România.

Partidele necomuniste ne promit integrarea europeană. Au promis-o şi comuniştii, care au distrus total cel de-al doilea stat românesc, furîndu-l continuu, pentru că nu crede nimeni în el. Aşa vor face în continuare şi forţele care se proclamă proeuropene, cunoscîndu-se prea bine că Europa nu va importa probleme ale statelor dezmembrate, precum este Republica Moldova, cu un teritoriu secesionist. Nici promisiunea privind libera cirulaţie nu se va realiza, pentru că nu controlează Chişinăul frontiera de est şi pentru că unele partide pretinse liberale, cochetează şi cu Moscova, şi cu gruparea Voronin.

PNL nu crede că populaţia noastră are răbdarea, puterea şi energia să mai aştepte 20 de ani pînă se vor schimba lucrurile în plan geopolitic.

PNL este atacat din toate părţile – de către falşii liberali de dreapta şi de către Stînga antieuropeană şi antiromânească. Cauza e cunoscută – toţi se tem de acest drum drept, pe care noi, păşind, îi vom lipsi pe hoţi de posibilitatea de a mai fura din avutul public. Ei nu-i vor mai putea amăgi pe oamenii cu promisiuni false, nu vor mai putea controla justiţia, ce protejează corupţia. Guvernanţii se vor în continuare în fotolii de stat, uitînd de NATO, de România, de românism şi de unionism.

PNL nu a uitat ce au scandat şi au cerut tinerii pe 7 şi 8 aprilie – Unirea cu Ţara! Tinerii înţeleg limpede – nu este altă şansă pentru noi, în special tinerii, de a deveni liberi, decît integrarea în spaţiul românesc. Noi, tinerii naţional-liberali, alături de seniorii din PNL, vrem să îi chemăm pe toţi românii adevăraţi, care simt şi gîndesc liber, româneşte, pe toţi unioniştii fermi şi sinceri să fie alături de noi pe 28 noiembrie 2010. Şansa PNL este şansa Dumneavoastră de a vota ce simţiţi şi a merge încotro vă doriţi. PNL are şansa de a vă reprezenta în Parlament, în pofida „neşansei” vehiculate de antiromâni şi de românii manipulaţi. PNL este astăzi, conform unor sondaje, al cincilea partid în preferinţe. Cel mai suprinzător e faptul că PNL e sprijinit, la fiecare 4 alegători, de 3 ruşi şi un român, anulînd speculările privind ostilitatea neromânilor faţă de Mesajul şi perspectiva Unirii. PNL se bucură de sprijinul rusolingvilor. Însă, îi rugăm şi pe români să voteze cum simt, nu în funcţie de cine le dă sacoşe cu orez.

Îi chemăm pe studenţii care învaţă în România şi peste hotare, pe părinţii şi bunicii lor, pe cei ce muncesc în România, pe cei peste 10 mii de pensionari moldoveni români, care primesc pensii româneşti, pe toţi cei peste 800 de mii de români care aţi redobândit sau aşteptaţi să vă redobîndiţi cetăţenia română, să votaţi PNL. Dumneavoastră aţi depus jurămînt de credinţă Statului Român şi Unităţii Româneşti! Nu trădaţi acest legămînt!

Fraţi români! Partidul Naţional Liberal este un partid istoric în spaţiul românesc, un partid care a realizat Marea Unire! PNL din Republica Moldova este sprijinit de PNL din România. Este, probabil, chiar un Semn de la Dumnezeu, este Providenţa însăşi că, pentru prima oară în cei 19 ani, de după proclamarea Independenţei, exact PNL din Republica Moldova a declarat şi promovează deschis idealul Unirii. Nu uitaţi ce au spus Eroii noştri: „Ne vom salva doar revenind la românism şi realizînd reîntregirea neamului românesc!”

Să nu-i înşelăm pe Martirii României, care şi-au dat vieţile pentru acest Ideal. Ideal care, odată şi odată, se va împlini. PNL are curajul să înceapă realizarea acestui Ideal! Veniţi la urnele de vot şi sprijiniţi curajul PNL! 28 noiembrie va fi testul nostru, al românilor. Ca să avem pe 1 Decembrie, de Ziua tuturor românilor, bucuria Demnităţii româneşti.

Partidul Naţional Liberal,

25 noiembrie 2010

Esenta Scrisorii, datate cu 22 septembrie 2010, este „De ce nu a fost posibil un Bloc PL-PNL?” Remarc – exista nervozitate din partea PL pentru mesajul unionist al PNL, invinuit ca „nu ar fi sincer”, ca „e populism”, ca „PNL vrea dividende electorale” etc. I-am spus protagonistului din partea PL, Valeriuu Saharneanu, candidat pe lista PL, la emisiunea de dezbateri electorale de astazi la VB, „postul reintregirii neamului”, ca noi dorim ca toti sa imbratiseze acest mesaj, pe care, sintem siguri, il pot promova doar persoanele nesantajabile. Noi, PNL-istii, sintem persoane nesantajabile…

Si o ilustrare din ultimul Barometru de Opinie, care spulbera mitul ca rusii s-ar speria de Unirea cu Romania. Iata ca dintre cei care pledeaza pt PNL 0,8 sint moldoveni/romani si 2,4 – rusi. Priviti atent poza din Barometru.Si sa luati aminte: se pare ca vom merge spre Romania, tot cu ajutorul rusilor, care sint pragmatici si stiu unde poti fi liber si face business fara restrictii… Sarmanii moldoveni/romani, manipulati de partide zise nationale…

Stimati membri ai Partidului Liberal,

Marti, la o televiziune, tinarul deputat PL, Valeriu Munteanu, fiind intrebat de moderatoare ce crede el despre disponibilitatea/dorinta PNL de a face Bloc electoral cu PL, a incercat sa iasa cu stingacie din situatie, mergind pe platitudinea uzuala ca, cica, “cine vrea sa activeze in PL, se poate incadra si munci in partid”. In momentul cind moderatoarea a cerut un raspuns mai concret, a spus ca nu cunoaste, ca membru al conducerii PL, sa fi existat o scrisoare, o adresa din partea PNL cu solicitarea de a se merge intr-un bloc. L-am mai ascultat pe tinarul parlamentar in diferite emisiuni si chiar am avut ocazia sa ii spun cite ceva. Insa, aceste afirmatii ale sale mi-au indus ideea sa adresez o scrisoare membrilor Partidului Liberal, pentru a lamuri unele lucruri, ca sa nu fie interpretari inadecvate.

Eu, Vitalia Pavlicenco, am fost membru al Partidului Democrat condus de Gheorghe Ghimpu, fratele lui Mihai Ghimpu. PD de atunci s-a unit cu un partid national crestin si Congresul Intelectualitatii, in 1994, formindu-se Congresul Democrat Unit, care, ulterior, a devenit Partidul Fortelor Democratice, pe ale carui liste am fost deputat, dar, mai intii, am fost redactor-sef al ziarului PFD “Mesagerul”, un ziar de mare succes, cu un tiraj de 23-24 mii abonati timp de trei ani din cei patru, citi l-am condus. In PFD, condus de Valeriu Matei, ne-am regasit, alaturi de Gheorghe Ghimpu, impreuna cu fratele sau, Mihai Ghimpu, eu avind, in 1998, in Parlament, chiar fostul birou al lui Mihai Ghimpu. Tot el a coborit de vreo trei ori de la masa Prezidiului congresului de unificare, in 1994, sa ma roage, in numele echipei noi a Congresului Democrat Unit, sa accept sa conduc „Mesagerul”, ca eu nu ma lasam induplecata, dupa niste dezamagiri dure, tot „de la ai nostri”, de la „Moldova-pres”.

Am fost, astfel, intr-un partid impreuna cu Gheorghe Ghimpu, cu Mihai Ghimpu si Ion Hadarca, dupa care fiecare a plecat. Eu am ramas in PFD. Ne-am reintilnit cu Mihai Ghimpu, politic, in anii 2002-2003, cind democratii luptau contra derapajelor antidemocratice ale PCRM. Atunci, noi, national-liberalii, eram in Partidul Liberal, condus de Veaceslav Untila, unde am fost vicepresedinte, partid care a participat la o unificare ampla, ce a condus la formarea AMN, in 2004, si a Blocului „Moldova Democrata”, in 2005. Putin inainte, in 2003, a existat Blocul Alianta social-liberala “Moldova Noastra” pentru alegerile locale, din care a facut parte si formatiunea condusa de Ghimpu.

Nu cunosc evolutiile dupa aceasta, decit cind ne-am reintilnit, la invitatia lui Mihai Ghimpu, dupa ce NDI initiase o masa rotunda a liberalilor, ce urma sa conduca la unificarea acestora. S-a aratat refractar acestei “mese”. A urmat eliminarea national-liberalilor din AMN, iar Mihai Ghimpu m-a invitat la o a doua discutie si m-a chemat in PL. Nu am mers, pentru ca aveam o echipa de national-liberali, ce ne-au urmat pe cei eliminati din AMN, si nu as fi acceptat o trecere la alt partid decit cu echipa. Unica mea trecere de la partid la partid a fost de la unul liberal, de centru-dreapta, la altul, tot liberal, de centru-dreapta – de la PFD la PNL -, desi insistasem mult ca PFD sa adere la Internationala Liberala si sa mearga democratii in 2001 impreuna intr-un bloc.

Stim ce s-a intimplat din 2001 pina in 2009. Ghimpu nu a dorit atunci sa accepte aderarea echipei national-liberale la PL si nu voi detaliza aspectul.

Echipa national-liberala a format PNL si a participat la alegerile locale din 2007. Dupa care Vlad Filat a dialogat in toate formatele cu PNL sa facem un proiect comun, insa, apoi, a disparut brusc si definitiv, pe la 20 octombrie, si nu a mai discutat cu noi, ci doar cu echipele atrase de la PNL pina la congresul PLDM de la 8 decembrie 2007. Nu a facut cu noi un proiect comun pentru ca, probabil, i s-a spus ca nu ar trebui sa aiba nevoie de „acesti nationalisti”.

In ajunul alegerilor din 5 aprilie, cu Anatol Petrencu si prin medierea Forului Democrat al Romanilor, s-a incercat o lista nationala, insa nici AMN, nici PL, nici PLDM nu au fost – nici fiecare in parte, nici toate impreuna – de acord. Oamenii au votat prudent si pe 5 aprilie, si pe 29 iulie 2009. Am avut intilnire cu A.Salaru, cind a propus functii in executiv, pentru a nu participa PNL la alegeri, am spus ca ne intereseaza mai mult politica generala. PNL s-a inscris in cursa, ca era pericolul prevazut de Legea privind partidele. Inainte de 29 iulie PNL a incercat un Acord politic pentru a sprijini PL, insa Mihai Ghimpu – pe putin spus – a respins nongalant acest lucru. Cumva voi publica proiectul de acord. PNL s-a retras din cursa in favoarea partidelor liberale cu sansa.

Dupa alegeri, PNL a incercat din nou sa propuna un acord politic PL. Am solicitat o intilnire si, impreuna cu Anatol Revenco, am avut-o cu deputatii Ion Hadarca (cu care am fost colegi in PFD) si cu Oleg Bodrug (cu care am fost colegi in AMN). Membrii conducerii PL au intrebat ce dorim. Am spus: „Noi nu dorim nimic. Noi trebuie sa dorim ceva cu totii impreuna. Adica sa constientizam pericolul pentru partida nationala si sa cooperam, pentru ca avem aproximativ aceleasi viziuni”. Am discutat, s-a spus ca PL nu accepta nici o fuzionare, desi nu asta si-a dorit PNL, ci o cooperare cu un partid aflat la guvernare pentru a putea influenta pozitiv actul guvernarii. Cu aceasta, contactele PNL-PL s-au incheiat, exceptind o intilnire intre Mihai Ghimpu, pe de o parte, Mihai Severovan si subsemnata, pe de alta parte, la propunerea lui Ghimpu, pe 16 aprilie 2010.

PNL a invitat cele trei partide liberale la dialog inainte de 5 aprilie si cele patru partide din AIE inainte de 29 iulie, cind le-a adresat un mesaj. Doar PD a reactionat. Dupa 29 iulie PNL a invitat constant reprezentanti ai componentelor AIE la sedintele Delegatiilor Politice Nationale ale PNL, dar numai Igor Klipii, de la PD, a fost in sedinta DPN din decembrie, cind a spus un cuvint de multumire PNL. De fapt, acest mesaj trebuia sa il spuna macar una dintre cele trei componente ale AIE, pentru ca PNL nu a sprijinit, totusi, pe 29 iulie, PD-ul.

Asta a fost preistoria pe care vreau sa o cunoasca PL-istii, deoarece m-am convins ca si despre intilnirea de la 16 aprilie 2010 Severovan-Pavlicenco/Ghimpu cele comunicate echipelor PL din teritoriu nu corespund realitatii. Pacat.

La intilnirea din 16 aprilie 2010 s-a discutat mai mult, am cautat sa consumam stereotipurile neplacute dintre PL-PNL, sa le punem definitiv la o parte. Am crezut ca am reusit, ca sa vad ca, acum ceva timp, Ghimpu ataca, iarasi urit, conceptul Uniunii Interstatale Romania-Republica-Moldova, asa cum a facut-o prin 2008, stimulat si ajutat de PPCD. Iarasi, pacat.

Am regretat enorm, ca partid, cind nici PL, nici PLDM nu l-au sprijinit pe Nicolae Dabija pentru Parlamentul Romaniei. Atunci PL l-a sprijinit pe Eugen Tomac, o persoana rece pentru R.Moldova, alaturi de PPCD, de fratii Roncea, de murdariile lor contra lui Dabija. Sigur, sintem suparati si pe Forul Romanilor ca atunci l-au blamat pe Filat si pe altii, care nu au fost alaturi de Dabija, linga care am fost noi, PNL, cu toate posibilitatile, dupa care conducerea FDRM, a sprijinit alte partide – niciodata PNL. De atunci, nu sprijinim actiunile Forului Democrat al Romanilor.

In incheierea intilnirii de la 16 aprilie 2010 cu Mihai Ghimpu, cind, la propunerea PNL de a incheia un acord politic, Ghimpu a spus ca sintem “oponenti politici”, invocind doar o fuzionare neconditionata, dar si pe asta PL putind sa o accepte “cu mare greu”, i-am spus “Dumneata detii astazi doua functii importante in stat. Ai o sansa mare sa unesti eforturile fortelor nationale, ca sa intri in istoria recenta si cu acest gest. Hai sa lasam usa deschisa pentru dialog”. I-am spus atunci, impreuna cu Mihai Severovan (caruia ii si apartine ideea mesajului nostru deschis si ferm al Unirii): „Daca PL nu accepta un dialog cu PNL, noi ne consideram miinile dezlegate si acum, cind nu mai sintem in regim comunist, vom lansa chiar miine, prin decizia DPN, mesajul politic si electoral al Unirii”. Mihai Ghimpu a spus ca visul Baditei sale, Gheorghe Ghimpu, a fost sa intre in Parlament un partid unionist. Acum, auzim din teritoriu ca PL le-a spus pelistilor ca nu coopereaza cu PNL, pentru ca noi am iesit cu mesajul Unirii. Iarasi minciuna. Pacat.

In curind vor fi noi alegeri parlamentare anticipate. Nimeni nu da garantia ca fortele necomuniste vor avea 61 de voturi sa aleaga Presedintele R.Moldova. Forul Democrat al Romanilor nu reuseste sa convinga partida nationala – sau partidele  care par nationale – sa asigure un numar confortabil de mandate. Pacat ca aceste forte considera ca vor suci miinile tuturor, care vor fi nevoiti sa voteze doar PL, PLDM si PD. (De AMN nu spun, ca nu e clar – e “alianta”, “partidoi”, “partid” sau “partidut”…, care la 5 aprilie isi batea joc prin clipuri de … “partidute”.)

Avem un an de mare dezamagire, avem un referendum esuat. Sintem siguri ca cea mai scurta cale spre NATO si UE, spre libertate si prosperitate este Unirea cu Romania. Noi, PNL, mergem cu acest mesaj poate socant, poate riscant. Acest mesaj si aceasta pozitie vor fi, cu fiece an, tot mai credibile, plauzibile si realizabile, fiind singura cale de a ne salva neamul. Nu ne vor permite, cu una-cu doua, fortele proimperiale de la Kremlin sa iesim de sub calciiul Rusiei. Mihail Ghimpu a avut sansa pe 9 Mai, 22 iunie, 28 iunie, 23-24 august sa devina un Mihail Saakasvili. Dar nu a devenit. El a ramas cu iluzia “Aliantei”. Sa speram ca ce spunem noi, nu e corect…

PNL nu vrea nimic de la PL. PNL si eu, ca presedinte, care am vrut sa sprijinim si pe 29 iulie doar PL-ul, dar acest partid nu ne-a oferit nici un motiv, am sprijinit, totusi, deciziile si actiunile corecte promovate de Ghimpu, nu pentru a ni se spune mersi, ca asta nu o pot face liderii autosuficienti ai AIE. Ci pentru ca noi, mereu, am sprijinit ce e corect, indiferent de cine promoveaza. Noi, de fapt, nu numai am sprijinit, ci am si anticipat multe decizii, actiuni ale PL, ba chiar, credem, le-am si fortat, direct sau indirect, PL temindu-se sa nu piarda teren si electorat.

Si ca sa inchei, rezumez:

1. Ca avem tot mai multi oameni care sprijina mesajul unionist al PNL. Regretam ca PL nu a fost alaturi cu un mesaj de sprijin pentru PNL, cind PCRM si CEC ne-au atacat libertatea de exprimare si spotul electoral unionist. Noi, in 2008, am fost alaturi de PL cind a fost atacati de fortele proruse din R.Moldova.

2. Ca echipa noastra din oameni cu experienta, cum sint Anatolie Revenco, Alexandra Can, Mircea Rusu, Mihai Severovan, Andrei Iuri-Apostol, Anatol Vidrascu, Vitalia Pavlicenco si o serie de membri mai tineri ai PNL considera ca Republica Moldova are nevoie de demnitate nationala, care si-ar putea gasi expresia in Blocul PL-PNL.

3. Ca ar fi foarte benefic pentru societate si responsabil din partea PL sa stie ca un Bloc PL-PNL ar fi votat de cetatenii cu atasamente puternice nationale, pe care nu-i sperie romanismul si unionismul, Romnania si unirea. Asta ne-o spun cetatenii. Voua nu v-o spun?

4. Ca PNL este deschis dialogului, dar ca nu o scrisoare din partea PNL catre PL rezolva problema coagularii fortelor nationale pentru viitoarele alegeri parlamentare anticipate. PNL nu tine cu tot dinadinsul ca PL sa accepte un Bloc PL-PNL. Dar, dupa 28 noiembrie sau cind vor fi, de fapt, alegerile parlamentare anticipate, se va reveni la gindul “am gresit”. E una sa intri cu un numar de mandate sa iti dicteze „pragmaticii nationali” ce vor ei sau ce le sugereaza tandemul Putin-Medvedev, si e alta sa intri cu un numar de mandate ca sa dictezi si tu. O infuzie de curaj penelist ar face bine pentru exprimarea mai lesne a optiunii pronationale si prounioniste. PL e partid parlamentar si gestul initierii dialogului – dupa ce am expus mai sus travaliul tentativelor PNL – ar trebui sa vina de la PL.

5. Ca nu credem categoric in faptul ca nu exista acum un dialog PL-PNL doar pentru ca PNL nu a mai adresat o scrisoare PL si – cum a spus Munteanu – “se scrie doar cite ceva pe blog”.

6. Ca e o greseala daca si PL, ca si unele partide “pragmatice”, cosmopolite, din renegati si mancurti, se tem sa dialogheze cu un PNL avind un mesaj unionist. Timpul, sper, o va demonstra.

7. Ca evolutiile si situatia actuala din Romania nu trebuie sa reverbereze asupra politicii din al doilea stat romanesc. Toti sintem romani, iar aici, in R.Moldova, sintem si mai romani uneori decit romanii de peste Prut…  Raspunderea si maturitatea unui lider politic, daca exista, trebuie sa se materializeze in a vedea ceva mai departe decit vede un coleg de alaturi, bintuit de interesul meschin de a nu i se afecta statutul de azi.

8. Raspunderea pentru subtierea partidei nationale in Parlamentul viitor va reveni liderului politic si soarta R.Moldova este astazi pe muchie de cutit. Sa dea Domnul sa ne inselam.

Stimati membri ai PL,

Imi cer scuze ca v-am scris atit de mult. Cititi cit puteti, dar sa nu spuneti ca nu stiti cum stau lucrurile. Va doresc succes in activitatea voastra politica!

Vitalia Pavlicenco,
presedintele PNL

Loading Facebook Comments ...

98 Comments

Add a Comment
  1. STIMATE PRESEDINTE INTERIMAR, MIHAI GHIMPU, FIECARE CUVINT CARE IL ROSTITI IN ULTIMUL TIMP IL CUGET SI SUNT CONVINS CA ZECI SI ZECI DE MII DE MOLDOVENI VA ASCULTA SI CUGETA LA FEL LA TOT CE SPUNETI. CA UN CETATEAN AI R. MOLDOVA VA IMPLOR SA NU LASATI ACEST MESAJ FARA RASPUNS. DACA AVETI O STRATEGIE IN PRIVINTA P.N.L. SI M.A.E. DUPA CUM SE DISCUTA LA ZIUA DE AZI-VA UREZ -BAFTA -DIN PARTEA MEA ,A RUDELOR ,PRIETENILOR CARE VA SIMPATIZEAZA.
    PRINTRE INTELECTUALITATEA REPUBLICII AVETI
    STIMA SI RESPECT SI DORIM CA PINA LA URMA CURAJUL SI PUTEREA INTELEPCIUNII SA PREDOMINE IN TOT PARTIDUL LIBERAL CARE ARE NEVOIE FORTE NOI,MINTI NOI ,CUGET NOU! TOATA ACEASTA MASA DE OAMENI CARE IN ULTIMII 20 DE ANI AU VAZUT MULTE TRADARI DE NEAM SI INTERES NATIONAL ,DEACEIA IN INIMA TOTI STRIGA -DEAJUNS DE BATJOCURA SI UMILINTA.VREM SA FIM UNITI IN LUPTA CU TRADAREA SI SARACIA , CU BANDITIZMUL COMUNIST SI CORUPTIA IN STRUCTURILE STATULUI SI MULTE ALTE NEVOI CARE NICI ODATA
    NU VOM REUSI DACA NU VOM FI UNITI INTR-UN BLOC PUTERNIC CUM AR TREBUI SA FIE ;
    BLOCUL UNITATII NATIONALE !!! DOAMNE AJUTA!!!

  2. Sustin PNL-ul! Doamne, ajuta UNIREA!

  3. Fiti vigilenti
    ar putea sa se intensifice propaganda anti-romaneasca de catre actoriii Rusiei din teritoriu. FIRI PREGATITI SA CONBATETI ARGUMENTAT.
    iata ce fac ROSOfonii:

    Запад обвинил в экстремизме русскую госпропаганду на заграницу
    Время публикации: 21 сентября 2010 г.

    Продолжаются разборки между русскими чекистами-демократами и западными либерал-демократами. Запад обвиняет работающий на заграницу русский подрывной телеканал Russia Today в использовании недозволенных для демократии приемов, в результате чего выигрывают третьи, антидемократические силы.

    В прошлом месяце авторитетная (в вопросах подавления инакомыслия) американская организация «по изучению ксенофобии и экстремизма» в США Southern Poverty Law Center (SPLC) опубликовала доклад о Russia Today, в котором было отмечено, что значительную часть эфира телеканала занимают выступления экстремистов.

    Однако сам RT экстремистским назван не был. «Его аккуратные сюжеты создают ощущение, что в Америке всерьез обсуждается, кто осуществил теракты 11 сентября, или способен ли нынешний президент Обама занимать свой пост».

    Западные борцы с экстремизмом в мыслях вменяют в вину русским соплеменникам, например, следующие политически неправильные сюжеты на Russia Today: там часто звучат мнения, что к взрывам 11 сентября 2001 года причастны американские спецслужбы, что южнокорейское судно в марте потопила не Северная Корея, а Южная Корея или Америка, что Бильдербергский клуб решает на своих ежегодных сходках политику западных демократических держав, что политнекорректно заостряется внимание на провозглашенном еще Бушем Старшим «Новым мировым порядком», т.е. тотальной и неприкрытой полицейской диктатуры демократии во всем мире.

    В отличие от этого западная пропаганда, если это можно назвать пропагандой, политкорретно и беззуба, возмущаются западные демократы недемократическими методами русских.

    Отметим, что оппозиционные сайты в США, например, The Unjust Media, действительно иногда дают ссылки на видеоролики с Russia Today. Однако, если не давать такие сюжеты, то смотреть русский телеканал в США и в мире вообще никто не будет, как сейчас русские граждане фактически не слушают и не читают американскую «Свободу», русскоговорящую Би-би-си, и экстремистскую демократическую «Немецкую волну» или «Голос Америки».

  4. Stimata doamna, AMN a fost format nu in 2004, ci la 19 iulie 2003.

  5. Pt Un ins

    Mersi, asta, de fapt, nu e important atit de tare, dar voi corecta chiar acum.

  6. Desi dumneavoastra, liberalii moldoveni, aveti acum destule alte probleme, am sa va aduc la cunostinta o problema oarecum diferita. Sau poate nu… Pe blogul ei, Stela Popa ne transmite o informatie naucitoare: din 2008 si pana astazi au primit cetatenia romana 30.000 de moldoveni, adica exact cat a promis presedintele Romaniei ca vor fi acordate intr-o singura luna. Daca se merge in ritmul asta, cele 860.000 de cereri de redobandire cetateniei romane care exista la ora actuala ( unele sunt depuse inca din 2002 ) vor fi rezolvate in 72 de ani ( !!! ). Daca in 18 luni, asa cum a promis, Uniunea Europeana va acorda moldovenilor dreptul de circulatie fara viza pentru moldoveni, se cheama ca altii si nu romanii ar putea rezolva macar o parte din problema. Daca insa ( Doamne fereste! ) alegerile din noiembrie, asa cum se cam intrevede, pentru ca cei din alianta se cearta precum chiorii intre ei si acum, vor fi castigate de comunisti, in alianta cu alte partide proruse de stanga, cei 860.000 care au depus cerere de reacordare a cetateniei romane vor fi, bineinteles, primele tinte ale unui regim condus de oamenii lui Voronin. Astfel statul roman, in loc sa-i ajute pe conationalii de peste Prut, ar putea sa le creeze o problema ( si nu una mica ), mai ales ca nici actualul regim din Romania nu se simte prea bine. Astfel Stela Popa, care spera sa ne fi dat o veste buna, ne-a dezvaluit de fapt care este realitatea in domeniul mult comentatei reacordari a cetateniei. Ma iertati ca v-am tulburat de la problemele dumneavoastra legate de perioada imediat urmatoare. Mult succes!

  7. Într-adevăr, e nevoie de o unire a tuturor forţelor naţionale, prooccidentale şi unioniste!
    Mesajul PNL-lui e, totuşi, puţin credibil, deoarece e irealizabil pt. moment. Lumea n-a ieşit la un biet referendum, dar mite la înfăptuirea unui ideal naţional… Hai să fim serioşi, vorbind cu lumea noastră mă înspăimânt: toţi visează doar la burtă plină şi-atât!!! O indiferenţă oribilă faţă de toate pe lume…Trebuie să cauţi cu lampa (ca Diogene) un patriot adevărat, mai ales după compromiterea gravă a acestei noţiuni de către Roşca… Eu cred că o asemenea forţă va veni abia peste vreo 4 ani.
    Stimaţi politicieni, fiţi consecvenţi, uniţi-Vă mai întîi D-voastră şi apoi cu ŢARA! Succes!

  8. Din nou numai demagogia politica. PL partid de romînofili şi unionişti. Dar actuala conducerea partidului amu se află la putere. De acea PL o să pierde dacă o să promoviază mesajul unionist. Din acele considerente el nu vrea să aibă în lista comună sau bloc partid de ecstrema dreapta. Dar daca PL o sa pierde putere o să vedeţi cum ei repede o să revin cu mesajele de Unire cu Patria Muma, aderarea la NATo. Cînd oameni sunt la putere ei nu vor să se împărţească cu ea cu nimeni.
    De aceea şi PLDM merge singur la alegeri. Partid de oameni de afaceri, foştii comunişti, contrabandişti (ţigaretnici), jurişti (apărători de mafie), rectori, sportsmeni, care se tem ca să se închide finanşarea universităţilor din partea guvernului- arată ca salată, dar prea multe legume stric mîncare.
    PD a pierdut mult cînd a întrat în AIE pentru că alegătorul din stînga nu o să votează pentru trei flori, ştiind că cînd într PDişti din nou la parlament coaliţia din noi o să fie constituită din partidele din dreapta. PD încet sa trensformat în partid de orientarea centru-dreapta.
    La rîndul său soarele AMNului e ascuns sub nori. Partid cu ajutorul căriua au întrat în politica mulţi din actualii politicieni. Urechean diamu sa deprins cu trădările. Pentru AMN amu trebiue un lider politic care o să scoate partidul sus aşa cum a înviat cadavrul politic Diacov cu ajutorul lui Lupu.
    E clar că PNL nu o să treacă în parlament pentru că la noi chemări unioniste amu nus la modă. Amu poporul doreşte stabilitatea socială. Partidele care promoviază acestea principii în electorala o să cîştig.
    În situaţia de azi succes au partide de stînga, dar dacă în ţara criza, sărăcie, atunci cîştigă Partidul Comuniştilor. Se înţelege de ce, pentru că pe poporul azi îl interesează salariu, pensie, ajutorul social.
    Aşa e şi va fi în ţărişoara noastră.

  9. Inteleg bine ca e strict necesar de a coagula fortele de dreapta. Dar cum? Vad ca Blocul nu e acceptat de PL. Poate pe lista PL sa/si gaseasca locul si cei din PNL si MAE? Se poate intampla insa ca cele 2/3 % luate de partidele extraparlamentare nationale pot juca un rol crucial dupa 28 noiembrie. Oameni buni lasati ambitiile si uniti/va cumva!

  10. Astept cu mare nerabdare primele cereri de redobandirea cetateniei romane, depuse la centrele teritoriale nou create la Iasi, Suceava, Cluj-Napoca si Timisoara, cereri pe care statul romana a promis ca le va rezolva in 6 luni,pentru ca sunt foarte convins ca nu se va intampla de loc asa. De fapt si in cazul accesului la aceste centre zonale, ca si in cazul mult trambitatului prmis de libera trecere din cadrul tratatului privind micul trafic de frontiera, iti trebuie chemare din Romania. Deci cei care au drept la redobandirea cetateniei cetateniei romane si nu au o ruda sau un prieten in Romania nu au cum sa ajunga la aceste centre. In plus, desi notariatele care legalizeaza aceste chemari ( invitatii ) le elibereaza pentru o perioada de un an, consulatele din Republica Moldova nu elibereaza viza pentru mai mult de o luna, uneori chiar si pentru trei zile. Nu pun in discutie relatia neamabila cu petentii, care sunt suspectati apriori ca vin cu invitatii false, fiecare invitatie fiind verificata telefonic ( va dati seama cati bani se cheltuie, Moldova nefiind zona de taxare a impulsurilor telefonice comunitare, un telefon cu Portugalia, de exemplu, costand de patru ori mai ieftin ). Deci in declaratiile oficialitatilor politice exista multa demagogie si mult politicianism. Realitatea este mult mai dura. Eu sunt convins de faptul ca cetatenii Republicii Moldova, pe langa faptul ca sunt manipulati si deturnati, sunt, de fapt, foarte tristi si dezamagiti.

  11. imi este jale ca unii lideri nu inteleg ce e aia politica si cu ce se maninca, Vitalia Pavlicenco sinteti in polica de mult ,prea mult poate si decit sa va mindriti cu faptul ca atveti cele mai multe interpelari in parlament ….altceva ce ati facut?
    sincer nu stiu d ece atacati AIE ?sau stiu doriti electoratul deceptionat al ei….
    unire vrem cu totii dar haideti s astam drept si sa gindim drept ,e posibila azi?

  12. „…aici, in R.Moldova, sintem si mai romani uneori decit romanii de peste Prut… ” Haida – de!
    Când în cadrul Delegaţiei Permanente din august 1992, preşedintele PNL România, Radu Câmpeanu a propus candidatura MS Mihai I de România la preşedenţia ţării,… rezultatul a fost că la algerile parlamentare din toamna acelui an PNL a „ieşit din cărţi” pentru o perioadă de patru ani (subsemnatul fiind direct afectat „a l’epoque”). Cam asta ar reuşi să obţină şi D-na Pavlicenco, agitând cu inoportună obstinaţie steagul Unirii cu România în acest moment deosebit de sensibil şi totodată crucial pentrul destinul RM. Sper ca liderii PL să manifeste pragmatism şi luciditate şi să dea pace PNL-ului, pentru moment desigur, până trec alegerile. Învăţaţi şi din greşelile celor de peste Prut, chiar dacă uneori vă simţiţi mai români decât dânşii.

  13. Pt Vlad

    Spun clar si nu as vrea sa revin. Un bloc PL-PNL nu e o problema. Insa pe lista altui partid PNL nu merge. Este o decizie aproape luata. Noi am facut asta o data. Mai mult nu facem. Pozitia noastra nu e pentru a intra un om-trei in Parlament, ci pentru a cumula o plusvaloare prin acest Bloc. Nu se accepta, nu e nici o problema pentru noi. Va fi o problema – si nu as dori – pentru toti, pentru ca aceste de doua ori alegeri parlamentare anticipate sint cauzate tocmai d efaptul ca nu se unesc eforturile partidei nationale. Si asta se poate usor repeta.

  14. 1812 – ALIPIREA BASARABIEI LA IMPERIUL RUS – UN ACT CRIMINAL , BANDITESC ! …Proteste zădarnice ale administraţiei Moldovei împotriva anexării Basarabiei la Imperiul Rus (1812 – 1815)
    Autor: Mircea Rusnac, Doctor în Istorie

    Pentru a le răspunde celor ce mai vorbesc încă despre „actul progresist al unirii Basarabiei cu Rusia”, trebuie să facem o incursiune în perioada anilor 1812-1815, adică anii când, până la Congresul de la Viena al Sfintei Alianţe, românii mai sperau că vor rămâne totuşi împreună. Când, cu alte cuvinte, actul de forţă şi de injustiţie comis de Rusia nu fusese încă ratificat de marile puteri ale Europei. Dar, după ce Rusia dăduse semnalul „salvării” Europei de pericolul napoleonian, ea a devenit un arbitru al Congresului, care şi-a tăiat, fireşte, partea leului.

    Să vedem acum cum se poate vorbi de o unire între Basarabia şi Rusia. Din punct de vedere etnic, bănuim. Atunci, să verificăm situaţia naţională a teritoriului în perioada anexării.

    Rezultatul e stupefiant.

    În momentul anexării din 1812, populaţia Basarabiei era aproape în întregime românească. După o statistică prezentată de Ştefan Ciobanu, în 1810 românii formau 95% din populaţia regiunii, fiind majoritari şi în raialele turceşti Hotin, Chilia, Tighina şi Cetatea Albă. (1) Iar primul recensământ efectuat de ruşi aici, cel din 1817, a dat rezultatul de 86% români şi 14% alte naţionalităţi (ucrainieni, evrei, lipoveni, greci, armeni, bulgari, găgăuzi), mare parte din acestea sosite deja în cei cinci ani care trecuseră de la anexare sau în perioada războiului ruso-turc ce a precedat-o. (2) Într-adevăr, aceasta a fost consecventa politică a tuturor guvernelor ruseşti, de a schimba prin colonizări de străini şi expulzări de autohtoni caracterul etnic pur românesc al teritoriului.

    Pentru români, aşa cum se va vedea şi în continuare, pierderile erau imense şi ireparabile („mai mult de jumătate de ţară”), în schimb pentru ruşi noul teritoriu anexat nu reprezenta decât, după afirmaţia lui Rumeanţev, „o fâşie îngustă de ţară, care, fără a forma o provincie, se numeşte Basarabia.” (3)

    Pierderea Basarabiei a fost totuşi de natură a zdruncina ultimele rămăşiţe ale fenomenului filorus din opinia publică română, foarte puternic la un moment dat. Această scădere catastofală a cotei Rusiei, „apărătoarea creştinătăţii”, a fost evidenţiată de istoricul sovietic Iordanski: „Pierderea Basarabiei… a elucidat definitiv în ochii patrioţilor români rolul împăratului rus şi adevăratele motive ale interesului nutrit de «cea mai mare dintre puterile creştine» faţă de cauza eliberării popoarelor asuprite din Orientul apropiat… de aceea, dezvoltarea ulterioară a mişcării naţionale s-a dovedit a nu depinde de Rusia, ci chiar în opoziţie cu ea, deoarece s-a subordonat nu impulsului dat de ţar, ci celui al marii revoluţii franceze.” (4)

    Ca să ne convingem că acest sentiment s-a instaurat într-adevăr pe deplin, să consemnăm că în perioada imediat posterioară anexării, deşi iniţial au fost numeroase înscrieri, doar doi boieri s-au strămutat în Basarabia. Pentru acest lucru, sultanul chiar a mulţumit printr-un firman boierilor pentru credinţa arătată, care de fapt pentru Moldova era datina străveche. Căci flacăra puterii românilor începea să ardă cu vigoare, pe măsură ce turcii slăbeau.

    Iar la 26 octombrie 1812, boierii moldoveni adresau, cu trimitere evidentă spre turci, „Anaforaua obşteştei adunări cătră Domnul Moldaviei Scarlat Alexandru Calimah voievod pentru înstrăinarea Besarabiei”, care reprezintă un memoriu de protest foarte viguros şi bazat pe date concrete indestructibile. De aceea vom reda mai jos un pasaj mai lung:

    „Întru deznădăjduirea întâmpinărei, sosind lumina mântuirii cu prefacerea pacei, văzând că din trupul Moldovei, partea cea mai bună, şi însufleţirea hranei – şi împuternicirea s-au deosebit, apoi ca nişte slugi credincioase înştiinţăm, că din întregimea Moldovei, lipsesc acum şese ţinuturi, adecă cel mai mare ţinut ce se numeşte Orheiul sau Lăpuşna, cel de al doile după dânsul al Sorocii, al 3 – Hotărnicenii, al 4 – Codrul, al 5 – Greceni, iar al 6 – ţinutul Iaşii, cea mai mare parte, căci acea remasă se socoteşte întru nemică; afară de ţinutul Hotinului, şi afară de Bugeagului, care deşi s-au dezlipit de la o vreme din trupul pământului Moldovii, dar tot întru aceiaşi stăpânire aflându-se a pre puternicii împărăţii, era îndemănarea şi adăpostirea pământenilor, în înlesnirea vieţuirei lor, şi întru a hranei îndestulare şi a vitelor păşune. Iară întru acest chip, toată partea aceea socotindu-se până în Prut, poate fi mai mult decât jumătate de ţară, într-un cuvânt tot câmpul şi inima ţării.” (5) În continuarea acestei mişcătoare treceri în revistă se solicita „să se mijlocească cătră curtea împărăţiei Rusiei spre a nu fi opriţi pământenii Moldaviei, nici acum – nici mai în urmă, a aduce de la moşiile lor de peste Prut – din pământul Moldavii Besarabia, pâine şi vite de pe acelea moşii, pentru întrebuinţarea caselor şi a politiei aceştia întru care lăcuim, şi să nu rămânem strâmtoraţi de a vieţuirei cele trebuincioase.” (6) De asemenea, pe parcursul memoriului se mai găsesc expresii ca „sfâşiata Moldovă”, iar spre final se cerea restituirea pământului furat, „precum de la moşii şi strămoşii noştri am apucat întregimea Moldaviei.” (7)

    În acelaşi an, aflând că ruşii au numit ca mitropolit al Basarabiei pe Gavriil Bănulescu-Bodoni, fostul exarh al principatelor în perioada ocupaţiei, boierii erau foarte abătuţi. Un martor ocular nota: „Boierii sunt cu atâta mai nemulţumiţi, cu cât trag de aici încheierea că Basarabia e pierdută de acum pentru totdeauna pentru Moldova, şi puţina nădejde a unei reîntoarceri a pierit.” (8)

    Noi proteste aveau loc în 1815, cu ocazia deschiderii la Viena a Congresului Sfintei Alianţe. Cu acest prilej, mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache, arăta: „Pentru Bucovina, Ghica Vodă şi-a pierdut viaţa, şi noi pentru Basarabia nu facem nici măcar un protest.” (9) Mitropolitul a expediat o moţiune acestui Congres. El a fost sprijinit şi de domnul muntean Caragea, care a cerut protecţia prim-ministrului austriac Metternich. Răspunsul primit de la acesta, prin intermediul austriacului Gentz, era însă descurajator: „Principele Metternich este pe deplin convins că orice încercare de a face pe Rusia a retroceda Porţii teritoriul pe care dânsa l-a smuls în ultimul război, ar fi azi fără scop şi ţintă.” (10)

    Iar la 16 iulie 1814, boierii din Moldova neocupată de ruşi, adresându-se turcilor, vorbeau despre paguba „strămoşeştilor noastre moşii, de la care am avut toată hrana vieţuirii casălor noastre” şi despre „strâmtorirea multă cu schimbarea hotarului.” (11)

    Acelaşi subiect era abordat tot în 1814 de către Misiunea catolică a Moldovei: „Foametea sau lipsa e ce ne strâmtorează mai mult, şi (ne) e teamă că vom mai avea s-o suferim. Pricina de căpetenie e dezbinarea unei jumătăţi a ţării, şi anume a celei mai roditoare, dincolo de râul Prut, până la Nistru, pe care au luat-o ruşii în condiţiile păcii. De aici venise belşugul vitelor de orice fel, a grânelor, a cerei, a mierii şi, din vremea când au luat-o ruşii, au închis negoţul, aşa că nimic sau prea puţin lasă a ieşi pentru ceastălaltă Moldovă, şi aceea cu preţ foarte mare.” (12)

    Şi ce aceasta încheiem prezentarea atitudinilor moldovenilor „liberi” pentru a trece Prutul şi a vedea cu câtă bucurie au primit basarabenii înşişi noua situaţie ce li se impusese. Acolo în aceste momente se petrecea un fenomen nou, sesizat de Leon Boga: „Abia după ce moldovenii se simţiră despărţiţi unii de alţii, la cei de pe malul stâng al Prutului se contură mai luminos icoana patriei, se aprinse mai vie dragostea de neam şi limbă.” (13)

    Şi aici începeau să apară proteste, adresate autorităţilor centrale ruseşti, în care se arăta clar tot răul produs de brutala anexare. De exemplu, în jalba adresată consiliului statului rusesc de către nobilimea basarabeană la 29 ianuarie 1814, se spunea: „Iată au trecut şaisprezece luni de când această Gubernii afierosită întru sloboda răpirii iubitorilor de rău căştig ocărmuitori, să tăngueşte sub giugul urmărilor celor răli şi ai priincioasii împuterniciri a unora din slujbaşii ocărmuirii Basarabiei.” (14) Jalea şi panica populaţiei erau prezentate astfel: „Însuşi locuitorii ci se află lăngă Prut arată cugeţile lor spre a fugi la Moldavia ca să scapi di asprime ocărmuitorilor pămănteşti, precum şi sati întregi au fugit pentru cari oblăduire de aici ari ştiinţă întru acest chip dar în loc să îndemni cu plăcuta năzuire norodului megiaşit pentru cari este cuprindere şi enstrucţioani ci s-au dat di cătră gubernatorul şi poruncă ca să să silească spre înmulţime lăcuinţii gubernii. Ocârmuire aceasta au îndemnat să să întoarcă la Moldavie oamenii cari veniseră cu cugetări ca să să aşeze în Basarabia.” (15)

    Alte proteste aveau loc în contra încălcării drepturilor populaţiei autohtone. Astfel, la 12 februarie 1814, nobilimea basarabeană se adresa ţarului în acest mod: „Dă-ne buna vieţuire, dăruieşte-ne nestricare obiceiurilor şi a pravililor, miluieşte-ne cu mărime sufletului şi a iubirei tale de oameni şi dacă din oareşcare râvnire a soartei noastre au agiuns la Împărătescul Vostru auz arătările ce s-au făcut de aici către ministerul, că moldovenii nu ar ave pravili şi că ar fi din fire porniţi întru urmări nepriincioasă, şi că ar trebui zaconuri pentru pedeapsa greşalilor lor, fii milostiv a vede că moldovenii sunt plini de credinţă.” (16) În continuarea memoriului, nobilii cereau ca mitropolitul Basarabiei să fie primul membru al Divanului provinciei, „pentru că aceasta este fire şi lege Moldaviei”, (17) şi „să să rânduiască şi ocârmuitor politicesc a oblastii pământean din moldoveni credincios Împărăteştii Voastre Măriri, care să poată cunoaşte persoanile, pronomiile, pravilele noastre, şi împregiurările de aici, fiindcă lipsind aceste acum, înstreinându-se din zi în zi, izvodindu-să cele neobicinuite, ne înspăimântează şi pe noi şi pe fraţii noştri.” (18)

    Tot la 12 februarie 1814, boierii adresau o jalbă şi către oberprocurorul Sfântului Sinod rus: „Toată obştia oblastului Basarabiei, toati niamurile, şi toati stările de aicea tineri şi bătrâni năzuim la apărarea luminărei voastre… să nu să dea ascultari nici la un fel de arătări din oari cui parti vor fi, nici să să dea hotărâri soartii noastre, pără nu să vor înfăţoşa deputaţii din partea obştii, cari vor avea încredinţarea arhipăstorului nostru mitropolit Gavriil, cuprinzătoare că de cătră obştii sint trimeşi şi cari fără multă prelungire să vor trimiti.” (19)

    În sfârşit, în aceeaşi zi era expediată şi o jalbă către „împărătescul Ministerium”, în care se menţiona: „Am arătat de faţă întristare noastră pentru arătare ce s-au făcut de aice cătră Ministrul Justiţăei, spre defăimare niamului moldovenesc, că nici am ave pravile, şi că, am fi din fire plecaţi spre răle urmări, şi s-au cerut zaconuri spre pedeapsa greşalelor niamului, cutremurându-ne, înspăimântându-ne, am nazuit mai înainte cătră picioarele pragului, ca să nu se îndure de credincioşii creştini năzuitori moldoveni, cari şi pravile au avut, şi credinţa lor ar fi fost sădită în inimile lor către prestolul Rusiei… pătimesc pravoslavnicii năzuitori a oblastului cu nişte streine urmări şi închipuiri călcătoare legiuirilor şi obiceiurilor firii noastre încât niamul jădăvesc prin poliţăe Chişinăului obideşte lege creştiniască cu multe atingiri pentru multe sfârşituri, împuternicindu-să asupra creştinilor, care nu cutezăm a le mai arăta pre larg. Dar şi în alte obiceiuri pământeşti din zi în zi să urmeazî călcare şi să pricinuieştea întristare.” De aceea, „cerim ca să ni miluiască iubitoare de oameni împărăţăe a nu să strica legiuire obiceiurilor noastre întru ale ocârmuirii, şi a nu se hotăra zaconuri de pedeapsă pentru neamul boeresc precum s-au cerut, şi a fi arhipăstorul nostru mitropolit precum au fost din începutul fiinţăi Moldoviei întăiul şăzător în divanul ocârmuirii politiceşti, şi a ni să rândui un nacealnic politicesc a gubernii, pământean creştin temâtor de Dumnezeu, credincios a împărăţăei şi cunoscătoriu firii pravililor, şi tuturor împregiurărilor de aice, după cum este asămine cuviincioasă persoană, pământean a Moldoviei din cele mai întăi familii cu ispitită ştiinţă şi creştinătate şi cu îndestulă cărunteţă şi întălepciune, credincios a Împărăteştei Sale Măriri, exelenţăe sa Domnul gheneral maior şi cavaler Ilie Filipovici Catargiu. Aceasta este acum a obştiei din partea niamului rugăciuni spre liniştire sufletelor noastre şi în contenire călcării obiceiurilor.” (20)

    Analizând toate aceste proteste ale boierimii, istoricul basarabean Iustin Frăţiman concluziona că „nu numai boierii rămaşi în Moldova erau contra alipirii Basarabiei cătră Rusia, ci contra acestui fapt au fost chiar şi boierii care au devenit supuşi ruşi, rămânând în Basarabia.” (21) Aceasta este şi convingerea noastră.

  15. Draga V. Pavlicenco, imi pare bine ca sprijiniti cu indirjire miscarea pro unionista si salut acest fapt daca el este unul sincer ci nu unul populist; Dar pe linga faptul ca ma bucur pe de oparte ma intristez pe de alta parte si anume: ca direct si oficial va declarati ca sustineti PL-ul dar indirect si neoficial il desbinati atragindu-i membrii cu diferite promisiuni (Cetatenie romana; Functii (cazul domnului Tudor Arsenii de la Orhei) etc.). Imi pare rau sincer pe de alta parte, si nu trebuie din interes politic sa desmembrati un partid politic ca PL care a dus in Parlament ideea noastra dreapta si mareata.

  16. Pentru dl.Tillbuhoglinda

    Si eu „a l`epoque” am fost direct afectat de marea gresala liberala comisa de Radu Campeanu et comp.in toamna anului 1992!! Atunci PNL (Romania) a iesit din CD ca sa mearga in alegeri pe cont propriu, simtindu-se „concurat” puternic de PNTcd si Corneliu Coposu.Radu Campeanu, in oportunismul si egoismul sau a facut propunerea ca Mihai I sa candideze la presedentie!! A compromis si ideea monarhica si insusi partidul Bratienilor. Cu greu s-a putut redresa PNL si inca si azi nu mai este ce ar fi vrut sa fie.Asa s-a intamplat ca fost data pasarea din mana pe cea de pe gard ,iar Romania si-a compromis intrarea in UE , in NATO etc. Iar Ion Iliescu a ramas pana azi un reper neocomunist . Si totusi, in „cazul politic” al R.M .consider ca ideea unionista romaneasca trebuie sa se afirme puternic si unitar . Abia a apucat acest curent sa prinda conturul realitatii politice necesare si ar fi de nepermis sa se dilueze prin orgolii marunte si fara sens.Or, ceea ce se intampla acum in PNL (Moldova) se pare ca e de bun augur,in ultima vreme conducerea sa gasindu-si cadenta principiala a ideii . Concentrarea celor subiacente pare si ea sa se articuleze cu o coerenta sporita. Toate astea pot duce la lucruri f. bune.Si absolut necesare.

  17. In Filat, Lupu si Urechean nu am avut incredere de la bun inceput. L-am sustinut pe Ghimpu, dar, in ultima vreme, nu inteleg de ce probleme de importanta primordiala pentru noi sunt abordate cu aroganta. Cei 4 lideri ai AIE sunt prea ingamfati si nu privesc real lucrurile. In prezent, nu ma regasesc in niciunul din ele. Sustin optiunile PNL.

  18. Pt E U

    Niciodata nu m-am ocupat cu dezmembrarea partidelor. 1. Niciodata nu m-am revoltat cind PLDM sau PL au luat membri din PNL. Fiecare are dreptul sa faca ce vrea. 2. Dar nici sa nu interziceti oamenilor, care au fost membri ai altor partide sa mearga la alte partide.

    Eu nu sun pe nimeni de la nici un partid sa vina la PNL. Ei ma suna si eu nu le voi spune niciodata „daca sinteti PL-isti, ramineti acolo”. noi ii primim pe toti care vin la noi.

    Nu am functii de dat, pentru ca sint neangajata in cimpul muncii. dar nici nu inteleg de ce PL si PLDM isi demarca membrii din teritoriu, promitindu-le cite ceva si ducindu-i la infinit de nas. Sa va spun cum un ministru PL i-a spus unui lider al nostru de filiala raionala ca daca trece la PL si aduce 60 d emembri il face sef de spital? A venit omul la mine rusinat si ma intreaba ce sa faca. I-am spus – ma bucur ca eu, care am fost d epatrru ori la tine sa te conving sa vii la PNL, acum esti bun pentru PL, care iti propune functie. Mergi, ca nu am dreptul sa iti impiedic o cariera profesionala. Ma bucur ca pot furniza cadre bune pentru Pl. Numai ca PL putea face asta frumos, oferindu-ne posibilitatea sa participam – EXTREM DE COLATERAL – prin oamenii nostri, care le plac, la administrarea in raion, unde vor ei. dar sa atraga oamenii pentru functii, de fapt munca mea prin care i-am identificat pe oameni, ca sa munceasca sa ii mai faca deputati si ministri, mi se pare imoral. Asa ca este ridicol sa imi spuneti mie, somer, care – desigur, am si relatii, ma respecta lumea si din alte partide, nu neaparat PL – ca pot oferi functii, cind Ghimpu este speaker si sef de stat si nu le poate oferi.

    Voi nu intelegeti un lucru: oamenii vin din alte partide la PNL pt ca sint dezamagiti de tratamentul echipelor devenite arogante si care cred ca l-au apucat pe Dumnezeu de picioare. Dar vin, mai ales, pt ca PNL a iesit decshis cu mesajul unirii si il vom promova pina la realizare. Ceea ce nu face PL-ul, care una gindeste, alta fumeaza si a treia face.

  19. Suferinţele poporului român în timpul Războiului ruso-turc 1806-1812 …

    Autor: Mircea Rusnac, Doctor în Istorie

    În toţi aceşti ani dramatici, poporul din cele două principate a avut de îndurat cele mai grele condiţii de viaţă. Ele se datorau atât războiului, cât, mai ales, ocupaţiei ruseşti. A fost una dintre cele mai negre perioade din istoria principatelor. Dar despre ce au însemnat acest război şi ocupaţia rusă pentru ţările române nu se poate vorbi fără ajutorul mărturiilor contemporane evenimentelor, mărturii care înfiorează prin ororile la care fac referire.

    Faţă de comportarea trupelor ruseşti cu locuitorii principatelor, autorităţile române atrăgeau des atenţia comandanţilor ruşi, dar fără niciun ecou. Astfel, în 1808, ispravnicul ţinutului Iaşi raporta comandantului armatei ruseşti că „toţi locuitorii, şi mai cu seamă acei care trăiesc pe lângă drumul mare, necontenit se plâng de purtarea din partea militarilor (ruşi).” Aceştia, se spunea în continuare, „se poartă cu locuitorii în cel mai nepermis mod.” (1) De asemenea, la 17 octombrie 1808, Divanul Moldovei se adresa astfel împuternicitului Rusiei, Kuşnikov: „Istovirea puterii locuitorilor săraci, soarta lor plină de oboseală, disperarea (de) a fi în situaţia de a suporta greutăţile puse pe ei şi hotărârea lor definitivă (de) a se refugia mai cu seamă în unele sate din judeţele Moldovei de jos, nu numai ne-au pus pe gânduri, dar ne-au adus la o scârbă sufletească.” (2)

    Jefuirea ţărilor române era însă organizată prin grija specială a autorităţilor militare ruseşti. Astfel, comandantul suprem al armatei ruseşti a cerut de la principele Alexandru Ipsilanti 80 de pungi de aur. (3) Îngrozit, acesta a fugit de pe tron şi administrarea ţării a revenit astfel comandamentului general rus. Generalul Miloradović cerea lunar câte 4.000 de galbeni din vistieria statului pentru întreţinerea armatei ruse. (4) Alte sume considerabile erau cerute pentru organizarea spitalelor militare ruseşti. Pe deasupra, toţi negustorii români erau obligaţi să plătească un impozit special, sub ameninţarea deportării în Siberia. Alte sume plăteau boierii, aflaţi la bunul plac al comandanţilor militari ruşi. În special boierii erau trataţi de ruşi într-un mod foarte josnic şi jignitor (erau pălmuiţi, traşi de barbă etc.). Prin toate aceste măsuri, Moldova era silită să plătească ruşilor de trei ori mai mult decât plătise turcilor, iar Muntenia chiar de cinci ori! (5)

    Alte suferinţe groaznice se cauzau poporului prin obligaţia de a roboti pentru armata rusă. În iarna 1810-1811, generalul rus Zass a cerut prefecţilor ţinutului Craiova salahori pentru săparea unui şanţ în jurul oraşului. Aceşti salahori lucrau sub biciul ruşilor, iar noaptea erau închişi în biserici sau în ocoale de vite pentru a nu fugi. Ca urmare, nu este de mirare că s-au înregistrat astfel mii de morţi. De asemenea, din cei 2.000 de lucrători întrebuinţaţi la fortificarea cetăţii Hotin, au pierit în câteva zile patru sute de oameni. (6)

    Un calvar îngrozitor îl reprezenta efectuarea transporturilor pentru nevoile armatei ruseşti. În 1811 Kutuzov cerea Divanului Moldovei 15.000 de care, iar în aprilie 1812 cerea Munteniei 20.000, fiecare având câte patru boi şi doi ţărani. (7) Totodată, Moldovei i se mai cerură încă 15.000, măsură care, spunea consulul francez la Iaşi, Fornetty, „pune vârf deznădăjduirii locuitorilor, care se văd ameninţaţi pentru iarnă cu foamete, prin neputinţa în care se vor afla ţăranii luaţi la transporturi de a ara şi semăna ogoarele lor.” (8) Aceasta pe lângă că se cereau, bineînţeles, şi imense cantităţi de hrană. În acest timp, căruţele ţăranilor români, spunea Kasso, ajungeau la Marea de Marmara: „Nu e greu ca ţăranul român să-şi amintească că încă nu demult, el cu harabalele lui (căruţe trase de boi), încărcate cu alimente şi furaje, parcurgea în urma convoaielor ruseşti distanţa până la Marea de Marmara şi în apele acestei mări îşi scălda boii lui albi.” (9)

    Nu e greu de ghicit că toate aceste înfiorătoare abuzuri erau patronate chiar de vârfurile ierarhiei militare ruseşti. De exemplu, iată ce spunea consulul francez Ledoulx despre o unitate rusească: „Divizia Suvorov a făcut grozăvii pe unde a trecut; ea a răpit, prădat, dărăpănat toate satele Munteniei care se găseau pe drumul ei”; şi iată ce părere avea despre aceasta şeful acelei unităţi, principele Suvorov: „Trupele mele fac bine ceea ce fac; eu le-am învoit.” (10)

    Însuşi generalissimul Kutuzov, comandantul armatei ruse din principate, îi asigura pe ţăranii exasperaţi de noua situaţie ce le fusese impusă: „Vă vor rămâne ochii, ca să vărsaţi lacrimi.” (11) Iar când alt lider, generalul Jeltuhin, a aflat că boierii moldoveni şi munteni nu mai aveau boi de înjugat pentru nevoile veşnic nesatisfăcute ale trupelor ruseşti, a replicat” „Atunci să se înjuge boierii!” (12)

    De altfel, nu sunt peste măsură de uluitoare aceste consemnări, dacă ne gândim că în vremea aceea „stăpânul” principatelor române nu era altul decât sus-menţionatul Kutuzov, care, la cei 70 de ani ai săi, era înconjurat de un harem de tinere dezmăţate şi de tot felul de aventurieri şi escroci.

    În urma răspunsului incalificabil al lui Kutuzov, boierii români au hotărât să adreseze o plângere ţarului, arătând fărădelegile şi samavolniciile de neimaginat care s-au comis. Ţarul exclama, sincer sau nu, indignat că „asemenea neomenii nu sunt de suferit.” (13) Totodată, ordonă succesorului lui Kutuzov la comanda armatei din principate, amiralul Ciceagov, să ia măsurile necesare pentru a combate abuzurile comise. Ca urmare, starea principatelor s-a ameliorat în sfârşit întrucâtva. Cronicarul Manolache Drăghici arăta îmbunătăţirile intervenite, făcând comparaţie cu trecuta stare de lucruri: „Lipsea mulţimea cererilor de care, care topea dobitoacele, slujindu-se mai mult oştile cu carele şi caii lor, lipsiră oarecum şi jafurile ce se urmau în ţară de către dregători, se îndreptară judecătorii şi căuta dreptatea fiecăruia; cu un cuvânt străluci o părintească îngrijire asupra ticăloasei ţări.” (14)

    Dar în istorie momentul a rămas întipărit definitiv. Nimic nu-l poate şterge. Iar nenumăratele mărturii nu fac decât să sporească indignarea celui ce are cel mai elementar sentiment uman.

    Într-o corespondenţă de atunci se arăta: „Nu se poate spune prin cuvinte cum se poartă trupele (ruseşti) cu locuitorii ţării; pradă aşa de cumplit, încât nimeni nu mai e sigur de averea lui. Ţara e datoare să dea proviziile trebuitoare, dar comandanţii le vând şi locuitorii trebuie să dea hrană şi bani în locul ei.” Mai departe se spunea că cel care era bănuit a nu fi de partea ruşilor era considerat „trădător de ţară” şi executat pe loc. Până la urmă, ruşii au ajuns să ceară Divanului Moldovei „să caute în acest principat un călău, care este trebuitor pentru aducerea la îndeplinire a pedepsei cu moartea.” (15)

    Nici observatorii străini nu puteau rămâne insensibili la aceste barbarii şi la secătuirea principatelor. În 1808 consulul Franţei de la Bucureşti, Lamare, arăta: „Această ţară (Muntenia) este distrusă cu desăvârşire, ruinată şi depopulată… Nu mai este în ţară nici fân, nici orz, de opt zile nu se mai găseşte pe piaţa Bucureştilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici verdeţuri. Ţăranii munteni vor pleca cu toţii fie în Turcia, fie în Transilvania, şi nu se vor mai întoarce niciodată.” (16)

    Delegatul francez De Mériage scria într-un raport astfel: „Aceste ţări sunt de o rodire minunată. Ele erau acoperite de turme, dar armata rusească le-a mâncat aşa de rău, că la începutul lui 1809 ele nu mai înfăţişau decât închipuirea unui deşert, şi armata rusească era nevoită a-şi trage proviziile sale din ţările de la nordul Nistrului şi din Odesa.” (17)

    Este lesne de înţeles în aceste condiţii care erau sentimentele populaţiei faţă de sângeroşii ocupanţi. Ele nu puteau scăpa unui observator străin imparţial, precum consulul francez: „Cred că nu mă înşel spunând că Rusia are foarte puţini partizani în cele două provincii. Vexaţiunile şi exacţiile revoltătoare, pe care autorităţile ruseşti le-au săvârşit în ultimele clipe, lasă amintiri prea amare pentru ca moldovenii şi muntenii să poată dori încă întoarcerea lor.” (18)

    Iar la 1 octombrie 1811, consulul francez la Bucureşti arăta: „Ruşii au devastat cu o rară barbarie ţările pe care le-au ocupat militar în cealaltă parte a fluviului. Ei nu au lăsat nicio singură cabană în picioare, totul a fost incendiat.” (19)

    Lucrurile acestea erau confirmate în 1821, deci la nouă ani de la încheierea păcii, de călătorul englez Walsh, care, ieşind din suburbiile Bucureştiului, arăta că a întâlnit „numeroase mari edificii în ruine, părând a fi fost devastate recent. Eu credeam că aceste ravagii au fost cauzate de turci, dar am aflat că din contră ele erau opera ruşilor în 1806.” (20)

    În sfârşit, ultima categorie a mărturiilor aparţine înşişi comandanţilor ruşi. În 1810 ambasadorul la Constantinopol, Italinski, nota: „Punând piciorul pe pământul Moldovei, am fost lovit de starea de plâns a acestei ţări. Totul este părăsit aici la singură Pronia Cerească; drumurile sunt stricate, satele aproape pustii. Călătorul este lipsit de orice soi de mijloace; abia dacă poate găsi să-şi mulţumească cele mai neapărate nevoi. Cerul este nesănătos. Totul este cu un cuvânt rău în acestă ţară şi nu cred că-i în stare de a fi îndreptată. Trebuie părăsită în voia nenorocitei ei soarte.” (21)

    De asemenea, în primăvara anului 1812, amiralul Ciceagov se declara „surprins de marele număr de sate pustii” pe care le-a întâlnit atât în Muntenia, cât şi în Moldova. (22) Tot el constata: „În această epocă, administrarea ţării a ajuns la atâta dezordine că foametea a izbucnit în Valahia, provincie care ar putea să fie cea mai fertilă din Europa. Ca consecinţă, s-au ivit bolile molipsitoare şi mortalitatea a devenit extremă.” (23)

    Feldmareşalul prinţ Prozorovski se întreba: „În caz dacă hotarul Imperiului rusesc ar fi Dunărea, oare ar fi folositoare pentru împăratul pustiirea localităţilor din aceste ţări? Dacă aceste provincii iarăşi se vor întoarce la Turcia, atunci Poarta va avea mari pretenţiuni către Rusia pentru daunele pricinuite, iar popoarele care locuiesc aici niciodată nu vor fi binevoitoare intereselor Rusiei.” (24)

    Cea mai bună concluzie a acestui şir nesfârşit de descrieri ale tabloului ocupaţiei ruseşti ne-o oferă juristul şi demnitarul rus Kasso, care releva ce a însemnat ea pentru ţările române: „Constrângerea băştinaşilor a continuat şi în timpul lui Kutuzov; vităritul, cândva foarte dezvoltat în principate, a dispărut; mulţi mari proprietari de pământuri, speriaţi, îşi părăseau conacurile şi plecau în Austria. Cei rămaşi în patrie sufereau de pe urma fărădelegilor militarilor şi deseori de pe urma zeflemelelor ofiţerilor noştri; iar pelerinii ce peregrinau pe malul Dunării contemplau localităţi pustiite, atât pe câmpurile de bătălie din Bulgaria, cât şi în locurile de cantonament al armatelor noastre din Valahia.” (25) De altfel, adăuga mareşalul Prozorovski, şi „Basarabia a fost transformată de trupele ruseşti într-un pustiu total.” (26)

  20. …Şi Mihai Eminescu a luat poziţie împotriva asupririi românilor din Basarabia. În iunie 1878 el spunea pe bună dreptate că după 1812 „ruşii… au închis graniţele ermeticeşte şi au curmat atingerea între românii de peste Prut şi restul poporului român.” Şi aceasta numai pentru că „Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român. Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigureze graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.”

  21. pentru XYZ
    Mai, domnul xyz, esti in evidenta eroare cu cetatenia , cu vizele si cu alte multe… Toate ti se incaleca , pana cand , in acel creuzet necesar al combinatiilor inteligibile , nu se mai coaguleaza nimic.Ce sa mai vorbim de sublimare?! Stii tu cate ceva, dar nu complet si bine.Lipsa de informatie si discernamant isi spune astfel cuvantul si duce la „rezultarul „pe care-l etalezi cu emafaza doctorala.Lamureste-ti bine conceptele de cetatenie roamna si cea de vize europene, drepturile si obligatiile vazute prin prisma legislatiei europene in cauza si apoi mai putem discuta. Asa insa nici macar in contradictoriu nu are rost sa discutam. Vezi ca in martie 2011 vine la granita de est a Romaniei (si implicit a UE) legile si normele „spatiului Schengen” si te gaseste complet pe picior gresit!! Romania nu poate renunta la asa ceva de dragul unora care nu stiu sau nu vor sa se edifice cu ceea ce inseamna UE.Sa stii un lucru, si ar trebui sa-l stie si dl Filat,ca vizele pt UE sunt numai o parte si nu cea mai importanta a urgentelor R. Moldova. Daca doar asta ii obsedeaza pe politicienii vostri si pe voi, slabe sperante pt viitor.Inclusiv „unioniste”. Solutia regasirii tuturor romanilor in UE este o solutie datorata intarzierilor de menatalitati de la voi si nu ar fi asta sa fie . Alta se cerea!!! Dar Snegur al vostru si ceilalticare au urmat v-au amagit cu statalitatea de care doar rusii s-a bucurat!! Pentru ca era in beneficiul lor absolut.

  22. Partidele pot să se unească,oameni buni,pentru un scop bun,dar prostimea e încă multă şi o să dăm cu oiştea în gard,tocmai cuvîntul”unire” a fost cauza ţărănimii,ruşilor şi alte pături de oameni care nu vor vota decît pe comunişti,nu s-au copt premizele,de ce nu vreţi să înţelegeţi

  23. Stimate domnule Titirez,
    Sa uiti ca nu sunt din Basarabia? Sa uiti ca am conversat o gramada pe diverse teme? Pai se poate? Pe mine intereseaza problema vizelor pentru ca desi sunt nascut in romania am destule rude in basarabia si m-am cam saturat sa fac coada la notariat pentru atrimite invitatii, m-am saturat sa fac coada la centrul teritorial pentru cereri. Ca sa nu te mai dai dur si vajnic ti-as sugera sa stai o macar la un centru din asta sa-i asculti pe basarabeni si bucovimeni si sa vezi cum te inmoi si nu-ti mai trebuie nimic. Mi-aduc aminte o istorie care m-a facut praf. Un batranel mi-a scos de la piept o naframa rosie de catifea si a scos din nauntru doua certificate de nastere si a izbucnit in plans. erau doua certificate ale bunicilor sai de pe vremea lui regelui Ferdinand. Aratau ca noi. Iti dai seama cum statusera ascunse de cerbicia KGB-ului si fusesera transmise din generatie in generatie. Faptul ca le-au pastrat cu atata evlavie denota faptul ca au avut mereu speranta ca intr-o zi vor avea nevoie de ele. Era bucatica lor de Romanie pe care au purtat-o tot timpul cu ei. Oamenii astia i-au asteptat pe romani cum i-am steptat noi pe americani. E foarte usor sa avorbesti atunci cand te vazi cu sacii in caruta. Basarabenii sunt foarte amarati, foarte tristi, foarte dezamagiti si nu mai au nici o speranta. Stii ce-i aia sa nu mai ai speranta? Mi-aduc aminte de bietul batran. Plangea incet, parca soptit si spunea intr-una: „Ce ne-ati facut, ce ne a-ti facut… Partea comica este ca imi dai mie lectii cum e cu legislatia si cum e cu mersul mie care am lucrat o viata in administratie si ii cunosc toate dedesubturile. Ei asta da situatie comica… Mie n-ai ce sa-mi spui omule. Cunosc administratia ca pe buzunarele mele. Cunosc mentalitatea omului din administratie. Cunosc rutinele si temerile care ii terorizeaza pe cei din admnistratie. Romania are poate cea mai rutinarda administratie din Europa desi nici cu cei de la Bruxelles si Strasbourg nu mi-e rusine. Eu am avut curajul sa renunt la patura calduta a statului la o varsta cand alti abia se apica. Si abia acum ma simt liber si proprul meu stapan. Iar in domeniul meu sunt unul din cei mai buni si nu din Romania. Sunt restaurator de monumente istorice domeniu care m-a obligat sa acumulez solide cunostinte si din domeni foarte diverse. Practica m-a obligat. Desi am mai vorbit despre subiectul asta ai uitat complet, semn ca postezi numai ca sa iti ocupi timpul fara sa te intereseze prea mult de ce se intampla cu cei care intri in vorba. Esti un pic cam egoist si suficient. Problema ta… Si ca sa te parafrazez am sa-ti spun: Mai domnule Titirez, esti in evidenta eroare cu cetatenia, cu vizele si cu alte multe… si mai ales ai o parere mult prea buna despre propria persoana. E un proverb romanesc pe tema asta… Cand o sa apari si tu intr-un dictionar al personalitatilor din dommeniul tau de activitate si o sa ajungi la varsta mea, te astept sa vii sa-mi dai lectii de viata. Pana atunci… Oricum eu nu m-am suparat. Asa sunt romanii.

  24. Am costatat o anume suficienta din partea romanilor cand e vorba sa le transmita ceva celor de peste Prut. Ce grozavi suntem noi romanii, ce bine o ducem, ce valabili suntem noi, ce destepti suntem noi, cum le stim noi pe toate, etc… Si orgoliul e cu atat mai mare cu cat provincia din care provine preopinentul e mai calica. Uitati domnilor ca mai nou locuiti intr-o tara care, desi ocupa locul 7 in UE dupa numarul de locuitori, ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, adica 9500 de euro per capita, fiind depasiti la mustata chiar si de catre bulgari, in ultima parte a anului. Noroc ca Albania nu este inca in UE… Apropo de cand n-ati mai fost in Balcani? Ati vazut cum arata mai nou Albania, Macedonia, Bulgaria… De Croatia sau Slovenia nici nu are rost sa mai vorbim. Ati fost vreodata sinceri cu voi insiva pentru ca sa puteti face o comparatie onesta cu modul in care arata astazi Romania. Sigur, sunt orase precum Iasi, Suceava, Piatra Neamt, Brasov ( ehei! ), Sibiu, Sighisdoara, Cluj-Napoca, Arad, Timisoara, Ramnicul Valcea, Craiova etc. care arata onorabil. Dar e foarte putin pentru o tara de 21 ooo ooo de locuitori. Ati fost la Chisinau. V-a placut ca oras. Este orasul cu cea mai mare suprafata verde din Europa. Doar Dublin ce ii mai face concurenta. E adevarat ca in rest… Oricum e bine sa ne pastram uzul ratiunii. Nu va mai bateti atat cu pumnul in piept pentru faptul ca suntem in NATO si UE. Nu prea este meritul nostru. Nu noi am pus Romania acolo unde este. Am avut doar mai mult noroc decat altii. Asa ca un pic de decenta n-ar strica.

  25. Bravo multstimata doamna…. cred ca trebuia sa fiti barbat. Multi din conducere is niste muieri si nu au nici o verticalitate morala. Mult succes!

  26. Sustinem mesajul unionist.

  27. Pt Vlad

    Tatal meu m-a vrut baiat. Dar nu a apucat s ama vada, ca a fost ucis bestial cu patru luni inaintea de nasterea mea. A fost profesor de istorie si matematici. A vrut un Vitalie, dar a iesit o Vitalia, mama dindu-mi acest prenume in amintirea dorintei sale…

  28. Ca observatori anonimi si NON specialisti in probleme de politica se vede clar ca exista un singur partid pentru UNIREA cu ROMANIA :::::::::::: PNL si de cealalta parte COCO-munistii cu ANTI-ALIANTA la putere care ,sustinuti de rusia si cercuri occidentale, cauta sa anihileze orice inceput de succes pentru PNL si cei care indraznesc sa vorbeasca de UNIREA cu ROMANIA.

    Daca nu este asa, ar trebui sa apara imediat o reunire al PL al DOMNULUI GHIMPU cu PNL-ul DOAMNEI VITALIA P. precum si cu toate formatiile ,fie ele si secundare , care sustin ideea UNIRII cu ROMANIA. Asigurandu-se astfel sanse credibile de succes la viitoarele alegeri.

    Problema este ca fortele in lupta nu sunt egale :::::::::DE o parte avem armata rusa din TRANSNISTRIA care sustine pe toti cei care defileaza fara sa cracneasca in piata rosie :::::::::COCO, prietenii din ANTI-ALIANTA si altii.

    In fata lor se afla DOamna Vitalia cu DEMOCRATIA, UNIREA cu Romania, UE
    si poate si DOmnul GHIMPU dar el nu se manifesta.

    N mod logic ar trebui sa vorbim si de PASIVITATEA poporului moldovean care usureaza enorm actiunile celor care sunt cu rusii. Sa speram ca se vor trezi in ceasul al 12-lea si sa voteze cum le dicteaza TRECUTUL si ISTORIA ::::::::::: Adica pentru UNIREA cu ROMANIA.

    Tinerii din MOLDOVA au un rol EXCEPTIONAL in a decide succesul partidelor DEMOCRATICE PRO-ROMANESTI.

  29. Ideea unionista face parte din istoria noastra. Nu are voie nimeni sa ne-o interzica. Nu are nimeni dreptul sa ne stearga memoria culturala si nici sa ne ia dreptul legal la libera exprimare a vointei. Ideea unionista poate sa ne readuca pe fagasul cel bun. Ea merita discutata, promovata si infaptuita. Chiar daca, in momentul actual, curajoasa initiativa a PNL le creaza multor „ruso-pragmatici” dureri de cap, ea are totusi bune sanse in a-si demonstra viabilitatea si eficienta lucrativa in viitor. Bravo PNL!

  30. Am privit şi eu emisiunea în care deputatul Pl Minteanu, tînărul deputat Munteanu, s-a eschivat să răspundă concret la întrebarea moderatoarei, dacă acceptă un bloc Pl-PNL.

    Şi mi-am adus aminte de anul 2001, anul în care forţele democrate au perdut alegerile , în urma cărora m-am implicat şi eu, ca şi milţi alţi cetăţeni , în politică.

    De ce?

    Pentru că pînă atunci nu vedeam pericolul revenirii comuniştilor la conducere, şi numai după ce am simţit toţi pe pelea noastră lovitura şocantă în forţele dem. am mai prins cu toţi la minte.

    Am prins cu toţi la minte şi am înţeles, că unde-i unu nu-i putere, şi s-au început fuzionările forţelor dem.

    Dar ascultîndu-l pe Munteanu am încercat să compar pe actualii tineri politicieni cu cei din 2001, care înţelegînd eşecul algerilor în 2001 în scopul de ai debărăsa pe comunişti de la conducere, DEBARASÎNDU-SE DE LIDERIZM, au unit forţele democratice, prin miltiple fuziuni formînd PL, acel puternic PL, apoi AMN, mergînd în alegerile din 2005 în BMD, forţa care a lovit simţitor în comunişti.

    Cine s-a gîndit atunci, că se vor găsi trădători şi la 4 aprilie 2005 vor scuipa pe acel acord semnat în faţa la sute de membri ai BMD în sala palatului sindicatelor de la rîşcani de nevotate a unui comunist la funcţia de preşedinte, sub diferite motive, ba că Băsescu a pus cuvîntul, ba că Iuşcenco a băut personal cu Voronin, ba că chiar Saacaşvili mai nu sau sărutat cu Voronin,

    Dar nu aceasta e important.

    Important este, că simţind pericolul reveniri comuniştilor la conducere, M Snegur, M.Russu, V.Muravschii au cedat funcţiile de lideri de partide în folosul tinerilor, numai să unească forţele, indiferent de procentajul acumulat în 2001.

    Care 5,9 procente, care 1 procent, care 0.05 procente.

    Toţi s-au unit cu drepturi egale, şi mulţi cetăţeni neimplicaţi în politică sau implicat , susţinînd fuzionările.

    Şi astăzi dacă o să urmăriţi atent, cetăţenii se întreabă, de ce nu se uneşte PL cu PNL. de ce nu se uneşte MAE cu AMN , de ce nu se unesc toate forţele liberale , de ce nu se unesc toate formaţiunile social-democrate.

    Iată şi moderatoarea l-a întrebat pe Munteanu , de ce nu se uneşte cu PNL.

    Răspuns- 0.

    În aceste condiţii şi alegătorul poate răspunde tot cu zero, nu dea Domnul.

    Dar aceasta-i realitatea .

    Poporul aşteaptă unirea forţelor anticomuniste, deoarece pe alegătorul anticomunist î-l interesează un singur lucru: VICTORIA FORŢELOR DEMOCRATE, şi nu interesele de partid sau interesele personale a unor lideri de partid.

    Primul semnal a fost la referendum, cînd o mare parte a simpatizanţilor forţelor democrate nu au eşit la referendum.

    Dacă unii lideri consideră că poporul poate fi amăgit, să mai încerce odată marea cu degetul, însă în caz de eşec,
    să le fie clar. că al doilea 2001 nu se va mai repeta, şi membrii din teritoriu vor fugi de politică ca aghiuţă de tămîe, şi alt val de fuzionări masive a forţelor dem împotriva comuniştilor următorii vre-o 20-30 de ani nu aşteptaţi băeţi.

    Acum faceţi concluzia……………

  31. De ce ati avut nevoie de atata timp pentru a intelege ca Unirea cu Romania este unica sansa a noastra? Si apoi nu prea inteleg – pe acelasi site, programul politic scrieti ca promovati idea a doua state – acelasi popor. Ce fel de unire promovati?

  32. apropo în 2009 tot comuniştii au cîştigat alegerile, care a obţinut un număr cu mult mai mare de mandate decît orice alt partid care a acces în parlament.

    Aie nu este o forţă politică, ci , după cum spune D.Boţan, un cartel politic, care poate fi spars în orişice moment.

    Acest cartel există pînă ce îţîşi atinge careva scopul.

    Dacă cineva consideră că a pbţinut victorie în 2009, greşeşte amarnic.

    Ce fel de victorie, dacă chiar deţinînd cele mai mari funcţii în stat, eşti nevoit să te supui pentru ca ţara ta să defileze la 9mai pe piaţa roşie;

    ce fel de victorie, dacă eşti impus să mergi la 22 iunie şi să depui flori în memoria ocupamţilor;

    ce fel de victorie, dacă aşa decrete de o importanţă istorică ca ziua de 28 iunie poate fi anulat, nu fără ajutorul colegilor din alianţă;

    ce fel de victorie, dacă pentru a spune că eşti ROMÂN trebue mai întîi să-ţi ceri permisiunea de la cei , care mai eri legau cravate la pioneri şi cîntau toţi într-un glas:
    ” NE RASTANUSI S COMSOMOLOM……”

    Aici V.Pavlicenco are suta de procente dreptate..

    PE URMĂ SĂ NU FIE TÎRZIU……………….

  33. Mult stimabila dna Pavlicenc(o)! In limba romana de mult se utilizeaza „â” in loc de „î”. Corect e „suntem” nu „sintem”.
    E limpede ca expunerile si doleantele d-stra au tenta kgbista. Aveti in plan ca sa limitati electoratul PL, sa trageti PL-ul pe un spectru restrans ca sa fie lumea contra acestuia. PL in comparatie cu PNL d-stra, pe langa faptul ca vrea o trezire a constiintei nationale, mai vrea bunastarea acestui popor. Prin bunastare se va realiza si idealul. Se vrea fapte in tara asta si nu palavrageala.

  34. Pt zavaidoc

    Sint dopctor in filologia romana, sint autorul cartuliei, aparute cu doua zile inaintea de conferirea statutului de limba de stat si de trecere la grafia latina „Sa citim, sa scriem cu litere latine”. Nu scriu din principiu cu i din a si puteti citi aici pe blog, m-am saturat sa explic. Imi repugna enorm cind ii vad pe cei care scriu cu i din a si spun sunt, dar comit o groaza de greseli sub influenta limbii ruse.

    Ci priveste PL si bunnastarea, ii doresc succes in continuare, mai ales ca vrea sa ramina RM in CSI, nu vrea NATO, nu poate condamna comunismul, nu poate trage la raspundere comunistii, nu vrea unirea. Asteptati bunastarea PeLista.

  35. zavaidoc ia „destept” mai esti, nish 3 grame de creieri nu ai, dar incerci prin deductie, inductie sa demonstrezi o prostie kit tine de mare. Mergi si stergeti mucii si nu umbla cu cioara boita!

  36. Pt De ce…???

    Daca faceam ca Miscarea unionista, sa punem unirea in Program, pateam ca ei. Insa national-liberalii au vrut sa isi inregistreze partidul si, in 2006, abia de ne-au inregistrat cu Uniunea interstatala Romania-Republica Moldova. Acum, am cistigat in campania pt referendum dreptul de a vorbi de unire si, la viitorul congres, vom trece acest lucru in Program. Daca ati cunoaste activitatea mea si a colegilor mei din PNL – Mircea Rusu, Alexandra Can, Mihai Severovan, Andrei Iuri-Apostol (primul presedinte al PNL), Anatol Vidrascu, Anato Revenco – fosti deputati, ministri, cu cetatenia romana, cu ordine ale Statului Roman, nu ati pune aceasta intrebare. Mai mult – cind in 1993 a fost inregistrat prima oara PNL, era scris in art.1 ca partidul va promova o politica in interesul natiunii romane. Unirea – e acest interes sau nu?

  37. Bogdan, crezi ca ma stii bine de faci atac la persoana….si chiar nu am inteles nimic din ce ai vrut sa spui. Eu nu incerc sa demonstrez ci doar mi-am expus opinia…

  38. Pt. XYZ Aţi face bine dacă v-aţi mai domoli indignarea. Până la urmă şi prezentarea făcută de Dvs., a românilor într-o notă generală sumbră la modul „prost să fii, noroc să ai!”, este semn de infatuare. În ce-i priveşte pe români, statistic vorbind, nu-i văd a suferi de complexul de superioritate de care aminteaţi. Desigur în condiţiile juxtapunerii situaţiilor, economică politică şi societăţii civile din Romania şi RM, simplii şi ocazionalii comparatori ai diferitelor aspecte considerate pot fi oricând, sub efectul concluziilor ce le trag, suspectaţi de acest complex. În ce priveşte ţinta PNL RM insistent discutată, panaceul terapiei RM, UNIREA cu România, este într-adevăr un ţel nobil, drag nouă tuturor şi demn de tot respectul. Pe de altă parte să ne amintim că sunt şi câţiva români care şi-au propus şi chiar au încercat să trimită o navă cosmică pe Lună; dar deocamdată, rezultatele încercărilor nefiind încurajatoare, păstrează tăcerea.
    Aşa ar trebui să stea lucrurile şi la PNL RM. Într-o societate politic debusolată de inflaţia de partide şi grupări politice, o formaţie de dreapta (pentru că asta ar trebui să fie PNL), ar trebui să vină cu o platformă de propuneri privind dezvoltarea clasei de mijloc, vectorul liberalismului; unirea cu România putând decurge din aceasta ca o consecinţă sau necesitate.

  39. Pt Tillbuhoglindă

    Cititi aici, este programul politic si economic in varianta Platformei electorale a PNL.
    http://www.pavlicenco.md/2010/05/15/pnl-se-pregateste-de-alegeri-locale/

    Iata am si varianta electronica directa, textuala. VA PLACE?

    “Prin libertate, spre bunăstare”
    Din Programul politic al PNL

    PNL va apropia R.Moldova de comunitatea europeană prin reformarea, modernizarea societăţii. Calea integrării accelerate în UE este Unirea cu România, chiar şi pînă la reglementarea transnistreană, folosită de cercurile imperialiste ruse pentru a împiedica întregirea naţiunii române şi aderarea statului nostru la NATO. Diferendul transnistrean se va rezolva doar în cadrul Constituţiei R.Moldova şi al dreptului internaţional. PNL promovează conceptul Uniunii Interstatale România–R.Moldova, ca mecanism de accelerare a aderării la UE şi ca etapă în procesul de unire a celor două state româneşti.

    PNL optează pentru relaţii reciproc avantajoase cu Rusia şi va întreprinde toate măsurile diplomatice pentru obţinerea retragerii necondiţionate şi complete a armatei ruse din R.Moldova.

    PNL consideră necesară părăsirea cadrului politico-juridic al CSI şi dezvoltarea unor relaţii bilaterale eficiente cu noile state independente.

    PNL optează pentru aderarea R.Moldova la NATO.

    PNL va instaura autoritatea legii, obligatorie şi egală pentru toţi.

    PNL va depolitiza structurile executive centrale şi locale. Funcţionarii îşi vor suspenda calitatea de membru în partid pe perioada angajării, care se va face doar prin concurs, conform principiilor „în funcţii publice – cei mai buni şi oneşti” şi “funcţionarul este în serviciul contribuabilului”.

    PNL va implementa Codul de conduită al funcţionarului public, ce va exclude corupţia, încălcarea libertăţilor şi a drepturilor omului, discriminarea acestuia. Administraţia publică va fi în slujba cetăţeanului, cu răspundere maximă în faţa legii.

    PNL va corela salariul mediu al bugetarilor cu salariul mediu pe economie, creînd condiţii în care funcţionarii vor renunţa la plăţi suplimentare oferite de cetăţeni.

    PNL va promova profesionişti cu voinţă, care îi vor deferi justiţiei pe cei ce au admis delapidări din avutul statului.

    PNL va crea un cadru legislativ stabil şi condiţii favorabile investiţiilor străine, stimulării exporturilor şi dezvoltării regionale.

    PNL va aplica mecanisme europene pentru lichidarea nedreptăţilor sociale cauzate de privatizarea contra bonuri patrimoniale, care nu a îmbunătăţit situaţia materială a majorităţii cetăţenilor.

    PNL va garanta dreptul la proprietatea privată şi va elimina amestecul statului în sfera privată.

    PNL va aplica ferm legislaţia despre competiţia liberă şi corectă şi va sancţiona subminarea pieţei.

    PNL va crea condiţii fiscale avantajoase dezvoltării liberei iniţiative, businessului mic şi mediu. Riscul antreprenorial asumat, parteneriatul dintre stat şi contribuabil, protejat de abuzuri, vor crea clasa de mijloc, drept pilon de bază în dezvoltarea social-economică, şi locuri de muncă bine plătite.

    PNL va gestiona corect finanţele şi bunurile publice canalizate spre priorităţile social-economice, va exclude cheltuielile ineficiente şi de lux, practicate în instituţiile de stat.

    PNL va susţine şi îi va stimula financiar pe agenţii economici (indiferent de forma juridică şi de proprietate) care vor crea locuri de muncă în zonele defavorizate (sate, comune, raioane).

    PNL va asigura o protecţie socială echitabilă categoriilor de populaţie defavorizate, va asigura o pensie minimă de 40% din salariul mediu, va indexa – în funcţie de inflaţie – pensiile, indemnizaţiile sociale şi bursele de studii.

    PNL va proteja persoanele defavorizate prin compensaţii nominative, prin alte programe naţionale eficiente.

    PNL va asigura funcţionarea adecvată a instituţiilor din domeniile sănătăţii, educaţiei, învăţămîntului, ştiinţei, culturii, artei.

    PNL va întreprinde măsuri stimulatorii pentru reducerea fluxului plecărilor peste hotare şi pentru revenirea acasă a celor plecaţi. Se vor semna acorduri interstatale de protecţie socială a concetăţenilor cu statele unde aceştia muncesc.

    PNL va elimina condiţiile economice care favorizează existenţa grupărilor oligarhice şi a clanurilor criminale, prin:

    – promovarea transparenţei actului de guvernare la toate nivelurile;

    – asigurarea independenţei, inclusiv financiare, a justiţiei, cu supremaţia normelor din actele şi convenţiile internaţionale, la care statul este parte;

    – aplicarea legislaţiei privind concurenţa loială, eliminarea monopolismului şi a protecţionismului;

    – substituirea caracterului confiscatoriu al sistemului fiscal cu unul relaxant şi transparent, ce va diminua activităţile economice necontabilizate şi munca la negru, sporindu-se protecţia socială a angajaţilor;

    – introducerea cotei unice de impozitare de 10% pentru agenţii economici şi reducerea impozitului pe venitul persoanei fizice;

    – implementarea unui mecanism de impozitare a imobilelor în funcţie de etapa de finalizare şi de folosire reală a acestora.

    – diversificarea resurselor energetice şi liberalizarea sistemului energetic;

    – minimizarea barierelor birocratice şi a autorizărilor, licenţelor, instrucţiunilor restrictive;

    – implicarea sistemului bancar în sectorul real al economiei, atragerea finanţărilor ieftine şi de durată;

    – promovarea proiectelor social-economice cu atragerea mijloacelor băneşti ale populaţiei în condiţii avantajoase şi garantate de stat;

    – crearea infrastructurii necesare (în baza iniţiativei private) fabricării şi exportării produselor agroindustriale conform standardelor internaţionale de calitate;

    – crearea unor structuri care vor oferi servicii agrotehnice calitative şi accesibile agenţilor economici şi populaţiei.
    PNL va promova programe financiare (credite ieftine şi de durată, pînă la 25 ani) pentru construcţia de spaţiu locativ cetăţenilor fără o locuinţă proprie. Tinerii specialişti vor beneficia de credite fără dobîndă pentru studii şi pentru iniţierea unei afaceri.

    PNL va apropia infrastructura şi condiţiile de trai ale populaţiei rurale celor ale populaţiei urbane. Vor fi egalate condiţiile de instruire ale copiilor din sate şi oraşe.

    PNL va îmbunătăţi centrele de plasament pentru bătrîni şi pentru victimele violenţei în familie, va majora sprijinul pentru familiile ce adoptă orfani.

    PNL va încuraja păstrarea identităţii etnoculturale, lingvistice a alogenilor, prin stimularea cunoaşterii limbii materne, a culturii şi a tradiţiilor, va integra grupurile etnice în societate prin cunoaşterea limbii, istoriei şi a culturii populaţiei româneşti majoritare, va crea condiţii favorabile studierii şi utilizării limbii române în instituţiile de stat şi în locurile publice din R.Moldova.

    PNL îi va familiariza activ pe cetăţeni cu avantajele integrării europene, va demonstra starea de stagnare în dezvoltarea statului R.Moldova, din cauza aflării în Comunitatea de State Independente.

    PNL reiterează că R.Moldova se poate integra accelerat în UE numai prin Unirea cu România, prin regăsirea, într-un singur stat, european, a două ţări avînd aceeaşi naţiune majoritară.

    PNL menţionează că unificarea poate fi efectuată numai prin referendum, în care majoritatea populaţiei s-ar expune în favoarea Unirii, iar România ar accepta votul majoritar pentru Unire.

    Numai astfel întreaga populaţie din R.Moldova îşi va dobîndi securitatea deplină, garanţia respectării drepturilor şi a libertăţilor sale democratice, prosperitatea.

  40. Vineri, 24 septembrie va avea loc expoziţia cu jenericul – EROII INDEPENDENŢEI, care se va desfăşura;
    între orele 09.00-12.00 în holul clădirii Guvernului (intrarea din bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt),
    între orele 13.00-16.00 în holul Primăriei Municipiului Chişinău.

    Sunt invitaţi toţi oamenii de bună credinţă.

    A.V.R.M.-1992, A.V.R.-1992 „Tiras-Tighina”.

  41. Multstimată Doamnă, un articol bine scris bine gîndit, bravo, dar o mică remarcă, aţi uitat să scriţi ceva foarte important, ceva despre liga pedagogilor, poate ceva despre preşedintele ligii profesorul Petru Tarhon.

  42. Pt vasile

    Nu pricep ce trebuia sa scriu despre dl Tarhon. Il cunosc, dar nu stiu ce aveti in vedere.

  43. Aceasta ( sau acest ) Nina GOANGA ar trebui interzisa depe paginile DOAMNEI VITALIA-PNL. TOT ce spune este ANAPODA si lipsit de cea mai elementara inteligenta. ( ELLE est toujours a cote de ses POMPES, mi-a suflat un francez la ureche ). Ea ( sau el ) nu sboara mai sus DE NIVELUL ierbii tunse. Trebue in orice caz IGNORATA.

  44. Dna Pavlicenco,

    Ce presupune participarea in bloc ? Nu e o lista de 101 de persoane, doar ca titlul la acea lista e PL-PNL si locurile sunt partajate apriori?

    Lista intentiilor PNL cu ‘Ce ve-ti face’ dupa venirea la guvernare e impresionanta. Curios sa aflu cum fiind filologi/pedagogi/…ogi le ve-ti atinge.

    PNL in comportamentul sau politic se aseamana cu o domnita venita de la oras, incaltata in pantofi pe tocuri inalte pentru a da lectii de prasit pe timp de ploaie pentru bietele femei care stau pana’n genunchi in glod 🙂

  45. Pt browser

    Daca ati postat numai sa ofensati, nu meritati raspuns. Daca ati fi fost civilizat, asa cum nu v-am prea vazut, v-as fi spus ca un bloc e o lista comuna dupa puterea partidului, dar conteaza denumirea. Fiecare partid isi apara identitatea. Noi, daca ne numeam MAE, AMN. PFG, TRN, MDI si ce mai vrei, nu insistam pe o denumire care sa nu ne anihileze identitatea. Insa noi sintem PNL si sintem un partid de viitor dupa ce se vor compromite cartelurile politice corupte din Moldova gen AMN, PL, PLDM. De PD nu spun, ca au denumire clara si adeziune la Internationala Socialista. Cit priveste Dreapta este o mare debandada. PLDM e o strutocamila ca si PD-L din Romania, dar nu sint in relatii de cooperare. Ambele partide su plecat de la doctrina social-democrata, Basescu d ela PD, fost FSN, Filat d ela PD, partid social-democrat. Apoi s-au pricopsit cu oameni si denumirea de liberal. Dar vor sa intre in Partidul Popular European sau chiar PD-L a si intrat. Lui Filat si MAE nu le da voie ROsca, el e in Partidul Popular European, ca familie europeana, si nu permite, ca are drept de veto. Iar PL nici nu am auzit ce doctrina are si in ce familie vrea. Daca e cu Partidul Popular European, inseamna ca tot asteapta „dezlegare” de la Rosca. Si ar fi parca firesc sa fie asa, de vreme ce „drujeste” cu Boc si Basescu, ambii in cadere. Daca e in Internationala Liberala, ar trebui sa colaboreze cu PNL din Romania, insa, probabil, „sprijinurile” vin de la PD-L si nu e „dezlegare”.

    Numai PNL e cu logou si sigla ca PNL din Romania, ambele sintem sau aspiram spre Internationala Liberala si partidele din aceeasi familie trebuie sis e ajuta. Deci, noi avem viitor. Restul – PL, PLDM si AMN – care a avut acord cu PNL din Romania, pe care l-am scris cu Vlad Darie, inca in 2001, cind am stabilit, fostul PL relatii cu PNL din Romania, ulterior promovind acordul AMN-PNL ro Untila, luat de la mine si a doua zi ne-a dat afara din AMN pt ca am pus in Parlament initiativa de iesire din CSI (nemaicooerind prea mult cu PNLro), deci aceste partide – PL, PLDM si AMN vor dispare, unele mai repede, altele – mai tirziu. Vor creste si se vor dezvolta partide adevarate, cind se va lichida coruptia. PNL va creste si se va dezvolta cu mine, dupa mine, fara mine, pt ca sporeste si interesul Romaniei pt partide care intrunesc cetateni cu cetatenie romana.

    Iata de ce PNL isi apara identitatea si nu va dispare. Restul – sint strutocamile fara claritate de viitor, axate pe interese corporative si meschine.

  46. Mulțumesc dna Pavlicenco pentru răspuns.
    Nu am intenționat sa ofensez și dacă am primit răspuns înseamna ca am fost înțeles corect.
    Critica e benefica, nu? 😉
    Nu e vorba doar de idei, e mai importantul materialul – oamenii. In moldova ei sunt asa cum sunt. Prostiți și nepăsători. PNL atât timp cât este o sperietoare perfecta atât timp, cred, PL nu va merge cu voi in bloc.

  47. Pt browser

    Critica e benefica daca e obiectiva si urmareste un scop benefic pentru societate. In rest, in planul concurentilor electorali, e putina obiectivitate.

    Nu ati inteles nimic din mesajul pt membrii PL. Noi, PNL, nu insistam nici pe departe sa mergem in bloc impreuna cu PL. Dar nici orbi nu sintem sa nu vedem sau sa nu auzim ce spune lumea – ca ar fi benefic. Insa, daca PL, desigur din interese egoiste, nu considera benefic acest lucru pt societate, ramine timpul sa ne arate cine are dreptate. Asta e realitatea. Noi ne mindrim ca astazi sintem sperietoare, iar miine se vor inghesui toti sa fie sperietori ca noi, adica unionisti deschisi. Nu e mult pina departe…

    A, PNL e sperietoare? Cind spune Ghimpu la Publika TV ca e unionist, desigur, fortat de mesajul nostru, nu e sperietoare. Dar cind noi spunem deschis, nu pe ocolite, despre unire, cind spunem deschis ca, daca nu facem ca balticii si nu iesim din CSI si nu intram in NATO, nu avem perspectiva, noi aintem sperietoare? Daca PL nu priveste la fel, cine este, in acest caz, PL? Deja vrea si CSI, si UE. Si nu mai vrea NATO? Drum bun cu aceasta pozitie. Noi mergem cu sperietoarea noastra, iar PL nu ca nu are alt mesaj, dar, din interesul de a se mentine la putere, alaturi de forte prorusesti, pe care nu le poate schimba, a abandonat aceste valori. Votati pentru nesperietori, care e problema?

    Ieri toti rideau de liberali, azi Ghimpu e liberal, luind denumirea fostului nostru partid liberal. Azi Ghimpu e ba unionist, ba nu e. Miine va fi din nou, cind nu va mai fi in coalitia de guvernamint, pt ca, fara Chirtoaca in frunte cred ca il voteaza mai putini. Chiar aseara am venit din teritoriu si oamenii constatau cu regret ca Ghimpu a devenit presedinte doar datorita lui Chirtoaca, nu pentru capacitati proprii sau prin efort propriu.

  48. e practica partidelor social-democrate ! ei intii sparie electoratul sau cu NATO cu unirea cu Romania si apoi se impun ca aparatori si garant de protectie de aceste 2 „pericole” ! raket politic ! scopul e clar loc in guvern, imbogatire ….

  49. Scrisoarea a VI

    …Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii *
    Toţi gebiştii, toţi bandiţii, comuniştii şi toţi hoţii
    Toţi acei numiţi “patricii” şi toţi lacomi de avere
    Toţi dorind să sugă singe prin seringile puterii
    Căci e clar, ca bună ziua, nu avem de mult elită
    Avem doar nomenclatură, într-o ţară ostenită
    Avem doar fluid ce curge, din partide în partide
    Masa asta nesătulă, plaga asta ce ne frige
    Pre-a făcuta-ţi neamul nostru de ruşine şi ocară …**
    Jumătate din Moldova a fugit de Voi din ţară
    Au rămas doară bătrînii si copiii ostatici
    Tineretul care tace sugrumat de poliţişti.
    Prea furata-ţi fără frică, fără grijă de nimic
    Aţi lăsat în urma Voastră peisaj cosmic, pustiit
    Şi acum aveţi nevoie iar, ca glasul să V-il dăm
    Să venim încet ca boii, tot pe Voi să Vă votăm?!
    Toată astă lupăraie care părul îşi schimbă des
    Iar se vrea instaurată în fotolii moi de şefi !…
    Toţi mancurţii, rusofonii, trădătorii şi mişeii
    Se visează peste noapte c-au ajuns la cîrma Ţării
    Voi acei hapsîni şi lacomi mai puneţi la îndoială
    Că odată şi odată Vă vom cere socoteală
    Că odată şi odată cineva o să Vă-ntrebe
    Că de unde-aveţi palate şi oficii şi hotele?
    Şi de unde-aveţi canale, radiouri şi ziare
    Pe cînd gloata- nu privelişti, nici de pîine astăzi n-are
    Voi ce inventaţi dosare şi le-nchideţi pentru bani
    Ce luaţi ultima suflare ca impozit din ţăran.
    Au, de ce în ţara Voastră sunt chiar şi miliardari
    Pe cînd Ţara mea produce doar sudoare de ţăran
    De ce-i încă sărăcie pîn-la sapa cea de lemn
    Pe pămîntul ce-i asemeni cu grădina din Edem
    Voi care aţi scos din Ţară avioane şi ţigări
    Voi ce de-aţi putea aţi vinde chiar şi stelele din cer
    Oare chiar Voi nu-nţelegeţi, şi chiar nu Vă este teamă
    Că va naşte Ţara asta un nou Ţepeş- Lăpuşneanu
    Oare nu Vă este teamă de a gloatelor furie
    Ce o ţineţi priponită cu-n lanţ dur de sărăcie
    Oare în trufia Voastră ne aveţi pe toţi de proşti
    Credeţi că furia gloatei e ceva delicios?

    Şi mai am o întrebare către cei din Alianţă
    Cum de-aţi omorît în oameni chiar şi visul la speranţă
    Şi de ce Voronin asăzi nu se află-n puşcărie…
    -Corb la corb nu scoate ochii- doar se-mpart din ciugulire
    Unde-s legile lustrării, unde-i deprivatizarea ?!
    Aţi promis cu-n an în urmă… Vă dăm marea, Vă dăm sarea
    Unde-s cele miliarde ce-au fost supte din popor,
    Sau V-aţi înfruptat din ele, undeva într-un ofşor ?!
    De ce moldovanul simplu jupuit şi pustiit
    Nu mai are ce să vîndă, decît propriul rinichi ?
    De ce gaşca comunista are vile şi păduri
    Pe cînd noi în ţara Voastră nu avem nici păr la fund ?
    De ce unele din posturi s-au vîndut cu milioane,
    Şi de ce judecătorii duc procesele cu anii ?
    Şi de ce nu-s investiţii, unde-s locuri noi de muncă,
    Şi de ce de Voi- bandiţii, noi fugim tocmai în tundră?
    De ce mafia conduce prin canale nevăzute
    Cu atîtea ministere, cu atîtea instituţii !?
    De ce nu aveţi curajul, să ne-o spuneţi drept în faţă ?!
    Cine-s ăştea… mafioţii, ce post ţin, şi ce reglează ?!…
    Dacă conturi, asta-i una, dacă statul, asta-i alta,
    Vrem să ştim- avem speranţă, sau lăsăm la naiba, baltă ?!
    Tot ce ne-au creat strămoşii, tot ce singuri am muncit
    Şi fugim în larga lume, doar cu ştreangul prins de gît.
    Şi de ce democraţia, pentru noi e vorbă goală
    Pentru Voi lingou de aur şi izvor de căptuială ?
    Şi de ce plătim prin vamă, pentru orice răsuflare,
    Şi de ce-s pete pe soare, ziua în amiaza mare ?!
    De ce vetrele străbune, zac în neagră pustiire,
    De ce voi aveţi palate, noi nici loc în cimitire ?!
    Şi de ce Moldova Voastră e cea mai săracă-n lume ?!
    Oare cine-i vinovatul, oare dinsul n-are nume ?!!!
    Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei, ***
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

    *, **, *** – Scrisoarea III M. Eminescu

    21 noiembrie 2010 Chisinau

    Iurie Osoianu

  50. Sint de acord ca deja rusii inteleg mai bine si mai repede decit romanii ca trebuie sa ne apropiem de Romania. Numai aceasta cale e cea a Libertatii si a restabilirii Adevarului istoric. Votam PNL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *