Din istoria PNL – in trei etape

Ziaristul Igor Volnitchi a scris cartea „Istoria partidelor”, care este rodul unor cercetari destul de ample si al viziunii parcursului lor potrivit autorului. Reproducem din aceasta carte paginile care se refra direct sau indirect la istoria Partidului National Liberal, care include citeva etape. Nu polemizam cu autorul, dar fraza “dupa acel scrutin, in presa apar informatii precum ca PNL i-ar fi propus deputa­tului Vlad Filat realizarea unui proiect politic comun, stiind ca acesta intentioneaza sa se lanseze in politica pe cont propriu” nu corespunde realitatii. Lucrurile au stat total invers – Vlad Filat a abordat PNL, a negociat, dupa care … a disparut si a constituit PLDM, atragind nu doar oameni noi si indecisi in partid, asa cum a promis la inceputul lansarii „proiectului politic”, ci vinindu-i pe activistii si alesii locali din alte partide – liberale, crestin-democrate, social-democrate, ajungind acum la … comunisti. Exceptind aceasta “imprecizie”, poate datorata si functiei pe care o detine acum Igor Volnitchi, pentru ca este purtatorul de cuvint al Guvernului (dedicind un compartimen mult prea elogios PLDM-ului, cu care incheie, „simbolic”, aceasta carte), noi am hotarit sa aducem in atentia celor interesati paginile din istoria PNL-Moldova, prin prisma acestui cercetator.

1. Partidul Democrat al Muncii din Moldova

(Partidul Democratiei Liberale, Partidul Liberal)

4Partidul Democrat al Muncii din Moldova a fost inregistrat la data de 28 aprilie 1993 si trecut in Registrul de stat al partidelor cu numarul 21. Statutul organizatiei a fost inregistrat la data de 27 martie 1993. La momentul constituirii, partidul avea 367 de membri si era condus de un Consiliu republican, in procesul de inregistrare, formatiunea a fost reprezentata de Alexandru Arseni.

In alegerile parlamentare din 1994, Partidul Democrat al Muncii din Moldova a acumulat 49.210 voturi (2,77 %). Acesta a fost primul examen electoral al PDMM. Pe data de 9 iulie 1994, Partidul Democrat al Muncii a fuzionat cu Conventia Liberala din Moldova.

Tot in 1994, formatiunea isi schimba denumirea in Partidul Democratiei Libera­le, iar in 1995 – in Partidul Liberal.

In alegerile locale din 1995, formatiunea participa pe listele blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”, care acumuleaza: la alegerile consiliilor raionale si a Consiliului municipal Chisinau – 230.775 voturi (19,67%) sau 252 mandate (19,97%); la alegerile consiliilor locale – 238.271 voturi (21,43%) sau 2.333 mandate (22,02%); la alegerile primarilor – 170.824 voturi (15,93%) sau 83 mandate (10,34%).

In 1998, Partidul Liberal, care deja in acea etapa era condus de Mircea Rusu, par­ticipa pe listele blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”, format din trei formatiuni: PL, PNL si PTCD. Blocul acumuleaza 36.344 voturi (2,24%) si nu accede in Parlament.

Dupa alegeri, PL fuzioneaza cu PNL, condus de Andrei Iurie-Apostol. Noul partid se numeste Partidul National-Liberal. Lider este ales Mircea Rusu.

La 11 februarie 1999, formatiunea trece reinregistrarea la Ministerul Justitiei.

In alegerile locale din 1999, PNL acumuleaza: la alegerile consiliilor judetene si a Consiliului municipal Chisinau – 45.747 voturi (3,76%) sau 11 mandate (3,53%); la alegerile consiliilor locale – 44.227 voturi (4%) sau 227 mandate (3,72%); la alegerile primarilor – 38.220 voturi (3,46%) sau 21 mandate (3,34%).

In 2001, desi desfasoara o campanie electorala destul de buna, PNL obtine doar 44 548 voturi (2,81%) si nu accede in Parlament.

Dupa acest esec, PNL fuzioneaza cu Miscarea social-politica „Pentru Ordine si Dreptate” si creeaza Uniunea social-liberala „Forta Moldovei”. Aceasta participa ul­terior la miscarile de fuziune de pe arena politica a Moldovei, care se soldeaza initial cu aparitia Partidului Liberal, iar ulterior – a Aliantei „Moldova Noastra”.

2. Partidul National-Liberal

1Partidul National-Liberal a fost inregistrat la data de 10 septembrie 1993 si trecut in Registrul de stat al partidelor cu numarul 25. Statutul organizatiei a fost inregistrat pe data de 14 aprilie 1993. La momentul inregistrarii, formatiunea avea in calitate de organ de conducere colectiv Biroul permanent central si un numar de membri de 338. Liderului partidului a fost Andrei Iurie Apostol.

In alegerile parlamentare din 1994, PNL face parte din Blocul electoral „Blocul Taranilor si Intelectualilor”, care acumuleaza 163.513 voturi (9,21 %) sau 11 mandate. Liderul national-liberalilor devine deputat in Parlament.
Peste un an, PNL participa la alegerile locale generale in componenta blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”. Blocul a reprezentat o larga coalitie a for­telor democratice, in el regasindu-se astfel de formatiuni cunoscute la acel moment ca: PNL, Partidul Democratiei Liberale, Liga Democrat Crestina a Femeilor din Mol­dova, Partidul Fortelor Democratice, Partidul National Taranesc, Partidul Taranesc Crestin Democrat. Acest bloc acumuleaza: la alegerile consiliilor raionale si a Consi­liului municipal Chisinau – 230.775 voturi (19,67%) sau 252 de mandate (19,97%); la alegerile consiliilor locale – 238.271 voturi (21,43%) sau 2.333 mandate (22,02%); la alegerile primarilor – 170.824 voturi (15,93%) sau 83 mandate
(10,34%). Astfel, AFD se claseaza pe locul doi dupa Partidul Democrat Agrar, care se afla la guvernare.

In alegerile parlamentare din 1998, PNL din nou participa in cadrul blocului electoral „Alianta Fortelor Democratice”, acesta insa avea deja un format mai restrins. Din el faceau parte, pe linga PNL, Partidul Liberal si Partidul National Tara­nesc Crestin Democrat. Rezultatul inregistrat de aceasta data de bloc este, insa, unul modest – 36.344 voturi (2,44%). Acest lucru este explicabil, deoarece pe segmentul de esichier ocupat de formatiunile democratice de dreapta erau minimum doua forte cu pondere mult mai mare ca AFD, care au si atras electoratul – Blocul electoral „Con­ventia Democrata din Moldova” si Partidul Fortelor Democratice.

In acelasi an, PNL fuzioneaza cu Partidul Liberal, condus la acea perioada de Mircea Rusu. Denumirea noii formatiuni este Partidul National-Liberal, iar lider de­vine Mircea Rusu.

Noul partid isi incearca fortele la alegerile locale din 1999, insa nu inainte de a trece procedura de reinregistrare la Ministerul Justitiei pe data de 11 februarie 1999. In acel scrutin PNL acumuleaza: la alegerile consiliilor judetene si a Consiliului Municipal Chisinau 45.747 voturi (3,76%) sau 11 mandate (3,53%); la alegerile consilii­lor locale – 44.227 voturi (4%) sau 227 mandate (3,72%); la alegerile primarilor – 38.220 (3,46%) sau 21 mandate (3,34%). Iarasi este un rezultat modest, dat fiind faptul ca pe dreapta esichierului politic la acel moment activau trei „colosi” – Conventia Democrata, Partidul Fortelor Democrate si Frontul Popular Crestin Democrat, care continuau sa atraga electoratul, desi intrasera intr-un evident declin ca urmare a actului guvernarii la nivel central in care erau implicati.

Cea mai vizibila campanie a PNL au fost parlamentarele anticipate din 2001. Partidul a incercat sa profite de faptul ca principalii sai concurenti de pe dreapta esichi­erului politic se aflau in cadere de imagine, dar si de faptul ca fortele de stinga (in special, comunistii) deveneau tot mai populari, constituind un real pericol pentru democratie. Anume pe acesti doi piloni PNL si-a construit atunci campania electora­la, lovind atit in fortele de dreapta si centru-dreapta care au fost la guvernare, cit si in cele de stinga. La acel moment, national-liberalii erau avantajati de faptul ca detineau controlul asupra unuia dintre cele mai importante posturi de televiziune la momentul respectiv – „Catalan”. Postul le-a fost pus la dispozitie de proprietarul lui, Gheorghe Straisteanu, care a plecat de la PFD (din partea caruia fusese ales anterior deputat) si s-a alaturat PNL.

Contrar asteptarilor insa, PNL obtine in acele alegeri un rezultat dezamagitor – doar 44.548 voturi (2,81%). Unii analisti cred ca esecul PNL se explica prin faptul ca imaginea negativa de ordin general a democratilor, dupa aflarea la guvernare, s-a extins si asupra PNL, chiar daca acest partid nu a participat la guvernare. Altii sint de parere ca acea campanie electorala agresiva a PNL, buna pina la un moment dat, a dat efectul invers, trezind dezacordul alegatorilor democrati de dreapta. Iar a treia categorie indica asupra faptului ca, desi s-au compromis dupa actul guvernarii, unele partide de dreapta si-au pastrat o parte a electoratului, ceea ce a diminuat sansele PNL.

Dupa acest esec, PNL ia o decizie radicala – merge la fuziune cu Miscarea social-politica „Pentru Ordine si Dreptate” (fuziunea are loc la data de 22 octombrie 2001) si accepta venirea in fruntea noii formatiuni a unui om nou in politica moldoveneas – Veaceslav Untila. Acesta demareaza in urmatorii doi-trei ani un amplu proces de fuziune a fortelor democratice, care finalizeaza ulterior cu aparitia Aliantei „Moldova Noastra”.

3. Partidul National-Liberal

3Congresul de constituire a Partidului National-Liberal a avut loc pe data de l decembrie 2006. In cadrul lui, deputata Vitalia Pavlicenco a fost aleasa presedinta a formatiunii. Ministerul Justitiei a inregistrat partidul la data de 2 februarie 2007.

PNL a fost constituit de un grup de persoane care a plecat anterior din Alianta „Moldova Noastra”. Acest grup a impartasit tot timpul ideile liberalismului si a repre­zentat in AMN o parte a aripii liberale. Din el faceau parte: Vitalia Pavlicenco, Analol Taranu, Mircea Rusu, Octavian Grama etc.

Grupul a promovat subtil ideea ca prin constituirea PNL s-a revenit acolo de unde au pornit cindva. Unii din membrii acestui grup au activat anterior in cadrul unei formatiuni, care, de asemenea, se numea Partidul National Liberal si care a disparut in 2001 in urma fuziunii cu Miscarea „Pentru Ordine si Dreptate”. Grupul a trecut de-a lungul anilor prin mai multe etape ale procesului de fuziune a fortelor democrati­ce, care s-a soldat in final cu crearea AMN.

Primul examen politic noul PNL il sustine in alegerile locale generale din 2007. In cadrul lor, formatiunea acumuleaza: la alegerile consiliilor raionale si municipale 15 609 voturi (1,35%) si obtine 5 mandate ((0,45%); la alegerile consiliilor orasenesti si satesti – 11 185 voturi (1,1%) sau 75 mandate (0,74%); la alegerile primarilor 5 mandate (0,56%). Vitalia Pavlicenco candideaza la functia de primar general al Municipiului Chisinau si acumuleaza 4 696 voturi (2,19%). PNL a facut o campanie relativ buna si rezultatul nu a fost unul chiar rau.

Dupa acel scrutin, in presa apar informatii precum ca PNL i-ar fi propus deputa­tului Vlad Filat realizarea unui proiect politic comun, stiind ca acesta intentioneaza sa se lanseze in politica pe cont propriu. Nu se stie ce si cum a fost in realitate cu certitudine, dar, dupa ce Vlad Filat a creat Partidul Liberal Democrat din Moldova, o parte din membrii PNL 1-au urmat.

Si dupa aceasta formatiunea Vitaliei Pavlicenco promoveaza constant ideea nece­sitatii unificarii fortelor liberale, in special, si democrate, in general. Partial, acest lu­cru ii reuseste – PNL si Miscarea „Actiunea Europeana” decid sa participe in comun la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Insa, acest „mariaj” politic nu a trecut fara urmari negative pentru PNL – partidul a fost parasit de vicepresedintele PNL, unul dintre fondatorii formatiunii, Anatol Taranu. Acesta considera ca MAE-PNL nu au sanse si nu ar trebui sa participe la alegeri pentru a nu prejudicia interesele parti­delor democratice cu pondere.

In campania electorala a alegerilor din 5 aprilie 2009, MAE (pe a carei lista candidau si reprezentanti ai PNL) a mers cu un mesaj clar anticoruptie. In general, campa­nia desfasurata de cele doua formatiuni nu a fost una rea, dar rezultatul s-a dovedit a fi unul slab – 15 481 voturi (1,01%). Acest rezultat are o explicatie – electoratul democratic a preferat sa voteze partide cu pondere, pentru a fi sigur ca votul sau nu se va pierde.

Odata cu declansarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, PNL este pus intr-o situatie dificila: pe de o parte, formatiunea nu doreste sa participe la scrutin pentru a spori sansele marilor partide de orientare democratica, iar, pe de alta parte, ia in calcul prevederile Legii partidelor, care stabilesc ca, in cazul unui partid care nu participa la doua scrutine consecutive, se initiaza procedura de radiere din Registrul partidelor. In final, PNL decide sa participe la scrutin, se inscrie in cursa, desfasoara o buna parte a campaniei sale, iar, in ultimul moment, se retrage, chemindu-si alegatorii sa voteze partidele democratice.

Loading Facebook Comments ...

18 Comments

Add a Comment
  1. 1. asa spune:
    18 April 2010, la 21:09

    ” Socant!
    Adriana Ochisan cinta manele.”
    D-na Pavlicenco, cred ca a nimerit un virus pe calculatorul DVS. Am vazut mesajul de mai sus ca si comentariu la alte articole postate de dvs. Ceva nu este in regula….

  2. # asa spune:
    18 April 2010, la 21:09

    Socant!
    Adriana Ochisan cinta manele.

    Ma gandesc, ca nu virusul e la mijloc, ci un papagal.

  3. Am sters virusul, l-am dat la spam.

  4. D-na VP, eu as dori, ca toate partidele cu radacina liberala sa participe la viitoarele alegeri in bloc, si as mai dori sa va balotati in calitate de primar, caci am sa votez p-u d-ta.

  5. Pt natalia

    Cred ca voi candida ca Primar, daca partidul ma va obliga, si sint, la rindul meu, de parere ca, in alegerile anticipate, partidele necomuniste trebuie sa faca un bloc comun, un bloc romanesc.

  6. Doamna Pavlicenco scrietine ceva din activitatea d-stra in Cuba mii foarte interesant, merci anticipat

  7. Pt Dan

    Dai cuvintul Cuba la Search pe blogul meu si o sa iti iasa totul ce am explicat pina acum. Pe scurt: am stat acasa, alaturi de sotul care lucra, satisfacindu-si serviciul militar, si mi-am crescut fiica. Am plecat in Cuba la virsta de 20,5 ani, din anul 5 de facultate, sectia franceza, limbi straine, nu cunosteam spaniola, am invatat-o din carte acolo si din comunicarea de la magazinele cubaneze. Am plecat la 6 decembrie 1974, am nascut-o pe Betty la 31 octombrie 1975, m-am intors din Cuba la 5 septembrie 1976, cu fiica de 11 luni, si mi-am incheiat studiile in anul 5, absolvind facultatea. Am fost in Cuba pe post de „casnica”. Sotul si-a satisfacut serviciul militar ca absolvent al sectiei spaniola, Facultatea Limbi straine.

  8. ca absolvent al sectiei spaniola,a SVR?

  9. Pt DAN

    Eu nu stiu ce inseamna SVR. Sotul a invatat la Moscova, la Universitatea Lomonosov, fiind trimisi de aici mai multi tineri care invatau foarte bine, acolo a facut literatura la cei mai avansati profesori rusi si spanioli, iar eu – la Chisinau, la USM.

  10. SVR in rusa СВР служба внешней разведки. are mai multe subdiviziuni inclusiv spaniola (sectia latinoamericana)

  11. Oho, reiese ca sotii Pavlicenco ar putea fi securisti. Asta mai zic si eu.

  12. Pt oho

    Nu rezulta nimic, pentru ca sotii Pavlicenco nu au fost, nu sint si nu vor fi niciodata securisti. Sinteti securisti voi, care aveti aceasta obsesie din proprie initiativa sau din initiativa celor care va platesc, ca sa incercati, pe aceasta cale, sa inchideti gura celor care nu plac securitatii voastre rusesti. Intreaga mea activitate a demonstrat ca nu depin de nimeni, nu ma tem d enimeni, pt ca nimeni nu ma are cu nimic la mina. Sa scoata cineva ce are, dar nu are, pentru ca nu are de unde avea.

  13. Pt DAN

    Sa ma fereasca sfintul pe unde va merge mintea aiurita.

  14. mintea aiurita. iaca si a iesit la iveala atitudinea fata de cine gindeste altfel, sau pune intrebari care nu convin

  15. E greu de crezut ca „nimeni nu ma are cu nimic la mina”, alftel ce v-a facut ca in campania electorala din Romania l-ati sustinut pe securistul de Antonescu, oare nu este edevarat ca o mina o spala pe alta?!

  16. Pt oho

    Nu am nimic in comun, nici o relatie personala cu Crin Antonescu. Nu-i cunosc biografia si nu pot spune nimic. Este adevarat ca am primit si eu, ca toti, materiale despre basescu, precum ca ar fi securist. Acum – mergi si te lamureste. Eu – ca romanca din PNL-Moldova am votat PNL Romania. Impartasesc principiul omogenitatii politice romanesti. Repet – nimeni nu ma are cu nimic la mina.

  17. 1.) Niciun partid si niciun politician, din orice tara, care nu accepta sa faca electoratului dovada bunei credinte si a responsabilitatii lui, prin acceptarea depunerii unui Juramant implicativ (J.i.), TREBUIE considerat PERICULOS pentru “sanatatea” societatii, si TREBUIE ignorant TOTAL de electorat! De aprecierea si VOTUL electoratului TREBUIE sa se bucure DOAR partidele si politicienii care accepta si sustin implementarea Juramantului implicativ in viata societatii! Juramantul implicativ este SOLUTIA care elimina din societate Minciuna, Lacomia, Nesimtirea , Iresponsabilitatea, etc., si trebuie asumat de catre toti cei ce activeaza in Administratie, Justitie, Politie, Mass-media, etc., si are urmatorul text: //—-“JUR pe constiinta mea, in fata celor dragi, a semenilor mei si a lui Dumnezeu ca…(se continua cu textul cuprinsului, care este specific activitatii deponentului, dupa care se incheie cu implicatia din final, astfel:). Daca nu imi voi respecta prezentul juramant in toate prevederile lui, explicite sau implicite, sau daca nu voi demisiona la prima incalcare constientizata, Dumnezeu sa abata asupra familiei mele cele mai cumplite nenorociri, si sa ma lipseasca, pe mine si pe cele mai dragi fiinte, de sanatate si fericire! Precizez ca Dumnezeul invocat mai sus este Divinitatea Ocrotitoare si Rasplatitoare a familiei mele, CATRE care MI-AM INDREPTAT, sau IMI VOI INDREPTA Gandul si Ruga, atunci cand viata mea, sau a celor mai dragi fiinte a fost, sau va fi, in Cumpana! Amin!”—-// OBS. Acest juramant poate avea si o forma “moale”, pentru cei mai sensibili, in care nu este implicata familia, ci doar complicii, astfel: “…Dumnezeu sa abata asupra mea si a tuturor complicilor mei…etc”. Trebuie inteles de toti cei care sunt de buna credinta (daca exista?), ziaristi, politicieni, cetateni obisnuiti, ca responsabilizarea cu ajutorul J.i. este conditia, si initiala si esentiala, pentru a putea spera intr-o schimbare benefica in societate! Iar Juramantul implicativ nu presupune ca deponentul sa impartaseasca, sau NU, vreo dogma religioasa, deoarece actiunea lui se datoreaza atat puternicului sentiment de filiatie fata de cei dragi, cat si credintei deponentului, ca Dumnezeu va rasplati pe fiecare dupa faptele lui!!!
    2.) O Axioma pentru jurnalistii si politicienii, cinstiti si responsabili, din Republica Moldova si Romania: “ NICIODATA nu va fi posibila Unirea Durabila a Republicii Moldova cu Romania, impotriva VOINTEI Rusiei!” Exista vreun jurnalist sau politician, ce se considera cinstit si responsabil, care sa contrazica, cu argumente logice, aceasta Axioma? Daca exista sa-si prezinte public argumentatia! Cei ce vor contrazice Axioma de mai sus, fara argumentatie, sunt provocatori ordinari si vanatori de voturi, de la cei saraci cu duhul! D. Rizoaica. Tel. 0723966732.

  18. Pt Rizoaicad.

    Referitor la juraminte: functionarii publici depun juraminte, la angajare, militarii, politistii, deputatii, ministrii etc.

    Credeti ca sunt respectate? In mare parte nu, sunt un fel de „ritual” obligatoriu, nimic mai mult. Din pacate si spre regret, evident.
    Deci, cu un un juramint mai mult nu e o problema: oricum cine nu are bun simt nu il va respecta, nici macara nu il va percepe ca o obligatiune.

    Despre unire: eu cred ca majoritatea se ascund in spatele cliseului „Ce va spune Moscova”, cind in realitate nu exista vointa nici de o parte, nici de cealalata: e cu mult mai usor sa invinuiesti pe rusi, decit sa faci ceva.
    Vorbind moldoveneste: omu’ cind nu vrea, spune ca nu poate. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *